Haptonomia apare in Franta la mijlocul secolului al XX-lea in timpul evenimentelor dramatice ale celui de-al doilea razboi mondial. A fost definita ca "stiinta a afectivitatii" de catre Frans Veldman, creatorul ei,care a aobservat importanta afectivitatii in relatiile umane. Odata ce razboiul s-a incheiat, autorul teoriei a incercat neincetat sa inteleaga din punct de vedere stiintific, sa teoretizeze si sa transfere intr-un mod specific din punct de vedere psihosocial si plin de viata, ceea ce a invatat din acea perioada turbulenta, dezvoltand aceasta abordarea „haptonomica” a interactiunilor afective dintre oameni.
Conceptul de haptonomie este derivat din conjunctia ”hapsis” – termen clasic grecesc, ce inseamna atingere, sens, senzatie, tact, pe de o parte, iar pe de alta parte din “nomos” - cuvant care inseamna lege, regula si norma. “Hapto”, de la verbul ‘haptein’, inseamna am atins, am reunit, am stabilit o relatie, eu atasat (eu) la ..., iar in sens figurat inseamna a stabili tactil un contact, astfel incat sa se faca sanatos, sau a confirma o alta persoana, in existenta sa.
Haptonomia este o abordare care se concentreaza pe individ, pe baza careia se poate obtine o intelegere instinctiva din modul in care o persoana percepe viata si pe care se bazeaza motivatiile comportamentului sau.
Abordam haptonomia doar din punctul de vedere al stiintei afectivitatii, al limbajului corporal, al limbajului tandretii, comunicarii in cuplul parental din cadrul in triunghiului familial. Proiectul "sens" pe care il voi dezvolta, va aborda temele ce tin de notiunile bazale ale umanitatii, si anume de arta de a fi om.
Pierduti in materialismul cotidian, in goana dupa a face, a gandi si a rationaliza relativizeaza sensul vietii in sine, simplitatea frumosului si bogatia simturilor.
Haptonomia aduce in domeniul psihoterapiei si a consilierii psihologice importanta, dovedita stiintific, medical, neurofiziologic si hormonal, a emotiilor autentice, a sentimentelor profunde motivante si determinante pentru un individ cat mai perfect dezvoltat la nivelul inteligentei emotionale (IE) cu toate componentele sale dezvoltatnd in acest mod relatii autentice, curate si pline de sens.
Vom aborda (in demersul terapeutic) importanta zambetului, si nu doar a celui facial expus cu atata usurinta de multi experti in arta manipularii afective, ci a celui autentic care vine din profunzimea dorintelor noastre a viselor si a trairilor pe care din diverse motive ne-am obisnuit sa le ascundem pentru a nu ne vulnerabiliza in vreun fel. Vom vorbi apoi de indreazneala de a fi noi insine si de responsabilizarea curajului de a ne expune in toata "vulnerabilitate" nostra pe care o vom transforma in putere, puterea noastra de a fi umani, calzi, empatici, intelegatori, exteriorizandu-ne propriile trairi in mod individual si responsabil.
Pornind de la stiinta afectivitatii trecand in revista toate elementele constitutive ale acestei stari de a fi - empatia, limbajul asertiv, rezistentele la manipulare, introiectiile nocive sau convingerile limitative care ne stopeaza in a fi noi insine si ajungand la stiintele medicale, de psihopatologie, comportamental-afective, vom decoda impreuna pe parcursul acestui demers terapeutic, importanta viscerala a reidentificarii cu noi insine pentru ca in acest mod sa dezvoltam relatii incarcate emotional (emotii constructive) exprimate in limbajul tandretii si al iubirii. Iubindu-ne pe noi insine, constientizandu-ne si abia apoi acceptandu-ne asa cum suntem, devenind astfel capabil sa daruim si sa generam toate aceste minunate lucruri in mediul nostru familial si interrelational social.
Fiecare pas facut alaturi de consilierea suportiva haptonomica este un pas catre liniste, serenitate, intr-o lume mercantila, pe care in acest fel o vom intelege dar o vom detasa de determinarea de a ne domina afectivitatea si sensul.