O retea bogata de relatii interumane iti imbunatateste sanatatea si iti stimuleaza mintea si memoria.
Majoritatea barbatilor care au grija de sanatatea lor isi cunosc tensiunea arteriala si colesterolul. Dar iti poti spune scorul LSNS (scara retelei sociale Lubben)? (Fa testul scurt de mai jos pentru a afla care este al tau.) Scorul iti reflecta nivelul de „implicare sociala” sau bogatia retelei tale sociale – inclusiv prietenii apropiati si familia. Cat este de legat de alte persoane poate fi la fel de important pentru imbatranirea sanatoasa ca absenta fumatului sau mentinerea unei greutati corecte. Implicarea sociala te poate ajuta si sa iti pastrezi memoria.
„Pentru a ajuta la prevenirea pierderilor de memorie, implicarea sociala este foarte importanta”, afirma Dr. Suzanne E. Salamon, sef al sectiei de geriatrie la Centrul Medical Beth Israel Deaconess afiliat la Harvard. „Discutiile si interactiunea cu oameni au nevoie de energie si te obliga sa depui mai mult efort, ceea ce iti stimuleaza creierul.”
Pericolele izolarii
Cercetatile arata ca adultii in varsta izolati din punct de vedere social sunt mai predispusi la imbolnaviri, dizabilitati si chiar deces prematur. Unul dintre cele mai clare semne ale izolarii este sa nu ai spre cine sa te indrepti atunci cand ai nevoie de ajutor in timpul unei crize – de exemplu cineva care sa te ajute cu cumparaturile sau sa te duca la consulturile medicale in timpul unei boli. „Trebuie sa ai o retea de familie si prieteni care sa raspunda la nevoile tale” afirma Dr. James Lubben, dezvoltatorul LSNS si directorul Institutului privind Imbatranirea de la Colegiul Boston. Cercetatorii folosesc diferite versiuni ale LSNS pentru a efectua studii privind impactul izolarii sociale asupra sanatatii.
Dar nu trebuie sa fi bolnav pentru a beneficia de legaturile sociale. Persoanele implicate social sunt mai putin supuse riscului de a decadea mental. „Pana in prezent nu s-a gasit nimic care sa impiedice dementa in afara exercitiilor si implicarii sociale”, afirma Dr. Salamon.
Legatura dintre sanatatea creierului si implicarea sociala nu este inca prea clara. „Nu cred ca am descifrat inca care este prima – izolarea sociala sau dementa” afirma Dr. Salamon. Boala Alzheimer, cea mai frecventa forma de dementa, progreseaza lent, posibil in decurs de zeci de ani, inainte sa fie observata. In timpul fazei „pre-Alzheimer”, oamenii se retrag din viata sociala din cauza bolii? Daca da, aceasta s-ar putea datora faptului ca retragerea din mediul social sa fie un simptom al dementei, nu o cauza a acesteia.
Teoria „foloseste-o sau ramai fara” a imbatranirii sanatoase sugereaza ca antrenamentul mental asociat cu implicarea sociala pot ajuta la mentinerea mintii si memoriei. Conversatia este o activitatea ce necesita mult efort sau atentie. Aceasta implica numeroase aptitudini mentale, inclusiv atentia, ascultarea, argumentarea, limba si memoria. „Implica gimnastica mentala” afirma Lubben. „Si trebuie sa ramai la curent cu subiectele, ca de exemplu stirile, vremea, sportul sau politica.”
Voluntariatul pentru sanatate
Efectuarea de servicii pentru altii si voluntariatul ofera sansa unor interactiuni sociale ce stimuleza creierul, inclusiv discutii aprinse si lucrul cu o varietate de persoane din medii si cu varste diferite.
Pentru persoanele cu boli cronice care le limiteaza activitatea fizica sau posibilitatea de a se deplasa, este extrem de important sa ramana active social. „Le spun pacientilor mei ‚Nu te opri’. Forteaza-te sa faci orice poti” afirma Dr. Salamon. „Chiar si intr-o ora de exercitii, exercitiile reprezinta doar o parte. Esti impreuna cu alti oameni.”
Bineinteles, nu toata lumea doreste sa devina centrul atentiei in societate. Unii oameni beneficiaza de o familie si de prieteni care ii sprijina, dar isi petrec fericiti cea mai mare parte a timpului in activitati solitare. Astfel de persoane pot fi izolate in viata de zi cu zi, dar au totusi o retea sociala bogata pe care sa se bazeze atunci cand au nevoie. Dar majoritatea oamenilor au mult de castigat de pe urma interactiunii sociale fata-in-fata. In special odata cu varsta, devine tot mai importanta. Implicarea sociala prin voluntariat sau alte mijloace poate fi bariera impotriva altor pierderi ulterioare de „capital social”, deoarece prietenii de o viata se muta sau chiar decedeaza, crescand riscul de izolare si stare mentala si fizica mai proasta. „Poti avea toate pensiile din lume, dar fara prieteni o sa fii mult mai sarac” afirma Lubben.
Cum este reteaua ta sociala?
