Copiii, în general, sunt mai predispuşi la complicaţii în timpul caniculei decât adulții, din cauze ce ţin de particularităţile funcţionale ale organismului în această etapă de dezvoltare. Mai exact, copiii au o capacitate limitată de termoreglare, din cauză că au o suprafaţă corporală mai mică şi o rată metabolică mai mare decât cele ale adulţilor. În aceste condiții, este mai dificilă eliminarea excesului de căldură și menținerea temperaturii corporale la un nivel optim în condiții de căldură intensă, ceea ce predispune la apariţia sindromului de deshidratare, dacă aportul de lichide este insuficient.
De asemenea, pe fondul susceptibilității lor ridicate de a dezvolta infecţii digestive şi respiratorii, asociate adesea cu febră, copiii se pot confrunta cu un risc crescut de deshidratare acută şi de apariţie a complicaţiilor febrei înalte atunci când sunt expuși la temperaturi ridicate. Afecțiunile secundare expunerii la căldură excesivă în timpul verii la copii sunt mai frecvente, deseori severe, existând riscul apariţiei sindromului de deshidratare acută și a patologiei specifice induse de căldură.
Condiții de producere a supraîncălzirii
Există numeroase contexte de mediu și nu numai care predispun copiii la apariţia unor complicaţii ale supraîncălzirii:
- Temperaturile de peste 30°C cresc riscul de supraîncălzire şi de apariţie a sindromului de deshidratare acută la copii.
- La temperaturi de peste 35°C, riscul de insolație și de supraîncălzire severă crește considerabil. Copiii pot experimenta simptome precum slăbiciune, amețeală și transpirație redusă sau absentă.
- Temperaturile de peste 40°C pot fi extrem de periculoase, în general, dar mai ales pentru copii și vârstnici, pentru femeile însărcinate și pentru persoanele cu boli cronice, indiferent de vârstă. La temperaturi extreme, riscul de deshidratare, de epuizare de cauză termică și de insolație severă este foarte mare.
- Nu doar căldura, în sine, poate influența riscul de supraîncălzire, ci și factori precum umiditatea atmosferică și expunerea prelungită la soare. În zone cu umiditate ridicată, riscul de supraîncălzire poate fi mai mare, deoarece pierderea de căldură prin sudoraţie este mai redusă. Expunerea directă la soare și activitățile fizice intense în aceste condiții pot agrava riscul de probleme de sănătate legate de căldură.
- Între orele 10 – 17, razele solare sunt mai puternice, indicele UV este ridicat și temperatura aerului este la cel mai înalt nivel. Expunerea la soare în acest interval orar creşte riscul de arsuri solare și de supraîncălzire;
- Copiii lăsați nesupravegheaţi în spaţii închise precum maşini parcate, landouri acoperite, paturi „supraaglomerate” cu perne, pături, jucării de pluş riscă supraîncălzirea și chiar decesul. Când temperatura exterioară este de peste 33,9°C, temperatura din interiorul unei mașini poate atinge 51,7°C în doar 20 de minute, ridicând rapid temperatura corpului la niveluri periculoase;
- Activităţile fizice intense în aer liber la ore fierbinți, în locuri de joacă descoperite, pe terenuri pentru sporturi practicate „pe uscat”, fără o hidratare adecvată, implică risc de insolație și de arsuri solare;
- Îmbrăcămintea inadecvată, cu haine prea groase, din materiale sintetice, care nu permit transpirația;
- Consumul insuficient de lichide, care duce la deshidratare, stare de confuzie mentală și stare generală modificată;
- Probleme medicale preexistente, cum ar fi afecţiunile respiratorii, digestive, cardiace, neurologice, reno-urinare sau bolile care afectează capacitatea organismului de a regla temperatura, pot crește riscul de supraîncălzire;
- De asemenea, expunerea copiilor la soare fără protecție solară adecvată, este un factor care poate determina o serie de probleme de sănătate în condiții de caniculă.
Afecțiuni produse de căldură și soluții de tratament
Sindromul de deshidratare acută
Este o complicaţie frecventă în perioada de caniculă. Semnele de deshidratare la copii sunt următoarele: modificarea stării generale, iritabilitate sau somnolență accentuată, tegumente şi mucoase uscate, paloare, extremităţi reci, absenţa lacrimilor, frecvenţă respiratorie crescută, respiraţii ample, oligurie (eliminarea unei cantităţi reduse de urină, urina închisă la culoare), la sugari – fontanelă anterioară deprimată. Rehidratarea, în cazul unei deshidratării uşoare, se face prin oferirea de apă, de soluţii de rehidratare, de suc de mere diluat cu apă sau de lapte. În caz de deshidratare moderată sau severă, este necesar ca tratamentul să se facă sub strictă supraveghere medicală.
