Nicușor a început să se îngrașe în adolescență, pe cand avea în jur de 16 ani. La 18 ani avea deja 120 kg, iar procesul s-a accelerat când a plecat de acasă, ca să studieze la București. De-a lungul timpului a incercat diferite diete, chiar puțin sport, dar nu reușise să slăbească mai mult de 4 kg în 6 luni, după care se îngrășa încă și mai mult (cunoscutul efect yo-yo).
La un moment dat, Nicușor s-a împăcat cu ideea de a fi gras, pentru că toți membrii familiei lui erau grași, însă procesul de îngrășare s-a accentuat foarte mult în ultimii trei ani; după mărturisirile lui, în pandemie greutatea lui a crescut cu circa 30 de kg. Lucra de acasă, lucra mult în fața computerului și nu se mai desprindea din fața ecranului nici pentru a cumpăra o sticlă de apă. De fapt prefera sucurile carbogazoase și comanda mâncareaacasă. Mânca dezordonat, nesănătos și foarte mult cantitativ.
„Evitam să mă cântăresc“ - povestește el acum. Totuși, într-o seară, a așteptat să plece toți de acasă și s-a urcat pe cântar, care i-a arătat un incredibil 170. Nicușor a coborât de pe cântar, și-a avut un moment de deznădejde, ca de sfârșit de lume. S-a întins pe pat și-a stat cu ochii în tavan câteva ore.
„Am realizat că nu e de joacă, aveam 22 de ani, și, tânăr fiind, poate organismul nu a fost încă afectat, dar pe termen lung mă puteam alege cu diabet, boli de inimă. Am realizat că nu-mi mai place să mă văd așa în oglindă, că nu pot nici să urc scările“, spune el acum.
Îi trebuia o soluție, una care să funcționeze, pentru că dietele îl dezamăgiseră; „sunt omul care renunță dacă nu vede rezultate“, spune el. A intrat pe…tiktok, unde a dat peste postările unei fete care slăbise cu chirurgie bariatrică.
„Ca nu cumva până a doua zi să uit sau să mă răzgândesc, m-am programat chiar atunci la un prim consult pe site-ul Spitalului Ponderas. Nu am vorbit cu nimeni, nici măcar cu părinții, ca să nu mă influențeze nimeni. Părinților le-am spus mai târziu, când deja era programată operația. Au avut reticențe, mai ales tata, care se gândea la riscuri.“
Obezitatea și efectele nevăzute ale kilogramelor în plus
Însă, pe Nicușor, controlul efectuat la Ponderas l-a convins încă o dată că avea nevoie de operație: avea inima învelită de grăsime, ficatul gras, pancreasul mărit, avea probleme cu colesterolul. Din fericire glicemia era în regulă.
„Am răsuflat ușurat! Tata este diabetic. Am avut emoții, a fost prima mea operație, dar spitalul, personalul, medicii îți dădeau încredere”, spune el.
Urmând cu strictețe sfaturile date de medicul lui, dr. Bogdana Bănescu, după operația de gastric sleeve, Nicușor a slăbit în prima lună 25 de kg - a văzut că funcționează, că procedând astfel are rezultate, ceea ce era exact motivația de care avea nevoie pentru a continua parcursul până la greutatea dorită. După 6 luni cântărea cu aproape 70 de kg mai puțin, iar după un an slăbise 95 kg, ajungând în sfârșit la o greutate normală pentru înălțimea lui.
„Am scăpat, în sfârșit, de frustrarea ultimilor ani, când nu găseam niciodată haine. Acum găsesc orice, comand haine în fiecare lună. Mă simt mai energic, mai încrezător în mine, mai puternic, pentru că am demonstrat că pot să slăbesc“, spune acum Nicușor. A avansat la locul de muncă și se simte alt om.
„Recomand intervenția aceasta oricui vrea să facă o schimbare, dar această schimbare ține și de noi. Sigur că operația îți poate da un <<boost>>, dar ține de tine să folosești efectele ei și să îți creezi un stil de viață nou. Operația îți resetează organismul, dar ține numai de tine ca să nu te mai reapuci de vechile obiceiuri de viață care au dus la procesul de îngrășare.“, spune pacientul.
Acum nu mai mănâncă zahăr, pâine, prăjeli sau grăsimi, nu mai bea sucuri și nici alcool. Are mereu o sticlă de apă la el, deoarece a înțeles importanța hidratării. Face sport la sală regulat. Dar nu a fost întotdeauna ușor.
