Curiozitatea a devenit un atribut diferențiator pentru angajați
Toate invențiile și realizările lumii, indiferent de domeniu, au de obicei un numitor comun: curiozitatea. Motivația de a căuta informații noi, metode noi de a face un lucru, de a explora și a călătorii stă la baza evoluției și este un atribut uman esențial. În ceea ce privește curiozitatea în mediul profesional, specialiștii spun că organizațiile și liderii care încorporează curiozitatea în companii și în stilul de leadership reușesc să aibă angajați mai agili, care se adaptează mai ușor și fac față mai bine presiunilor externe. De obicei, atunci când devenim curioși privim lucrurile mai rațional și suntem mai înclinați către a găsi soluții creative la problemele pe care le întâmpinăm, lucruri care sunt extrem de utile când vorbim de situațiile de zi cu zi de la birou. De altfel, un studiu apărut în revista științifică Human Resource Development Quarterly a analizat efectele pe care curiozitatea le are asupra învățării și performanței înregistrate în mediul profesional, iar rezultatele au arătat că a fi curios influențează în bine performanța tehnică și interpersonală.
Studiul „Curiosity at work 2021” efectuat de SAS Institute a constatat de asemenea că, la nivel global, curiozitatea a ajuns un element diferențiator important în cazul angajaților și că acest atribuit alimentează succesul profesional și performnața organizațională. În ceea ce privește percepția managerilor, 72% consideră curiozitatea drept un atribut valoros atunci când analizează angajații, iar 59% sunt de acord că angajații curioși sunt cei care cresc impactul unei organizații. De asemenea, 51% dintre managerii participanți la studiu cred că a fi curios este astăzi perceput ca un atribut mai valoros decât era considerat acum cinci ani. Pe zona de recrutare, datele SAS Institute arată o creștere cu 71% a postărilor de LinkedIn care menționează curiozitatea, o creștere de 90% a anunțurilor de angajare care au printre cerințe curiozitatea și o creștere de 87% a atributelor conexe cu curiozitatea care sunt menționate de recrutori în anunțurile pe care le postează pe LinkedIn.
Tipuri de curiozitate și tipuri de curioși
Curiozitatea este un termen folosit în sens vast, însă un articol publicat în revista științifică Personality and Individual Differences face distincția între mai multe tipuri de curiozitate. Astfel, curiozitatea epistemică (EC) este definită ca „dorința de cunoaștere care motivează oamenii să învețe lucruri noi, să elimine lipsurile informaționale și să rezolve probleme la nivel intelectual”. Curiozitatea epistemică se împarte la rândul ei în două subtipuri: specifică (dorința de a ști anumite informații) și diversă (alimentată de variabile colective cum ar fi complexitatea, ambiguitatea și noutatea).
Studiul mai detaliază că literatura de specialitate a introdus, conex cu subiectul curiozității, termenul de „sentiment de deprivare”. Acest termen se referă la sentimentele de disconfort și aversiune față de necunoaștere, sentimente care acompaniază des curiozitatea – de exemplu, ne deranjează faptul că nu știm să răspundem la o anumită întrebare. Astfel, cercetătorii susțin că sentimentele de disconfort în fața necunoscutului sunt legate strâns de atributul de a fi curios și îl alimentează.
Și o cercetare apărută în Encyclopedia of the Sciences of Learning analizează curiozitatea și o definește drept o stare de neliniște alimentată de un stimul cu grad mare de nesiguranță și care oferă informații incomplete. În urma acestei stări, adică odată stârnită curiozitatea, ființa (n.r. – nu doar oamenii sunt curioși, ci și alte ființe) se angajează des într-un proces explorator pentru a elimina starea de neliniște, adică a satisface curiozitatea. În ceea ce privește tipurile de curiozitate, articolul științific notează curiozitatea cognitivă care presupune un demers de explorare în căutarea de informații noi pentru a rezolva o problemă, și curiozitatea senzorială care vizează căutarea de experiențe senzoriale noi care să extindă orizontul individului.
Oxford Review face un pas mai departe și prezintă și o tipologie a curioșilor. Astfel, potrivit cercetătorilor există patru tipuri principale de oameni curioși:
Fascinatul. Explorează cu plăcere mediul înconjurător, are o rezistență mare la factori de stres și explorarea îi creează un sentiment de fascinație. Acest tip de curioși sunt mai degrabă extroverți sau ambiverți și tind să se informeze din surse eclectice (de exemplu, explorează un număr mare de site-uri atunci când caută o informație). „Fascinații” simt că se pot adapta oricărei situații și au capacități extinse de reglare emoțională. Acești oameni sunt foarte sociabili, au mulți prieteni și au expertiză în arii diverse.
Cel care rezolvă problemele. Explorează cu plăcere mediul înconjurător, dar are o slabă curiozitate „socială”. Acest tip de om curios are o personalitate adaptivă care se sprijină pe conștinciozitate, agreabilitate și deschidere. Cei care rezolvă problemele au de obicei un număr de interese normal (comparativ cu fascinații care sunt interesați de o largă varietate de subiecte), au un grad mediu de toleranță la factori stresori și sunt cei care dau adesea impresia că viața lor se află sub control.
