Migrena este in general o durere de cap moderata sau severa resimtita ca o durere pulsatila pe o parte a capului (unilateral). Majoritatea persoanelor cu migrena au simptome asociate precum starea de rau si sensibilitatea crescuta la lumina si sunet.
Migrena este o problema de sanatate frecventa, afectand 1 din 5 femei si 1 din 15 barbati. Migrenele debuteaza in general in tinerete.
Migrenele iti pot influenta semnificativ calitatea vietii si te pot impiedica sa iti desfasori actvitatile cotidiene normale. Unele persoane au nevoie sa stea in pat timp de cateva zile pana ce migrena trece. Atacurile migrenoase se agraveaza in timp, insa pentru majoritatea persoanelor, acestea se pot imbunatati dupa multi ani.
Exista mai multe tipuri de migrena, precum:
- Migrena cu aura – exista semne de alarma specifice chiar inainte de debutul migrenei, precum flash-uri luminoase
- Migrena fara aura – este cel mai frecvent tip, in care migrena se produce fara semne de alarma specifice
- Migrena cu aura fara durere de cap, cunoscuta ca migrena silentioasa – sunt experimentate aura sau alte simptome ale migrenei, insa nu apare durerea de cap
Unele persoane au frecvent migrene, pana la cateva pe saptamana, in timp ce altele au migrena ocazional. Este posibil sa treaca si cativa ani intre atacurile migrenoase.
Cand sa ceri sfatul medicului
Mergi la medicul de familie daca ai migrene frecvente (peste 5 zile pe luna) sau simptome severe ale migrenei.
Analgezicele simple, precum acetaminofen sau ibuprofen pot fi eficiente pentru migrena. Incearca sa nu folosesti doza maxima de obicei, deoarece iti va fi mai greu in timp sa tratezi durerea de cap. Apeleaza de urgenta 112 sau roaga pe cineva sa faca asta daca:
- Te confrunti cu paralizie sau slabiciune la unul sau la ambele brate sau pe o parte a fetei
- Incepi sa vorbesti nedeslusit
- Ai o durere brusca de cap care rezulta in durere severa pe care nu ai mai simtit-o niciodata
- Ai o durere de cap insotita de temperatura crescuta (febra), gat intepenit, confuzie mentala, convulsii, vedere dubla si eritem.
Aceste simptome pot fi semnul unei afectiuni mai severe, precum accidentul vascular cerebral sau meningita si ar trebui sa te vada medicul cat mai curand posibil pentru un diagnostic corect si un tratament corect.
Cauzele migrenelor
Cauza exacta a migrenelor ramane necunoscuta, desi se crede ca sunt rezultatul modificarilor temporare la nivelul substantelor chimice, nervilor si vaselor sanguine cerebrale.
Aproximativ jumatate dintre persoanele care au migrena au, de asemenea, o ruda apropiata care are aceasta afectiune, ceea ce sugereaza ca si genele au un rol in aparitia acestei afectiuni.
Unele persoane considera ca atacurile migrenoase sunt asociate cu anumiti factori declansatori, care pot fi:
- Debutul perioadei menstruale
- Stresul
- Oboseala
- Consumul anumitor alimente sau bauturi
Prevenirea migrenelor
Daca banuiesti ca un anumit factor declansator iti provoaca migrenele – poate fi vorba de stres sau de un anume aliment sau bautura – evitarea acestuia poate reduce riscul declansarii migrenelor.
De ajutor mai sunt mentinerea unui stil de viata sanatos, care sa includa exercitiu fizic regulat, somn suficient si alimentatie corespunzatoare, precum si hidratarea optima si limitarea aportului de cofeina si alcool.
Daca migrenele sunt severe sau ai incercat sa eviti posibilii triggeri (factori declansatori) si tot experimentezi simptomele migrenei, mergi la un consult pentru a primi tratamentul adecvat pentru a preveni atacurile ulterioare.
