De altfel, situatia din vara aceasta a fost incinsa si la propriu si la figurat pe glob, in multe zone temperaturile au atins niveluri record generand dezechilibre economice, sociale si de sanatate care au facut nenumarate victime.
In Statele Unite seceta extinsa pe coasta de vest este cea mai grava din ultimii 1.200 de ani iar in China, cresterea extrema a temperaturilor a avut repercusiuni severe asupra economiei si lanturilor de aprovizionare. Europa a indurat o noua vara fierbinte, marcata nu doar de criza energetica si consecintele razboiului din Ucraina, ci si de incendii, temperaturi extreme si seceta care au compromis sever culturile in multe tari, inclusiv Romania. Un exemplu este Franta, unde in iulie, doar doua incendii de padure au ars peste 100 de km patrati si au fortat 14.000 de oameni sa isi evacueze locuintele.
Recent, in Pakistan, “inundatiile au fost cel mai mare dezastru provocat de clima din istoria recenta a lumii” potrivit autoritatilor. Aproximativ 1,4 milioane de locuinte au fost distruse in urma ploilor record, ceea ce a afectat peste 33 de milioane de persoane.
Oficialii au dat vina temperaturilor ridicate in mare parte pe schimbarile climatice, dar afirmatiile lor sunt sustinute de experti. Un studiu al retelei World Weather Attribution (WWA) care a reunit 6 centre de cercetare a analizat in timp real daca exista o legatura intre schimbarile climatice si tot mai desele fenomene meteorologice extreme. Studiul WWA a concluzionat ca modificarile de clima practic au triplat probabilitatea formarii uraganului Harvey si au marit de patru ori sansele aparitiei caniculei in sudul Europei.
Temperatura României este cu 2.4°C mai mare decât acum 60 de ani
Incalzirea globala insa, pare pentru multi mai degraba o tema abstracta bazata pe cifre.
De exemplu, aflam ca temperaturile medii globale au crescut semnificativ de la revolutia industriala, iar ultimul deceniu (2011-2020) a fost cel mai cald deceniu inregistrat vreodata. Insa oamenii nu percep atat variatia de temperatura, cat si consecintele ei reflectate de canicula, seceta, furtuni sau incendii care intuneca cerul si fac aerul irespirabil.
Majoritatea dovezilor indica faptul ca schimbarea temperaturilor si a tiparelor climatice este cauzata de cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) produse de activitatea umana.
Cu toate acestea, desi suntem somati sa facem cu totii sacrificii pentru a reduce emisiile de carbon si a trece la surse de energie verde, regenerabila, pentru a renunta la incalzirea cu termocentrale sau la sobele bunicilor, friptura de vita si consumul de peste, adevarul este ca cele 100 de tari cu cele mai putine emisii genereaza doar 3% din totalul emisiilor de CO2, in timp ce 10 tari cu cele mai mari emisii contribuie cu 68% la generarea gazelor incriminate a spori temperatura globului si a declansa topirea ghetarilor, ridicarea nivelului marii si alte dezastre naturale si climatice.
Lupta pentru inversarea schimbarilor climatice dusa doar de unele tari
Acordul de la Paris pentru clima din 2015 a inclus, pentru prima data, un obiectiv global de adaptare. Lideri din 55 de state au transmis un mesaj foarte clar: acela ca era combustibililor fosili va trebui sa fie lasata in urma. Obiectivul adoptat consta in limitarea incalzirii globale sub pragul de 1.5°C si tinta de zero emisii in planurile tuturor statelor semnatare, precum si implementarea unui mecanism prin care statele sa accelereze procesul de decarbonare o data la cinci ani. Consiliul European a aprobat ulterior un obiectiv si mai ambitios, obligatoriu in UE, reducerea interna neta a emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030 in comparatie cu nivelul din 1990.
Rezultatele insa au contrazis asteptarile. In urmatorii cinci ani dupa semnarea Acordului pentru clima au fost inregistrate cele mai ridicate temperaturi si emise 200 gigatone de CO2. In ciuda cresterii gradului de constientizare a schimbarilor climatice, emisiile de gaze cu efect de sera au continuat intr-o crestere neobosita. In 2013, nivelul zilnic de dioxid de carbon din atmosfera a depasit 400 de ppm (parti per milion) pentru prima data in istoria omenirii. Ultima data cand nivelurile au fost atat de mari, spune NASA, a fost acum aproximativ trei pana la cinci milioane de ani, in timpul epocii pliocene.
Cum influenteaza schimbarile climatice sanatatea?
Schimbarile climatice afecteaza factori vitali pentru viata si sanatate - aerul curat, apa potabila sigura, hrana suficienta si un adapost sigur.
Efectele asupra sanatatii ale acestor perturbari includ cresterea bolilor respiratorii si cardiovasculare, leziuni si decese premature legate de evenimente meteorologice extreme, modificari ale prevalentei si distributiei geografice a bolilor transmise prin alimente si apa si a altor boli infectioase si amenintari la adresa sanatatii mintale.
- Dezastrele naturale produse de schimbarile climatice secera anual peste 60.000 de vieti si obliga populatii intregi afectate de seceta, incendii, inundatii sau cresterea nivelului marilor si oceanelor sa se relocheze, constituind grupul tot mai numeros al asa zisilor „refugiati climatici”. Mai mult de jumatate din populatia lumii traieste la maxim 60 km de coasta.
- Intre 2030 si 2050, se preconizeaza ca schimbarile climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutritiei, malariei, diareei si stresului termic.
