O tumoră masivă pe trompa uterină
Simina este, acum, mama a două fetițe. Ambele au venit pe lume prin operație cezariană. Prima operație a fost salvatoare atât pentru mamă, cât și pentru copil, iar a doua a fost decisă de medic pentru a evita complicații legate de integritatea uterului. Pe parcursul celei de a doua sarcini, totul a decurs în limite normale. Simina a avut grijă de ea, a mers la toate controalele și a făcut toate analizele necesare. Și de fiecare dată rezultatele au fost perfecte.
Având experiența primei operații, dar și pentru că știa la ce se poate aștepta, a ales rahianestezia, care-i permitea să rămână conștientă. Astfel a putut auzi primul scâncet al fetiței nou-născute, dar și dialogurile, cu voce șoptită, ale medicului cu echipa din sala de operații.
„Convingerea mea a fost că domnul doctor vorbește despre un alt caz. Nu m-am gândit nicio clipă că eu sunt cauza care produce agitația. Mi-am făcut griji abia când mi-am dat seama că totul durează mai mult decât la precedenta intervenție și m-am gândit că sunt probleme cu copilul meu. Am întrebat dacă fetița este în regulă. Mi s-a spus că este totul perfect cu bebelușul și am fost îndemnată să rămân liniștită. Abia a doua zi, când îmi revenisem în bună măsură după cezariană, aveam să aflu că în timpul operației fusese identificată o formațiune suspectă, foarte mare, dezvoltată pe una dintre trompe. Că exista riscul să fie ceva malign, aveam să aflu, însă, mai târziu”, povestește Simina.
În timpul unei operații cezariană, după ce copilul și placenta sunt scoase din uter, medicul face o verificare a organelor pelvine. Această etapă este obligatorie și este parte din bunele practici chirurgicale. Scopul este prevenirea complicațiilor postoperatorii și asigură o recuperare optimă.
Acest control poate identifica leziuni, inclusiv pe cele apărute accidental în cursul operației de cezariană, dar și eventuale chisturi, fibroame, aderențe, chisturi endometriozice sau alte afecțiuni ale uterului, ovarelor sau trompelor uterine și urmărește să confirme că organele pelvine (uter, ovare, trompe uterine), sunt în stare perfectă.
„Această verificare face parte din protocolul operator. Cazul de față este o dovadă a beneficiilor, pentru că a permis identificarea unei formațiuni tumorale mari, atipice, suspecte, care avea circa 6-7 centimetri, și era dezvoltată pe trompa uterină dreaptă. Culoarea violacee, suprafață neregulată, neaderentă, dar și dimensiunea foarte mare, precum și aspectul general al formațiunii, care era intens vascularizată, indicau un risc hemoragic major. Nu am putut exclude nici potențialul malign, astfel că singura abordare corectă a fost rezecția formațiunii”, explică dr. Silviu Butuc.
O decizie asumată
Protocoalele medicale spun că, în asemenea situații, când pacientul este sedat - inclusiv atunci când este vorba despre rahianestezie - medicul decide calea de urmat, pentru binele pacientului. Iar dr. Silviu Butuc a optat, pe loc, pentru cea mai sigură abordare: rezecția formațiunii, cu respectarea tuturor regulilor de siguranță oncologică.
Decizia medicului a eliminat riscul unei hemoragii iminente. În plus, ca măsură absolut obligatorie, respectarea regulilor de siguranță oncologică au luat în calcul riscul ca formațiunea să fie de natură canceroasă. Pentru certitudinea diagnosticului, țesutul rezecat a fost trimis imediat pentru analiză anatomopatologică. Dialogul dr. Silviu Butuc cu dr. Mihai Stoicea, medic specialist anatomie patologică, chiar în sala de operație, a fost ceea ce Simina sesizase. Colaborarea interdisciplinară, în folosul pacientului, de fiecare dată când este necesar, este o practică curentă în rețeaua Regina Maria.
„Era clar că trebuia acționat imediat. Am presupus că putea fi deciduoza, cu localizare la nivelul trompei uterine și că este o patologie asociată sarcinii, dar aspectul atipic și volumul foarte mare al formațiunii, au ridicat semne de întrebare care aveau nevoie de confirmarea examenului de laborator. În plus, vascularizarea masivă, care reprezenta un pericol major și iminent, precum și imposibilitatea de a salva trompa uterină au impus soluția rezecției întregii formațiuni, ca singură opțiune care oferea siguranță pacientei”, a completat dr. Silviu Butuc.
Investigațiile ecografice, efectuate înainte de operația de cezariană, nu au putut identifica formațiunea, în ciuda dimensiunilor, pentru că era mascată de sarcină. În plus, în mod fiziologic, poziția organelor pelvine se modifică semnificativ ca urmare a amplitudinii uterului gravid, ceea ce face, practic imposibil de evaluat ovarele și organele anexe.
„Domnul doctor Butuc, mi-a explicat cu zâmbetul pe buze, calm, a doua zi, că a identificat o tumoră formată pe una dintre trompele uterine. Nu mi-a dat foarte multe amănunte, și nu a pomenit cuvântul cancer, pentru că, aveam să înțeleg mai târziu, a vrut să mă menajeze emoțional. Mi-a spus doar că trebuie să așteptăm rezultatul examenului anatomopatologic, care va veni foarte repede, că nu crede că sunt motive de îngrijorare, și mai mult ca sigur este ceva banal. Nu m-am îngrijorat, tocmai pentru că era calm și liniștit. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru această abordare empatică față de mine, în condițiile în care eram atât de vulnerabilă în acel moment”, își continuă Simina povestea.
