Organismul nostru functioneaza diferit nu numai pe parcursul unei zile, ci si in relatie cu modificarile de clima, lumina sau temperatura din fiecare anotimp. Glandele endocrine secreta hormonii responsabili de succesiunea somn-veghe, apetit, productia de caldura, transpiratie, capacitatea de munca si rezistenta la efort.
Este recomandat sa respectam ritmul metabolismului si sa adaptam dieta zilnica cerintelor corpului, folosindu-ne de alimentele de sezon pentru a satisface necesarul de proteine, glucide si lipide, dar mai ales pe cel de vitamine, minerale si fitonutrienti – elementele cheie pentru sanatate.
Factorii de mediu care influenteaza consumul de alimente
Momentul din zi
Corpul nostru functioneaza dupa lumina:
- dimineata devreme sunt eliberati hormonii de trezire care au ca efect pregatirea tuturor celulelor si sistemelor pentru activitatea de peste zi
- la ora 11:00 si 17:00 se descarca insulina, hormon care scade glicemia si „cere“ o mica gustare
- spre seara metabolismul incetineste si organismul se pregateste de culcare datorita sintezei de hormoni cu rol de linistire si refacere
Toata aceasta activitate determina senzatia de foame si duce implicit la consumul de alimente, „combustibilul“ care furnizeaza energia necesara functionarii organismului. Avem nevoie de 3 mese principale si 2 gustari; micul dejun si pranzul acopera nevoile calorice sporite din prima parte a zilei, in timp ce masa de seara trebuie sa fie cat mai usoara. Deoarece procesele de digestie dureaza in medie 3-4 ore este logic sa facem o noua “alimentare“ la maximum 5-6 ore distanta de ultima masa.
Aceasta ritmicitate in secretia hormonilor este influentata major de succesiunea zi/noapte, experimentele efectuate cu persoane tinute continuu in incaperi fara ferestre, la lumina artificiala, demonstrand ca dupa cateva saptamani se pierde orientarea in timp, nu mai stiu cand sa se trezeasca sau sa se culce si nici cand trebuie sa manance.
Conditiile de clima
Temperatura mediului ambiant influenteaza major aportul alimentar; metabolismul celor care traiesc in tarile nordice cheltuieste mai multe calorii pentru mentinerea constanta a celor 37°C proprii corpului uman, in timp ce la tropice aportul zilnic poate fi cu 500-1000 calorii mai mic.
Temperatura crescuta are si un efect direct asupra sistemului nervos, inhiba centrul foamei din hipotalamus si scade aportul alimentar, de aceea vom manca mai mult iarna si mai putin vara.
Clima umeda si calda impiedica evaporarea transpiratiei si blocheaza eficient senzatia de foame, prin urmare ne va fi mai usor sa rezistam tentatiilor alimentare daca in vacanta de vara mergem la mare si nu la munte.
Schimbarile bruste de temperatura sau de anotimp supun organismul unui efort de adaptare solicitand intens functiile fizice si psihice, de unde fenomenul numit „astenie de primavara“ sau „depresie de toamna“.
Suntem meteodependenti mai mult decat ne place sa recunoastem si, precum animalele, este firesc sa fim apatici si fara chef de viata cand afara e intuneric sau frig si sa ne lasam hormonii „sa zburde“ odata cu zilele lungi si insorite. Cum buna-dispozitie si apetitul merg mana in mana, perioadele care predispun la ingrasare sunt toamna si iarna, in timp ce vara, cu vacantele la mare si hainele foarte subtiri, este anotimpul de electie pentru a fi intr-o forma maxima, inclusiv dietele fiind mai usor de respectat acum.
Nu numai cantitatea de alimente are variatii sezoniere, ci si tipul de nutrienti din dieta sufera modificari calendaristice: frigul impune consumul unor produse mai concentrate in calorii (proteine, grasimi de origine animala) care sa permita orga-nismului sa-si acopere nevoile energetice sporite si chiar sa faca mici rezerve de tesut adipos, in vreme ce temperatura crescuta dicteaza preferinta pentru alimentele usor de digerat (fructe, legume, peste).