„Aproape că am căzut în extrema cealaltă“, povestește el despre lupta dusă cu el însuși în acest ultim an. „Aveam coșmaruri că mă îngraș. Familia m-a ajutat - mai ales la început, când ai de dus o luptă destul de grea cu psihicul tău. Creierul tău este obișnuit să mănânce. E greu până ce schimbarea ajunge la creier. În primele 10 zile dieta este numai cu lichide, apoi urmează până la sfârșitul primei luni o dietă cu piureuri. Mi-era greu, aveam poftă de lucruri pe care altădată nu le-aș fi mâncat - sandvișuri din supermarket de exemplu. Deși eu la bază sunt un om foarte calm, în perioada aceea eram foarte nervos și singurul sprijin mi-a fost familia. Am trecut peste faza asta de luptă cam în 2 luni - a fost mare lupta cu poftele! Seara intram pe tik tok și din 10 videouri pe care le vedeam, 9 erau cu mâncare“, continuă el. Și-a creat atunci o strategie mentală: „Mă uitam pe meniurile date de medic și-mi spuneam: uite, peste o săptămână voi putea mânca banană. Hai să mai aștept până atunci. Aceasta a fost etapa cea mai importantă, decisivă”, spune el acum.
„Sfătuiesc pe oricine dorește o astfel de schimbare să se informeze și să ia în seamă și această parte post operatorie. Operația în sine e doar începutul, ceea ce stabilzează rezultatele este munca de auto-optimizare pe care o facem cu noi după operație“, spune el, adăugând că „este important să știe asta nu numai cei care aleg să facă operația, ci și cei care îi judecă destul de aspru pe cei care aleg această operație. nu este un drum ușor, ci o cale care cere luptă intensă cu tine însuți. Unii oameni, însă, își salvează viața astfel, scăpând de diabet.”
Gastric Sleeve – un prim pas pe drumul către o nouă viață
„Munca psihică pe care o faci cu tine este semnificativă. Altminteri, după 6 luni, când deja revii la alimentație normală, poate începe procesul de creștere în greutate. Este foarte important să menții dimensiunea pe care stomacul o capătă după operație. După 1 an, stomacul meu a rămas la fel de mic“, continuă el, cu mândrie. Dar și cu luciditate: „Degeaba spun unii că nu contează greutatea: contează foarte mult și societatea noastră îi judecă foarte aspru pe supraponderali. Încurajez în special pe cei tineri să ia măsuri și să facă acest demers bariatric, deoarece grăsimea îți răpește mult din bucuria tinereții: nu poți avea nici hainele pe care ți le dorești și uneori nici relația pe care ți-o dorești. În plus grăsimea îți îmbătrânește organele.“
Este foarte recunoscător doamnei doctor Bogdana Bănescu, cea care s-a ocupat cu mare atenție de el, și povestește cu multă căldură cum, după operație, îl suna și îl întreba dacă a făcut tot ce trebuie, conform protocolului.
„Este datoria noastră“ - spune dr. Bogdana Bănescu, cea care l-a operat și acum îi monitorizează evoluția, potrivit protocoalelor postoperatorii, care fac din Spitalul Ponderas singurul Centru de Excelență în Chirurgia Obezității din Europa de Est.
„Nicușor Stan a venit la noi pe cand avea 22 de ani, prezentând un indice de masă corporală (BMI) de 55,5, ceea ce, conform clasificărilor medicale, echivalează cu superobezitate morbidă.“, spune medicul.
Indicele de masă corporală (BMI) reprezintă raportul între greutatea corporală și pătratul înălțimii.
Conform acestor clasificări,
- BMI > 30 indică obezitate
- BMI 35 - 40 obezitate gradul II
- BMI 40-50 obezitate morbidă
- BMI 50-60 superobezitate morbidă
- BMI > 60 super-super obezitate morbidă
Toate organele interne erau afectate de cantitatea mare de țesut adipos. „Ecografic s-a văzut un ficat foarte mare, cu steatoză hepatică avansată. O scanare DEXA a revelat că masa adipooasă viscerală - cantitatea de țesut gras din jurul organelor - era de 3493 g - acceptat ar fi 500 g. Riscul ca el să dezvolte toate bolile asociate obezității – hipertensiune arterială și boli cardiace, diabet zaharat, apnee de somn, suferințe osteoarticulare, dislipidemie - era foarte mare, mai ales că are un istoric de diabet zaharat în familie.“, continua dr. Bogdana Bănescu.