Simptomele migrenelor
Principalul simptom al migrenei este de obicei durere intensa pe o parte a capului. Durerea este de obicei moderata sau severa cu senzatie pulsatila, care se agraveaza la miscare si te impiedica sa iti desfasori activitatile normale. In anumite cazuri, durerea se poate produce pe ambele parti ale capului si iti poate afecta fata sau gatul.
Alte simptome
Alte simptome frecvent asociate migrenei sunt:
- Sezatie de rau
- Stare de rau
- Sensibilitate crescuta la lumina si sunet, de aceea numeroase persoane cu migrena doresc sa se odiheasca intr-o incapere linistita si intunecoasa
Unele persoane mai experimenteaza ocaziona simptome precum:
- Transpiratie
- Dificultate la concentrare
- Senzatie de prea cald sau prea rece
- Durere abdominala
- Diaree
Nu toate persoanele cu migrena experimenteaza aceste simptome, iar unele persoane le pot experimenta fara sa aiba durere de cap.
Simptomele migrenei dureaza de obicei intre 4 ore si 3 zile, desi te poti simto foate obosit pana la 1 saptamana dupa episodul migrenos.
Simptomele aurei
In jur de 1 din 3 persoane cu migrena prezinta simptome de alarma temporare, precum aura, inainte de migrena. Acestea pot fi:
- Probleme de vedere, precum flash-uri luminoase, modele in zig-zag sau pete.
- Amorteala sau senzatia de furnicatura – de obicei debuteaza intr-unul dintre brate si urca pana afecteaza fata, buzele si limba
- Ameteala sau lipsa echilibrului
- Dificultati in vorbire
- Pierderea cunostintei – neobisnuit
Simptomele aurei se dezvolta de obicei in decurs de 5 minute si dureaza pana la 1 ora.
Unele persoane pot experimenta aura urmata de doar o durere de cap blanda sau fara durere de cap.
Etapele migrenei
Migrenele se dezvolta in general in etape distincte, desi nu toate persoanele trec prin toate aceste etape:
- Etapa prodromala (inainte de durerea de cap) – apar modificari de dispozitie, nivel de energie, comportament si pofta de mancare care se produc timp de cateva ore sau zile inainte de atacul migrenos.
- Etapa aurei – apar de obicei probleme de vedere, precum flash-urile luminoase sau petele, card dureaza intre 5 minute si 1 ora.
- Etapa durerii de cap – apare, de obicei, o durere pulsatila pe o parte a capului, insotita frecvent de stare de rau, varsaturi, sau sensibilitate extrema la lumina si la sunete puternice, care dureaza intre 4 si 72 de ore.
- Etapa rezolutiei – apare cand durerea de cap si celelalte simptome se atenueaza, desi te simti obosit multe zile dupa.
Cauze
Cauza exacta a migrenelor este necunoscuta, insa se crede ca sunt rezultatul activitatii cerebrale anormale care afecteaza temporar semnalele nervoase, substantele chimice si vasele sanguine din creier. Nu se cunoaste cu exactitate ce anume determina aceste modificari in activitatea cerebrala, insa este posibil ca genele sa te predispuna la migrene, ca urmare a unui trigger specific.
Triggerii migrenelor
Exista numerosi triggeri posibili – hormonali, emotionali, fizici, alimentari, de mediu si medicali. Acesti triggeri sunt individuali, insa poate fi de ajutor sa tii un jurnal pentru a identifica un anumit trigger.
Modificari hormonale
Unele femei experimenteaza migrenele in jurul perioadei menstruale, posibil din cauza modificarilor nivelurilor hormonale ale estrogenului in aceasta perioada. Acest tip de migrena se produce de obicei cu 2 zile inainte de menstruatie si la 3 zile dupa incheierea menstruatiei. Unele femei experimenteaza migrenele doar in aceasta perioada, de aici denumirea de migrena exclusiv menstruala.
Insa marea majoritate a femeilor le experimenteaza si in alte momente, de aici denumirea de migrena cu asociere menstruala.
Multe femei au remarcat ca migrenele se atenueaza dupa menpauza, desi menopauza poate declansa migrenele sau le poate agrava la unele femei.