Patologia specifică unui stres termic produs în contextul expunerii la temperaturi înalte include trei tipuri de probleme:
Insolaţia
Este cea mai gravă formă de boală termică, deoarece poate pune în pericol viața copiilor și impune o intervenţie medicală specializată imediată. În condiții de insolație, corpul nu își mai poate regla propria temperatură, care poate crește până la valori de peste 41,1°C, având drept consecinţă producerea de leziuni ale creierului, secundare edemului cerebral acut. Această condiție poate determina decesul dacă nu este tratată imediat.
Simptomele sugestive pentru insolație sunt: starea generală alterată, tegumentele calde, uscate, roşii, temperatura corpului de peste 40°C, durerile de cap severe, senzaţia de slăbiciune, amețelile, confuzia, greaţa, vărsăturile, frecvenţa cardiacă şi respiratorie crescute, pierderea stării de conștiență, convulsiile.
Insolația la sugari este rară, dar foarte periculoasă. Deoarece sugarii și copiii foarte mici nu pot semnala din timp un disconfort, este important ca adulţii să sesizeze modificarea stării generale a sugarului, a comportamentului aceastuia, exprimate prin următoarelor simptome: nelinişte, iritabilitate, creşterea frecvenţei respiratorii, letargie, vărsături.
Insolaţia este o urgenţă medicală. De aceea, la apariția simptomelor, trebuie apelat serviciul de urgenţă. Până la sosirea ambulanţei, familia va plasa copilul într-un loc mai răcoros, în interior sau la umbră, într-o poziţie de siguranţă (cu capul la un nivel mai sus decât corpul), îl va dezbrăca şi îi va umezi tegumentele cu apă mai rece decât temperatura corpului pentru a favoriza pierderea de căldură.
Atunci când copilul este treaz, conştient şi reactiv, se pot administra lichide (în cantităţi mici şi în mod repetat).
Epuizarea cauzată de căldură
Este consecinţa expunerii la temperaturi ridicate în condiţiile unui aport insuficient de lichide. Simptomele epuizării termice pot include: deshidratare, sete crescută, senzaţie de slăbiciune, amețeli sau leșin, crampe musculare, greață și/sau vărsături, iritabilitate, cefalee, transpirație abundentă, extremităţi reci, o temperatură corporală crescută, dar mai mică de 40°C. Unele condiţii preexistente reprezintă factori de risc importanți pentru apariţia manifestărilor de epuizare termică, cum ar fi: obezitatea sau alte boli cronice, anumite tratamente medicamentoase, arsurile solare.
Măsurile de tratament în cazul epuizării termice sunt:
- plasarea copilului într-un loc mai răcoros în interior sau într-o zonă umbrită şi dezbrăcarea lui;
- administrarea de lichide, de preferat cu săruri de rehidratare orală şi umezirea tegumentelor cu apă mai rece decât temperatura corpului;
- apelarea serviciului de urgenţă pentru evaluare medicală. În cazul în care copilul are starea generală alterată, semne de deshidratare moderată sau severă, are indicaţie de internare pentru tratament sub strictă supraveghere medicală.
Netratat sau netratat corespunzător, sindromul de epuizare termică se poate agrava şi pot apărea semne ameninţătoare de viaţă.
Crampele musculare
Sunt contracturi dureroase la nivelul membrelor sau la cel al musculaturii abdominale, care pot apărea în timpul sau după o activitate fizică intensă practicată în zile toride. Transpirația excesivă în timpul activității fizice intense face ca organismul să piardă săruri și lichide rezultând dezechilibre metabolice responsabile pentru apariţia crampelor musculare. Copiii mai expuși riscului de crampe de căldură sunt cei care nu beau suficiente lichide. Crampele de căldură se remit prin rehidratare şi odihnă. În lipsa unor măsuri imediate, crampele musculare pot deveni primul semn al unei patologii mai grave induse de căldură.
Tratamentul crampelor musculare de căldură presupune: plasarea copilului într-un loc mai răcoros în interior sau într-o zonă umbrită, dezbrăcarea lui, administrarea de lichide, de preferat cu săruri de rehidratare orală, adoptarea unei poziţii relaxate, masarea uşoară a zonei afectate şi întreruperea activităţii fizice pentru câteva ore. Intervenţia medicală specializată este indicată în cazul copiilor cu boli cronice preexistente sau în cazul celor care primesc o dietă hiposodată.
Alte recomandări pentru protecția copiilor când e caniculă
- Îmbrăcămintea lor trebuie să fie compusă din haine ușoare, de bumbac sau de in, deschise la culoare. Trebuie evitate hainele prea strâmte sau din materiale sintetice, care reţin căldura şi nu permit circulaţia aerului.