Fa acest scurt test
Adauga numarul de puncte indicat pentru fiecare raspuns:
| Raspuns ..............................Scor Niciunul .................................0 puncte 1 .......................................1 punct 2 .......................................2 puncte 3-4 ....................................3 puncte 5-8 ....................................4 puncte 9 sau mai mult...........................5 puncte
| |
FAMILIE: Oamenii de care esti legat prin nastere, casatorie, adoptie, etc. | ||
1. Cu cate rude te intalnesti sau te auzi cel putin o data pe luna ? |
| |
2. Cu cate rude te simti suficient de confortabil pentru a discuta despre probleme personale? |
| |
3. Cu cate rude te simti suficient de apropiat pentru a le putea chema in ajutor? |
| |
PRIETENIE: Toti prietenii tai, inclusiv cei din vecinatate. | ||
4. Cu cati dintre prietenii tai te intalnesti sau te auzi cel putin o data pe luna ? |
| |
5. Cu cati dintre prietenii tai te simti suficient de confortabil pentru a discuta despre probleme personale? |
| |
6. Cu cati prieteni te simti suficient de apropiat pentru a-i putea chema in ajutor? |
| |
Daca scorul tau combinat pentru toate cele sase intrebari este 12 sau mai mic, este posibil sa fi izolat social. |
| |
Exercitiile fizice regulate iti prelungesc viata
Obtinerea unui numar recomandat in general de exercitii fizice regulate – 150 de minute pe saptamana de exercitii moderate – prelungeste durata de viata cu cativa ani pentru anumiti oameni, conform unui studiu din American Journal of Preventive Medicine.
Cercetatorii au studiat cateva baze de date nationale de mari dimensiuni privind informatiile referitoare la sanatate. Ei au sortat persoanele in trei categorii: inactive, oarecum active si active. Apoi au calculat cat au trait aceste persoane in functie de sex si grup rasial sau etnic.
Barbatii care au fost activi la varsta de 20 de ani puteau castiga pana la 2,4 ani in decursul unei vieti. Aceasta crestere modesta a longevitatii a fost observata la barbatii non-hispanici albi si la cei negri, dar nu si la cei hispanici.
Desi studiul se concentreaza pe durata de viata, acesta reflecta impactul chiar si al exercitiilor moderate asupra ratei de imbolnaviri cronice, de tipul afectiunilor cardiace si cancerului, care sunt vinovate pentru cele mai multe decese.
Statinele sunt legate de durerile de picioare dar nu si de slabiciune
Dozele mari de medicamentul pe baza de statina atorvastatin (Lipitor) duc la aparitia durerii musculare la un numar redus de persoane sanatoase, dar nu sunt asociate cu slabiciunea musculara, conform unui studiu din Circulation.
Multi oameni iau statina pentru a reduce colesterolul LDL „rau”. Studiile sugereaza ca 10% - 15% dintre persoanele care iau statina dezvolta simptome conexe muschilor, inclusiv durere, crampe si slabiciune. Dar atat de multi oameni iau statina incat unele dintre problemele raportate referitoare la muschi pot fi doar o coincidenta.
In studiul STOMP (efectul statinelor asupra functiei si performantei muschilor scheletali), 420 de persoane sanatoase care nu au luat anterior o statina au fost desemnate aleator sa ia fie 80 miligrame de Lipitor in fiecare zi, fie o tableta placebo inactiva. Au urmat sase luni de testare prin exercitii si chestionare. Aceasta a permis cercetatorilor sa documenteze orice slabiciune sau dureri musculare.
Studiul nu a identificat nicio crestere a slabiciunii musculare la persoanele care luau Lipitor. In ceea ce priveste durerea musculara, 19 persoane care luau medicamentul, comparativ cu doar 10 care au primit placebo, au raportat dureri musculare – in special la picioare. Aceasta a reprezentat un procent de dureri musculare de 4% (1 din 25 de oameni) care poate fi legat de utilizarea statinei.
Doua treimi dintre participantii la STOMP aveau varsta intre 20 si 54 de ani, dar multe persoane care iau doze mari de statina au 55 de ani sau peste. Rata durerii sau a slabiciunii musculare poate fi mai mare la oamenii mai in varsta, cu mai multe probleme de sanatate.
Exercitiile cresc viteza de deplasare pe jos a persoanelor cu Parkinson
Trei tipuri diferite de exercitii au crescut viteza de deplasare pe jos a persoanelor cu boala parkinson, conform unui studiu din Archives of Neurology. Rezultatele adauga la numarul tot mai mare de dovezi potrivit carora exercitiile fizice imbunatatesc functionarea de zi cu zi a persoanelor cu Parkinson, o boala progresiva care distruge celulele creierului ce ajuta la controlarea miscarilor.
Studiul a desemnat 67 de participanti unuia dintre cele trei regimuri de exercitii, pe care le-au efectuat de trei ori pe saptamana, timp de trei luni:
- 50 minute de exercitii pe covorul rulant cu intensitate redusa
- 50 minute de stretching si antrenare a rezistentei
- 30 minute de antrenament cu intensitate mai mare pe covorul rulant.
Participantii din toate cele trei grupe si-au crescut viteza intr-un test de mers pe jos de 6 minute, cu cel mai mare castig obtinut la exercitiul pe covorul rulant cu intensitate redusa. Stretching-ul si antrenarea rezistentei au imbunatatit rezistenta musculara pentru majoritatea, iar exercitiile pe covorul rulant au imbunatatit starea cardiovasculara.
Desi nu s-a dovedit inca ca exercitiile fizice incetinesc evolutia bolii Parkinson, se pare ca imbunatatesc functionarea generala a persoanelor care au aceasta boala.