Triggeri emotionali:
- stres
- anxietate
- tensiune
- soc
- depresie
- entuziasm
Triggeri fizici:
- oboseala
- somn deficitar
- lucrul in ture
- postura gresita
- tensiune la nivelul gatului sau umerilor
- schimbare de fus orar
- hipoglicemie
- exercitii intense (daca nu esti obisnuit cu ele)
Triggeri alimentari:
- mese amanate sau neregulate
- deshidratare
- alcool
- produse pe baza de cofeina, precum ceai sau cafea
- anumite alimente, precum ciocolata si citricele
- alimente care contin substanta denumita tiramina, care se gaseste in carnea afumata, in produsele mucegaite, heringi murati, peste afumat si anumite branzeturi (precum cheddar, stilton si camembert)
- De asemenea, alimentele care au fost depozitate la temperatura camerei si nu au fost refrigerate sau inchetate, au niveluri ridicate de tiramina.
Triggeri de mediu:
- lumina puternica
- ecrane intermitente, precum cel al televizorului sau al computerului
- fumatul (sau incaperile in care s-a fumat)
- zgomotele puternice
- schimbarile climatice, precum schimbarile in privinta umiditatii sau temperaturile foarte scazute
- mirosurile puternice
- atmosfera incarcata
Medicamentele:
- Unele medicamente pentru insomnie
- Pilulele contraceptive combinate
- Terapia de substitutie hormonala, folosita uneori pentru a ameliora simptomele asociate menopauzei
Diagnostic
Nu exista un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru a stabili diagnosticul adecvat, medicul trebuie sa identifice tiparele durerilor de cap recurente impreuna cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile, acestea se pot produce in lipsa altor simptome. Obtinerea diagnosticului corect poate sa dureze.
Tratamentul migrenelor
Tratamentul este specific formelor diferite de migrena, existand scheme terapeutice atat pentru episoadele de atac migrenos, cat si pentru formele mai simple – medicatie de acut si medicatie de intretinere. Dintre medicamentele care amelioreaza simptomele, acestea pot fi:
- Analgezicele
- Triptanii (agonistii ai receptorilor 5-HT1)
- Antiemeticele
In timpul unui atac migrenos, multe persoane spun ca de ajutor sunt dormitul sau statul la orizonatala intr-o camera intunecoasa.
Alte tratamente pot fi:
Stimularea magnetica transcraniana – presupune aplicarea unui dispozitiv pe cap, care sa transmita pulsiuni magnetice prin piele. Nu se cunoaste cu exactitate felul in care TMS functioneaza in tratarea migrenelor, insa studiile arata ca folosirea acestei metode la debutul migrenei poate reduce severitatea acesteia.
In ceea ce priveste tratamentul pentru gravide si femei care alapteaza, tratamentul anti-migrenos cu medicamente ar trebui limitat cat de mult posibil. Intreaba medicul despre metodele eficiente in cazul tau.
Complicatiile migrenei
Migrenele sunt asociate cu un risc in crestere in ceea ce priveste atacurile ischemice (accident vascular cerebral) si un risc scazut in ceea ce priveste problemele de sanatate mentala (depresie, tulburare bipolara, anxietate, tulburare de panica).
Preventie
Exista cateva metode prin care poti reduce riscul de a experimenta migrenele. Una dintre cele mai bune este recunoasterea triggerului si evitarea acestuia. De ajutor iti poate fi jurnalul de migrena - pentru stabilirea diagnisticului, poate fi de ajutor sa tii un jurnal timp ce cateva saptamani in care sa tii evidenta atacurio migrenoase. Noteaza detalii care sa cuprinda:
Data
- Ora
- Ce faceai la momentul in care migrena a debutat
- Cat a durat atacul
- Simptomele pe care le-ai experimentat
- Ce medicamente ai luat (daca ai luat)
Surse de informatie:
Consultant: Dr. Craciunoiu Adina, medic primar neurolog