Empaticul. Are un grad înalt de curiozitate socială, însă un grad scăzut de căutare de experiențe senzoriale noi. Pentru acest tip de curioși este importantă starea și sunt persoane care au un mare interes să fie în contact cu emoțiile proprii li cu emoțiile altora. Empaticii dau impresia că viața lor este sub control doar într-un grad mediu, au interes pentru o varietate de subiecte, sunt mai nevrotici și au personalități mai adaptive.
Evitantul. Are un grad înalt de apatie față de situațiile noi cu care se confruntă, este nevrotic și înregistrează scoruri foarte joase în ceea ce privește adaptivitatea persoanlității. Cu alte cuvinte, acest tip de curioși sunt rigizi, rar fascinați de lumea înconjurătoare și au un număr scăzut de arii de expertiză și interese. Sunt cei mai predispuși să se simtă stresați constant și fac față cu greu situațiilor dificile. Nu explorează cu plăcere mediul înconjurător și nici nu caută experiențe palpitante.
Cum să transformi curiozitatea în avantaj profesional
Dacă ai un grad înalt de curiozitate sau multe lucruri din jurul tău te interesează, poți transforma acest atribut în punct forte pentru cariera ta. Iată cum să-ți antrenezi curiozitatea în mediul profesional și la ce îți folosește:
Extinde-ți cunștințele. Adună informații despre lucrurile noi de care te lovești în activitatea de zi cu zi și caută deliberat detalii noi despre subiecte care au legătură cu activitatea ta. Dacă lucrezi, de exemplu, în domeniul financiar, încearcă să înțelegi nu doar industria, ci și detalii despre produsele financiare, cum le receptează consumatorii, care ar putea să le fie nevoile, interacționează cu celelalte departamente ca să înțelegi cum se interconectează lucrurile etc.
Acționează intențional. Nu aștepta ca informațiile noi să ajungă la tine, ci creează-ți o rutină de a consuma conținut nou în fiecare zi. Rezervă-ți zilnic un anumit interval de timp în care să citești o carte, să cauți o informație sau să te documentezi despre un anume subiect și în curând o să-ți intre în obișnuință.
Rămâi umil. Oricât de dezvoltat profesional și bine poziționat ierarhic ești, rămâi umil și amintește-ți că nu știi niciodată suficient sau totul. Niciun specialist, oricât de bun, nu poate ști absolut toate informațiile din lume despre domeniul său. Acceptă că mereu ai ceva de îmbunătățit și vezi cum poți face asta.
Ia-te singur prin surprindere. Aranjează o întâlnire sau un call cu oameni din alte departamente cu care nu interacționezi de obicei și încearcă să afli mai multe despre ce fac și cum se integrează munca lor în ansamblul organizației. În plus, le poți cere puncte de vedere cu privire la anumite probleme și poți descoperi astfel abordări noi. Fii curios în legătură cu ceilalți. Un alt lucru pe care îl poți face este să stai departe de rutina zilnică ce „atrofiază” adesea curiozitatea – dacă urmezi mereu același traseu spre casă, încearcă un alt drum, dacă asculți mereu muzică la căști, încearcă un audiobook, oprește-te la o cafenea în care n-ai intrat niciodată sau cumpără la întâmplare o carte, fără să citești înainte niciun review detaliat.
Alege-ți un mentor. Cel mai ușor mod în care poți avea acces la informații și contexte noi la birou este să te lași mentorat de cineva. Fii curios, pune întrebări și lasă mentorul să te provoace intelectual.
Întreabă-te des „de ce?”. Fii curios să înțelegi mecanica anumitor procese și de ce se întâmplă unele lucruri în modul în care se întâmplă. Uneori, procesele de muncă sunt atât de standardizate, iar experiența ne face să intrăm într-o rutină și să nu mai facem un pas în plus spre a înțelege ce se întâmplă în spatele anumitor moduri în care funcționează organizația sau sarcinile pe care le derulăm.Rămâi curios și întreabă-te mereu de ce se întâmplă un anume lucru într-un anume mod.
Obișnuiește-te să te simți inconfortabil. Curiozitatea este cel mai des stârnită de sentimentul că îți lipsește o informație, de acel disconfort că vrei să înțelegi ceva, dar informația lipsește și trebuie să o cauți. Obișnuiește-te cu acest disconfort și caută-l des ca să-ți menții activă curiozitatea. Poate nu e confortabil să-ți dai seama că nu știi cum să folosești un anumit software pe care nu l-ai mai utilizat sau nu e prea plăcut să îți dai seama că te-ai implicat în lucruri pe care nu știi să le rezolvi, dar cu siguranță curiozitatea nu te va ajuta doar să ieși cu bine din aceste situații, ci și să evoluezi profesional și să-ți diversifici abilitățile.
Surse de informații:
- https://www.sciencedirect.com/
- https://psycnet.apa.org/
- https://www.researchgate.net/
- https://journals.aom.org/
- https://oxford-review.com/
- https://www.headspringexecutive.com/
- https://hbr.org/
- https://www.forbes.com/
- https://community.thriveglobal.com/
- https://www.sas.com/