- De asemenea, copii trebuie să poarte pălării din materiale naturale, cu boruri largi, care să protejeze capul, gâtul şi pavilioanele urechilor. De asemenea, se recomandă ochelarii de soare cu protecţie UV de la cele mai mici vârste de la care aceştia pot fi purtaţi.
- Evitarea activităţilor fizice intense în perioadele cu temperaturi extrem de ridicate. Scăldatul în piscină, joaca cu apa, duşurile răcoroase sunt recomandate copiilor în zilele caniculare
- Menţinerea temperaturii din interiorul locuinţelor la un nivel confortabil printr-o eficientă circulaţie a aerului. Dacă este nevoie, se pot folosi ventilatoare sau aparate de aer condiționat, cu condiţia reglării acestora în sensul în care curentul de aer să nu fie dirijat direct spre copil.
- Utilizarea de creme şi loţiuni de protecție solară adaptate vârstei și tipului de piele al copiilor și reaplicarea lor conform recomandărilor producătorului.
Hidratarea și hrănirea sugarilor în sezonul cald
- Sugarii cu vârste sub şase luni (nediversificaţi), alimentaţi natural, vor primi în continuare doar lapte de mamă, la cerere.
- Este posibil ca în perioadele de caniculă, cererea să fie mai mare și să necesite să fie alăptaţi mai frecvent. Nu există nicio dovadă că sugarii alimentaţi exclusiv natural ar necesita cantităţi suplimentare de apă sau alte lichide. Laptele de mamă este singurul aliment (şi singurul lichid) de care are nevoie sugarul cu vârsta sub şase luni, chiar şi în zilele foarte calde şi umede. Laptele de mamă asigură cantitatea de lichide de care are nevoie un bebeluș, oferindu-i toţi nutrienţii şi aportul caloric necesari creşterii şi dezvoltării optime. Este foarte important ca în sezonul cald, în perioadele de caniculă, mamele care alăptează să se hidrateze foarte bine (> 2 l/24 ore).
- Sugarii alimentaţi artificial îşi vor asigura cantitatea de lichide/24 de ore din formula de lapte. În perioadele de caniculă se recomandă ca sugarii să fie alimentaţi mai frecvent, să se respecte programul ritmic al meselor. În cazul copiilor care sunt hrăniți cu formulă de lapte praf, hidratarea se face cu ajutorul formulei de lapte, datorită cantității de apă care se folosește la prepararea acesteia. Nu este complet greşit să li se ofere sugarilor câteva linguriţe de apă fiartă şi răcită între mese (< 30 ml/24 de ore) în zilele caniculare. În general, nu se recomandă supliment de apă la sugarii mici, ştiind că acea cantitate de apă pe care o primeşte sugarul va înlocui o cantitate de lapte de la masa următoare, deci va mânca mai puţin, ceea ce va fi în dezavantajul lui pentru că va pierde astfel din aportul zilnic de nutrienți oferit de formula de lapte.
- În cazul sugarilor cu vârste de peste 6 luni, care primesc alimente solide şi semisolide, apare necesitatea suplimentării aportului de lichide cu apă. I se vor oferi sugarului cantităţi mici de apă între mese, cu ajutorul unui pahar sau unei căni adaptate vârstei copilului. Sugarul poate sa primească apă fiartă (1-2 minute) şi răcită la temperatura camerei sau apă plată potrivită pentru prepararea hranei sugarilor, atestată de Societatea Română de Pediatrie sau apă specială pentru sugari. Apa pe care o consumă sugarii şi copiii mici trebuie să fie slab mineralizată (< 500 mg/l), cu o cantitate redusă de sodiu (< 20 mg/l), de fluoruri (<1,5 mg/l), de nitrați (< 50 mg/l). Nu este recomandată utilizarea la sugari a apei netestate, provenită din fântâni sau izvoare.
- Sugarilor mari (peste 9 luni) şi copiilor cu vârste de peste un an li se pot da, ocazional, mici cantităţi de suc de fructe proaspete diluat cu apă în proporție de 1:1 sau chiar mai multă apă, pentru a reduce conținutul de zahăr și a evita excesul de dulce.
- În sezonul cald, copiii trebuie încurajaţi să bea apă pe tot parcursul zilei și adulţii le vor oferi apă periodic fară să se aştepte ca ei să îşi exprime dorinţa de a bea. Apa trebuie să fie principala sursă de hidratare pentru copii. Este important să înveţe copiii, de la vârste mici, că apa trebuie să o bea în mod regulat şi că este cea mai bună alegere pentru hidratare.