Recuperarea după o interventie minim invazivă
Intervenția s-a efectuat pe cale laparoscopică. „Laparoscopia prezintă avantajul ca prin intermediul mai multor incizii de 5-15 mm, care nu secționează fibrele musculare, medicul chirurg poate folosi o cameră care mărește imaginea câmpului operator. Medicul vede foarte bine ceea ce urmează să facă și intervenția este efectuată cu mare precizie. Stomacul era foarte mare, cu un perete foarte gros (stomacul este un mușchi și se îngroașă cu cât lucrează mai mult - respectiv cu cât digeră mai mult; mâncând mereu cantități mari, peretele stomacului s-a „antrenat“ - ca un sportiv - și s-a îngroșat).
Peste tot în jurul organelor era foarte mult țesut adipos. Adipozitatea intraperitoneală importantă îngreunează intervențiile chirurgicale. Este nevoie de gesturi foarte precise, foarte bine calculate pentru a se proteja țesuturile în timpul intervenției chirurgicale și a nu produce leziuni. Este de reținut că în timpul intervenției chirurgicale nu se îndepartează țesutul adipos pe care îl găsim în cavitatea peritoneală - acest țesut adipos va dispărea postoperator, pe măsură ce pacientul slăbește“, a menționat dr. Bănescu.
Alt avantaj al laparoscopiei, a subliniat medicul, sunt inciziile de mici dimensiuni, de doar câțiva centimetri. Astfel, la aproximativ 24 de ore postoperator pacientul se mobilizează și se ridică singur din pat, fiind îndrumat să se plimbe în interiorul spitalului, făcând chiar câteva sute de pași.
Relatia medic – pacient durează întreaga viață
Dar, așa cum a menționat și pacientul, operația a fost abia primul pas. Drumul începe cu operația, dar continuă în echipa medic-pacient, pe termen lung. Iar în Centrul de Excelență în Chirurgia Obezității din Ponderas a fost creat un program postoperator special dedicat pacienților bariatrici, în care aceștia sunt luați în evidență imediat după interventie și în care rămân sub supraveghere pe o perioadă îndelungată. Pentru că intervenția bariatrică implică mari modificari la nivelul organismului, este nevoie de o monitorizare atentă a evoluției fiecărui pacient pe termen scurt, mediu și lung.
„După externare, la câteva zile, avem personal dedicat, care sună fiecare pacient în parte ca să se asigure că respectă indicațiile pas cu pas, să monitorizeze hidratarea pacientului și să afle informații despre starea generala a acestuia. Protocolul postoperator nu este impus rigid, însă. Medicul, cu care pacientul rămâne în legătură și la care poate apela oricând, îi poate prezenta acestuia alternative, astfel încât împreună să găsească varianta cea mai bună, adaptată fiecarui pacient,pentru o evoluție postoperatorie cât mai ușoară. Noi le explicăm ce riscuri sunt pentru încălcarea fiecărei indicații din protocolul postoperator Dacă după operație pacienții sunt monitorizați, ei se simt în egală măsură responsabilizați. Este o măsură de reeeducare. Pacientul se resetează, îi crește stima de sine în momentul în care descoperă că poate să se miște, să alerge, să facă lucruri care până atunci îi erau imposibile“.
Dr. Bănescu mărturisește că în prima lună toți pacienții slăbesc - sunt prudenți și respectă recomandările. Diferențele încep să se arate în următoarele luni - dacă pacienții sunt disciplinați procesul de slăbire continuă, de obicei, până la opt luni - un an. Bărbații slăbesc mai ușor decât femeile, cei tineri mai ușor decât cei mai în vârstă. Nicușor a slăbit în prima lună nu mai puțin de 25 kg, iar rezultatul l-a motivat să continue. „I-a crescut stima de sine. A simțit o energie deosebită, deoarece pe lângă procesul de slăbire propriu-zisă, nutriționistul recomandă un program complex de suplimente alimentare“, spune dr. Bogdana Bănescu.