Ce este deciduoza
Condiție medicală asociată cel mai des sarcinii, deciduoza este o afecțiune caracterizată prin prezența anormală a țesutului decidual, specific sarcinii, în afara mucoasei uterine, de obicei în alte zone ale cavității abdominale sau pelvine.
Transformara mucoasei uterine (endometrul) sub influența progesteronului, este procesul de decidualizare și este crucial pentru succesul implantării și dezvoltării sarcinii. Prin decidualizare, mucoasa uterina se modifică, acumulează glicogen, lipide și alți nutrienți, care vor hrăni embrionul în primele stadii ale sarcinii, înainte ca placenta să se dezvolte complet.
Deși este specifică sarcinii, deciduoza poate să apară și în afara sarcinii, în contextul hiperplaziei endometrului sau al unei stimulări hormonale, asociate cu tratamentele pentru reproducerea umană asistată, dar și în anumite afecțiuni ginecologice, cum este endometrioza, deși astfel de cazuri sunt rare.
După oprirea expunerii la progesteron (de exemplu, în urma întreruperii tratamentelor hormonale sau după naștere), țesutul decidual se atrofiază și se resoarbe spontan, în mod obișnuit fără a lăsa sechele, mai ales pentru că structurile anormale sunt de dimensiuni mici.
„În practica medicală formațiunile de tip decidual sunt foarte mici. Este motivul pentru care, practic, această patologie nu este diagnosticată ecografic, în ciuda faptului că este destul de frecvent asociată sarcinii, mai ales dacă există celule endometriale exterioare uterului, care pot evolua sub efectul progesteronului, în endometrioză, de exemplu.
Țesutul decidual se remite spontan, după ce nivelul de progesteron se reduce la normal, după finalizarea sarcinii și nu lase sechele. În plus, țesutului decidual format pe parcursul sarcinii, rămâne asimptomatic, iar simptomatologia - dacă aceasta există - este asociată cu sarcini ectopice, care se dezvoltă în afara cavității uterine. O sarcina ectopică apare atunci când ovulul fertilizat nu reușește să ajungă în uter, de obicei din cauza unei probleme care împiedică migrarea sa normală prin trompele uterine.
Totuși, în cazul de față, dimensiunea și aspectul hemoragic au fost elementele atipice, care au oferit caracterul rar și un potențial periculos pentru această patologie, de regulă benignă și tranzitorie”, explică dr. Mihai Stoicea, medic specialist anatomie patologică.
Diagnostic anatomopatologic
Examenul anatomopatologic, care a fost realizat în cazul Siminei cu maximă rapiditate permisă de etapele analizei, a confirmat că formațiunea tumorală era deciduoză tubară, asociată cu hematom perisalpingo-mesosalpingian benign. Hematomul se află în jurul trompei uterine și al ligamentelor care o susțin, iar lumenul trompei uterine era complet umplut cu lichid seros, din cauza inflamației și a blocării acesteia.
Dr. Silviu Butuc: „Ceea ce a fost diferit în acest caz era dimensiunea foarte mare a formațiunii. Deși acest tip de țesut regresează natural, la această pacientă trompa uterină era compromisă, tocmai de volumul tumoral și este foarte probabil ca, după naștere, dacă nu se realiza rezecția în același timp operator cu cezariana, formațiunea ar fi produs simptome, care ar fi necesitat investigații și terapie, inclusiv o intervenție chirurgicală ulterioară.
Unicitatea cazului a fost determinată atât localizarea structurii, dar mai ales de dimensiunea acesteia. Era un risc important pentru pacientă, care, din fericire, a fost rezolvat cu succes. Examenul histopatologic este mereu necesar, iar în acest caz a fost esențial, fiind singurul care a putut oferi certitudinea diagnosticului de deciduoză și a exclus patologia malignă”.
Simina a aflat, cu adevărat, toată complexitatea situației neașteptate prin care a trecut, inclusiv faptul că a existat suspiciunea unei patologii maligne, abia în momentul în care a primit rezultatul analizei anatomopatologice, care-i confirma că este bine și că tumora era una benignă.
„Am avut încredere în domnul doctor. Știam că orice ar fi fost, a luat cele mai bune decizii pentru mine. Eram atât de mulțumită că fetița mea nou-născută este bine, încât orice gând rău m-a ocolit”, încheie fericită mama celor două fetițe.
Dr. Silviu Butuc a ales să-și protejeze pacienta de emoții și stres, iar rezultatele bune ale analizelor au dovedit că a luat, și de data aceasta, decizia corectă. „Pacienta mea era într-un moment foarte special, cezariana, preocuparea pentru nou-născut, având o încărcătură mare fizică și psihică, iar suspiciunea unei patologii maligne ar fi avut un impact major. Am ales să o menajez. Știa că se fac analize anatomopatologice, dar am adoptat o poziție optimistă, tocmai ca să minimalizez efectul emoțional”.
Mai trebuie spus că Simina s-a recuperat foarte repede după operația cezariană, iar controalele uletrioare au arătată că este în perfectă stare de sănătate.
Consultanți: dr. Silviu Butuc, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Băneasa și dr. Mihai Stoicea, medic specialist anatomie patologică