Recomandări privind alimentația copiilor în sezonul cald
O atenţie sporită trebuie acordată măsurilor de prevenire a toxiinfecţiilor alimentare, care, în sezonul cald sunt mult mai frecvente din cauza faptului că unele alimente devin medii de cultură perfecte pentru multiplicarea accelerată a bacteriilor. Copiii reprezintă o categorie de persoane cu risc crescut de apariţie a toxiinfecţiilor alimentare. Pentru a reduce acest risc se recomandă respectarea cu stricteţe a următoarelor reguli:
- spălarea frecventă a mâinilor,
- păstrarea corectă a alimentelor perisabile, cum ar fi carnea, peștele, ouăle și lactatele, la temperaturi scăzute şi consumarea lor doar după o preparare termică la temperaturi care asigură distrugerea bacteriilor. În acest sens, trebuie evitat consumul de mâncare stradală, mai ales a unor alimente ușor perisabile (carne, peşte, fructe de mare, ouă, lactate nepasteurizate, preparate care conţin maioneză, gălbenuş de ou crud, smântână, frişcă), precum și a fructelor şi a legumelor nespălate sau insuficient spălate. Atenție, înghețata și alte deserturi care conţin lapte şi ou crud cau combinaţii de lapte şi fructe pot deveni un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor dacă nu sunt pregătite şi păstrate corespunzător!
Mai multe recomandări pentru hidratarea și alimentația copiilor și adolescenților în sezonul cald puteți afla din articolul: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/recomandari-pentru-alimentatia-copiilor-sezonul-cald
Autor: dr. Mihaela Ştefănescu, medic primar specialitatea pediatrie, doctor în ştiinţe medicale
Textul a fost editat de Ana-Maria Niță, Senior Medical Editor
Bibliografie:
- Bergeron M.F., Cynthia DiLaura Devore, Rice S.G. Council On Sports Medicine and Fitness and Council on School Health - Climatic Heat Stress and Exercising Children and Adolescents. Pediatrics (2011) 128 (3): p741–747. https://doi.org/10.1542/peds.2011-1664.
- Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Emerging and Zoonotic Infectious Diseases (NCEZID), Division of Foodborne, Waterborne, and Environmental Diseases (DFWED) - How to Prevent Food Poisoning. https://www.cdc.gov/foodsafety/prevention.html, 2023
- Children's Health - Know the signs of heat exhaustion and heat stroke in kids. https://www.childrens.com/health-wellness/heat-stroke-symptoms-in-children
- Edney JM, Kovats S, Filippi V, Nakstad B. A systematic review of hot weather impacts on infant feeding practices in low-and middle-income countries. Front Pediatr. 2022 Sep 6;10:930348. doi: 10.3389/fped.2022.930348. PMID: 36147803; PMCID: PMC9485728.
- Huetteman Emmarie – Weather. Heat Waves Affect Children More Severely. Kaiser Health News. https://www.scientificamerican.com/article/heat-waves-affect-children-more-severely/, 2022
- Ishimine P (Author), Danzl D.F., Wiley J.F. (Eds) - Heat stroke in children https://www.uptodate.com/contents/heat-stroke-in-children, 2022.
- Medway Community Healthcare.nhs.uk – Feeding Your Babz in Hot Weather. https://www.medwaycommunityhealthcare.nhs.uk/latest-news/feeding-your-baby-hot-weather
- Pollack D.M., Lockwood Katie K., MEd, Brown Naomi How to Prevent Heat Stroke: Common Sense Guidelines. In: Health Tip of the Week, 2023. https://www.chop.edu/news/health-tip/how-prevent-heat-stroke-common-sense-guidelines.
- Tsuzuki K. Effects of heat exposure on the thermoregulatory responses of young children. J Therm Biol. 2023 Apr;113:103507. doi: 10.1016/j.jtherbio.2023.103507. Epub 2023 Feb 17. PMID: 37055125.
- Tsuzuki-Hayakawa K, Tochihara Y, Ohnaka T. Thermoregulation during heat exposure of young children compared to their mothers. Eur J Appl Physiol Occup Physiol. 1995;72(1-2):12-7. doi: 10.1007/BF00964108. PMID: 8789564.
- UNICEF - 559 million children currently exposed to high heatwave frequency, rising to all 2.02 billion children globally by 2050.unicef.org/press-releases/heatwaves-report, 2022.
- U.S. Environmental Protection Agency, Office of Children's Health Protection - Protecting Children's Health During and After Natural Disasters: Extreme Heat https://www.epa.gov/children/protecting-childrens-health-during-and-after-natural-disasters-extreme-heat, 2023.
- U.S. National Library of Medicine - How to avoid food poisoning. Paediatr Child Health. 2001 Apr;6(4):218-23. doi: 10.1093/pch/6.4.218. PMID: 20084239; PMCID: PMC2804545.
- WHO – Heatwaves. How to stay cool? https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/heatwaves-how-to-stay-cool#, 2019