„Intervenția metabolică îi ajută foarte mult pe pacienți: gastric sleeve le reduce foarte mult senzația de foame, pofta de dulce. Depinde însă foarte mult și de ei să ajungă apoi la greutatea normală sau cât mai aproape de ea: trebuie să înțeleagă că, de fapt, este o schimbare a stilului de viață.
Este important, de exemplu, să nu mănânce tot timpul, ci să mănânce la ore fixe și să nu mai ciugulească între mese. În protocolul nostru este inclusă și consilierea psihologică, încă de la analizele preoperatorii. Apoi, postoperator, trebuie urmate controale medicale și eu cred că ar trebui să continue și cu această consiliere psihologică. Postoperator se pot întâlni cu multe situații speciale, în care nu au mai fost puși niciodată înainte de operație. Unii trebuie, de exemplu, să învețe să mestece bine alimentele: erau obișnuiți să mănânce foarte repede, să devoreze, să înghită. Trebuie să-și gestioneze și compulsia de a mânca”.
Dr. Bogdana Bănescu ne spune că protocoalele Centrului de Excelență în Chirurgia Obezității cer menținerea unei legături foarte strânse cu pacientul, care este invitat la controale la 10 zile, la o lună, la 3 și 6 luni, iar mai apoi, anual, pentru tot restul vieții, dar și de fiecare dată când apare o problemă sau o suspiciune.
„De multe ori, pacienții care au neliniști sau simptome postoperator și care vor să afle ce înseamnă și cât de periculoase sunt, au tendința să sune la medicul de familie – noi îi sfătuim să nu sune medicul de familie, deoarece chirurgia bariatrică are anumite specificități și necesită cunoștințe în care nu au expertiză decât medicii chirurgi care fac acest tip de intervenții.. Pacienții care se operează la noi, în Centrul de Excelență, au acces la un număr de telefon de urgență: indiferent ce problema ai avea, poți suna 24 de ore din 24 la un număr de telefon de urgență, unde vorbești cu un medic chirurg care are experiență în intervenții bariatrice. Acest aspect este esențial și de multe ori neglijat, pentru că sunt spitale care nu au acestă posibilitate.
Noi preluăm și pacienți care au trecut printr-o intervenție bariatrică în alt spital, pentru că nu poți lăsa să aștepte un om în suferință: câteva ore contează în cazul în care, postoperator, apar situații complicate. Noi, în acest Centru de Excelență, avem un protocol standardizat, la care s-a lucrat foarte mult timp, în care pacientul bariatric are un circuit dedicat lui, personalul este instruit să admită în timp scurt pacientii și să le ofere tratamentul necesar lui, în funcție de particularități; pe măsură ce apar noi situații, protocolul este îmbunătățit și adaptat“.
Un prim an din restul unei vieți noi
După un an de la operație, evoluția lui Nicușor a fost spectaculoasă; el a trecut de la super-obezitate morbidă la normopondere (BMI 24 kg/mp, în condițile în care spectrul greutății normale se întinde de la BMI 20 mp la BMI 25 mp), în special pentru că a fost - și continuă să fie - foarte disciplinat. A ținut cont de toate recomadările chirurgului și nutriționistului, a venit la toate controalele medicale periodice, a respectat regimul alimentar, nu a consumat dulciuri, alcool sau băuturi care dilată stomacul (bere, băuturi carbogazoase). După un an, scararea DEXA a arătat la el un exces de țesut adipos intraperitoneal de doar 370 g - față de un exces de peste 3000 g acum un an.
„Având diabet în familie, putem deduce că organismul lui are predispoziția să depoziteze țesutul adipos în cavitatea peritoneală. Scăderea în greutate se produce în primele 8-9 luni, chiar 1 an, după care contează foarte mult menținerea. Pacienții care nu-și schimbă stilul de viață sau înlocuiesc unele obiceiuri nocive cu alte obiceiuri la fel de nocive se pot reîngrășa. De obicei sunt cei ale căror tulburări de alimentație au apărut pe un fond psihologic, care nu dispar“, spune dr. Bogdana Bănescu.
Tânăr, energic și cu o viață sănătoasă în față, Nicușor continuă să respecte recomandările medicilor și este mândru că a găsit curajul să facă acest pas. Să își schimbe complet viața și să aleagă un viitor fericit fără povara kilogramelor în plus și fără amenințarea unor probleme de sănătate care îi puneau viața în pericol.
Consultant: Dr. Bogdana Bănescu, Medic Primar Chirurgie Generală
