Potrivit unui studiu derulat de către o serie de companii de tehnologie pe 1.900 de angajați care lucrează remote, 90% dintre aceștia văd lucrul la distanță ca pe ceva pe care îl vor păstra și pe viitor, pe tot parcursul carierei.
Pe măsură ce acest trend de a lucra de oriunde prinde tot mai mult teren, apar și alte tipuri de oportunități. Imprevizibilă și incredibil de fluidă, noua piață a muncii a început să creeze deja schimbări pe care nu le-am intuit până acum. Iar viitorul se anunță și mai interesant.
Noua economie geografică
Adam Ozimek, scriitor și economist, crede că viitorul și modul în care va arăta piața muncii vor fi mult mai disruptive decât ne putem imagina. Angajații care erau limitați de mersul la birou pot acum să muncească din locurile unde și-au dorit dintotdeauna să locuiască. Pentru că nu mai au nevoie să meargă fizic la birou, angajații nu mai sunt forțați să locuiască la o distanță rezonabilă de locul în care lucreză, ci pot lucra de oriunde din țară sau din lume.
În plus, munca asincron (cea în care angajații își organizează singuri timpul la birou) e deja o realitate care face lucrurile cu atât mai simple. Fie că e vorba de pasionați de schi care aleg să se mute într-un orășel de munte, de oameni care decid să aleagă un oraș cu o piață imobiliară ieftină sau de cei care preferă zonele rurale, mișcarea geografică a forței de muncă a creat și o dinamică diferită și extrem de flexibilă pe piața economică. O nouă economie georgrafică, am putea spune.
Încă din timpul pandemiei, anumite țări sau orașe s-au grăbit să ofere facilități care să atragă noii „nomazi digitali”, mai ales că multe dintre zone se bazau pe turism pentru a se putea susține. O piață a muncii extraordinar de fluidă le-a oferit acces la un grup de angajați care până acum era legat geografic de zona în care muncea și care acum poate deveni sursă de venit și de taxe în altă parte. În Barbados, chiar prim-ministrul a adresat invitația oricui dorește să meargă să lucreze din acea țară, iar mici orașe din Statele Unite au încercat și ele să atragă prin stimulente financiare sau alte avantaje pentru angajații care vor să muncească de acolo. De exemplu, Tulsa Remote, una dintre cele mai mari inițiative din Statele Unite care se ocupă de relocarea forței de muncă, încearcă să atragă angajații să lucreze din Tulsa, Oklahoma și estimează că până în 2025 va reuși să aducă în zonă 5.000 de noi angajați. În plus, organizația oferă și stimulente de 10.000 de dolari pentru cei care aleg să se mute și să lucreze din Tulsa pentru cel puțin un an pentru că, spun cifrele, acești angajați vor aduce un câștig de 14 ori mai mare la bugetul local decât în prezent.
În acest context și companiile trebuie să-și reinventeze profund procesele interne și să le facă mai standardizate. Dacă până acum orice organizație avea o serie de reguli și proceduri nescrise care erau transmise noilor angajați prin viu grai atunci când ei veneau la birou, acum companiile vor trebui să creeze o serie de proceduri de muncă standard care să poată fi trimise noilor angajați care nu vor veni niciodată fizic la birou, dar care trebuie să se integreze în fluxurile interne de lucru și în cultura organizației.
Ozimek atrage, însă, atenția că oricât am încerca în prezent să intuim ce urmează, ce se întâmplă acum pe piața muncii este doar „vârful aisbergului”. Viitorul va fi mult mai disruptiv și mai imprevizibil decât orice ne-am putea imagina, așa că nu ne rămâne decât să fim deschiși către noile provocări pe care le vom avea de înfruntat și să ne obișnuim cu imprevizibilul.
Avantaje pentru angajatori
Pentru organizațiile care se gândesc să implementeze complet munca de la distanță, există o serie de beneficii care i-ar putea impulsiona și inspira să-și schimbe modelul de business.
Costuri de business reduse. Companiile care funcționează în regim remote scapă de costurile legate de administrarea biroului, echipamente sau decontarea anumitor cheltuieli pentru angajați. În funcție de cât de mare e compania și de profilul ei, aceste economii pot să reprezinte o sumă importantă câștigată fără schimbări majore de structură organizațională.
Pentru Statele Unite, de exmeplu, datele Global Workplace Analytics Telework Savings Calculator estimează că un regim de lucru remote permite companiei o economie de 11.000 de dolari pe an per angajat.
Acces la o bază mai mare de talente. În lipsa obstacolelor geografice, pot să recruteze talente de oriunde din lume și, pe lângă acces la skill-uri de top, vor putea astfel să-și diversifice și echipa.
Productivitate crescută. După ce, la început, toți angajatorii s-au temut că angajații care vor lucra de acasă nu vor fi productivi, doi ani mai târziu toate datele arată că există o productivitate crescută. Odată eliberați de mersul la birou, angajații aleg să lucreze la orele la care se simt ei cei mai productivi și să aducă, astfel, plus-valoare.
O mai bună pregătire pentru situații imprevizibile. Dacă grija mersului la birou dispare, există o mai mare flexibilitate atunci când este nevoie de a crearea de planuri de urgență. De exemplu, personalul ar putea rămâne acasă în cazul unei alte potențiale pandemii, iar toată lumea ar fi mai protejată fără să fie afectat fluxul de lucru.
O mai bună retenție a angajaților. Munca de la distanță a devenit un beneficiu pe care angajații îl vor acum aproape subînțeles. Surprinzător, angajații cu vârste între 18 și 34 de ani ar accepta chiar și un salariu cu 10% mai mic, doar să poată lucra remote. În plus, un studiu al Owl Labs arată și că angajații care lucrează de la distanță au cu 13% mai multe șanse să rămână pe termen lung la un loc de muncă comparativ cu cei care lucrează la birou.
O nouă realitate, un nou set de abilități profesionale
Ca orice schimbare, noua piață a muncii aduce și o serie de provocări, nu doar avantaje. Ca să se poată adapta la noua realitate și ce ne așteaptă în viitor, angajații și angajatorii au nevoie să dezvolte o serie de abilități noi care să-i ajute să facă față mediului de lucru în continuă schimbare. Există trei abilități de bază despre care World Economic Forum crede că sunt esențiale mai ales pentru tinerii care vor construi unui viitor mai bun în deceniile care urmează:
Îmbunătățirea adaptării la viitor („future literacy”). UNESCO definește future literacy ca o competență esențială pentru secolul 21 și o descrie ca o abilitate de a folosi imaginația și de a te pregăti, recupera și reinventa în cazul în care treci printr-o schimbare majoră. Cu alte cuvinte, să poți să-ți imaginezi imposibilul și să reacționezi în concordanță.
Speranța ca unealtă pentru schimbare. Trebuie să ne alimentăm speranța pe baza unor modele pozitive din jurul nostru, iar astfel vom putea să construim un viitor diferit. Această abilitate pe care World Economic Forum o consideră indispensabilă este în special utilă copiilor. Ei ar putea să parcurgă o curicullă bazată pe învățare prin joacă, nu pe note, și astfel să-și păstreze creatitivatea și flexibilitatea mentală pentru ca pe viitor să aducă o schimbare.
Colaborare pentru binele comun. Individualismul este unul dintre factorii care pun piedici dezvoltării unei societăți. Abilitatea de a colabora și de a fi conștienți că viața și acțiunile noastre îi afectează și pe alții ne vor ajuta să ne simțim mai conectați unii cu ceilalți să putem construi un bine comun care, bineînțeles, se va traduce și într-un bine individual.
Dacă până acum toate cele de mai sus erau doar scenarii pe care cu greu ne puteam imagina că le vom trăi, schimbarea a majoră cauzată de pandemie a adus și avantaje nebănuite.
Viitorul de pe piața muncii va aparține celor cu capacități foarte bune de adaptare și celor care au flexibilitatea mentală de a se reinventa de oricâte ori este nevoie. Un lucru e cert, imprevizibilitatea și versatilitatea sunt cuvinte cheie, așa că tot ce ne rămâne de făcut este să ne obișnuim și să facem față acestui nou normal.
Surse:
www.forbes.com
www.cmswire.com
www.weforum.org
www.weforum.org
www.wework.com
eig.org
Text: Andreea Badoiu, Editor