- Pana la sfarsitul secolului 21, schimbarile climatice ar putea accelera extinderea secetei la scara regionala si globala. Cresterea temperaturilor si a precipitatiilor variabile ar putea scadea productia de alimente, in timp ce CO2 ridicat din atmosfera ar reduce continutul de azot si alti nutrienti din produsele agricole, ceea ce ar creste insecuritatea alimentara si ar periclita accesul la sursele de apa potabila. Aceasta va creste prevalenta cazurilor de malnutritie si subnutritie, care in prezent provoaca 3,1 milioane de decese in fiecare an.
- Reducerea aprovizionarii cu apa potabila, precipitatiile imprevizibile si inundatiile extreme cresc riscul unei igiene deficitare si bolilor diareice, in special in tarile si zonele defavorizate economic, unde aceste boli determina decesul a 500.000 de copii cu varsta sub 5 ani,in fiecare an.
- Temperaturile ridicate cresc nivelul de ozon si poluanti din aer care agraveaza bolile cardiovasculare si respiratorii, iar valurile toride produc decese ale persoanelor vulnerabile. De exemplu, valul canicular din Franta din 2003 s-a soldat cu decesul a 70.000 de persoane iar canicula din 2017 a amenintat la nivel global viata unui numar mai mare cu 18 milioane de persoane fata de anul precedent.
- Polenul si alte tipuri de alergeni sau particule poluante din aer au o concentratie mai ridicata la caldura extrema, ceea ce precipita de exemplu, astmul, de care sufera peste 300 de milioane de oameni pe glob.
- Riscul expunerii la boli infectioase, cum ar fi malaria, febra Dengue, boala Lyme, West Nile si alte afectiuni transmise prin vectori creste odata cu modificarile climatice, potrivit OMS.
Cum ne adaptam la schimbarile climatice?
Raspunsul la schimbarile climatice implica o abordare in doua directii:
- Reducerea emisiilor si stabilizarea nivelurilor de gaze cu efect de sera care capteaza caldura in atmosfera („atenuare”) ;
- Adaptarea la schimbarile climatice deja in curs de desfasurare („adaptare”) .
Atenuarea incearca sa reduca impactul activitatilor umane asupra climei Pamantului, pentru a „stabiliza nivelurile gazelor cu efect de sera intr-un interval de timp suficient pentru a permite ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile climatice, de a se asigura ca productia de alimente nu este amenintata si de a permite dezvoltarii economice sa continue intr-un mod sustenabil”.
Adaptarea la viata, intr-un climat in schimbare implica reducerea riscurilor legate de efectele nocive ale schimbarilor climatice actuale sau asteptate in viitor, cum ar fi insecuritatea alimentara, evenimente meteorologice extreme sau cresterea nivelului marilor.
Schimbarile climatice sunt incluse in planurile de dezvoltare actuale ale oraselor si diferitelor regiuni. Teme referitoare la cum sa facem fata si sa planificam seceta, cum sa dezvoltam noi soiuri de culturi si cum sa protejam energia si infrastructura publica, cum sa gestionam dezastrele extreme tot mai frecvente, cum sa protejam coastele si sa facem fata cresterii nivelului marii, cum sa gestionam cel mai bine pamantul si padurile, se afla pe agenda publica a edililor responsabili.
Oamenii se pot adapta la schimbarile climatice reducandu-si vulnerabilitatea la impactul acestora. Actiuni precum mutarea pe terenuri mai inalte pentru a evita cresterea nivelului marii sau inundatiile, plantarea de noi culturi care vor prospera in noile conditii climatice, plantarea de copaci in orase si pe terenurile despadurite sau utilizarea noilor tehnologii de constructie reprezinta strategii de adaptare.
In mod desebit ar trebui sa fie protejate grupurile de persoane vulnerabile. Acestea ii includ pe cei cu venituri mici, copii si femei insarcinate, adulti in varsta, grupuri profesionale vulnerabile, persoane cu dizabilitati si persoane cu conditii medicale cronice sau preexistente.
Unele grupuri se confrunta cu o serie de factori de stres legati atat de factori climatici, cat si de factori non-climatici. De exemplu, oamenii care locuiesc in zonele urbane sarace sau izolate rurale, in campiile inundabile, in zonele de coasta si in alte locatii cu risc sunt mai vulnerabile nu numai la vremea extrema si la schimbarile climatice persistente, ci si la factorii de stres social si economici.
Ce poti face sa minimalizezi impactul schimbarilor climatice asupra starii tale de sanatate?
Iata cateva sugestii pentru a ajuta la prevenirea acestor probleme de sanatate.
Cum sa eviti insulele de caldura urbana?
Caldura extrema poate cauza probleme semnificative de sanatate, mai ales in aglomeratiile urbane. Insa unele zone ale unui oras au o temperatura maxima mai mare decat alte zone. Acestea sunt numite „insule urbane de caldura”. Diferenta dintre temperaturile acestor insule si cele din zonele rurale si padurile invecinate poate ajunge la 12°C.
Lipsa vegetatiei, poluarea, asfaltul si parcarile, emisiile de gaze cu efect de sera sau lipsa curentilor de aer favorizeaza existenta acestor insule de caldura:
Ca atare, in perioadele de caldura apasatoare si extrema, daca nu dispui de o temperatura suportabila in locuinta, cel mai bine este sa gasesti zone mai reci:
- In interior: zone racoroase sau cu aer conditionat, cum ar fi centre comerciale, biserici si biblioteci.
- In exterior: parcuri sau zone de langa lacuri
Daca ai posibilitatea, cumpara-ti o casa intr-o zona rurala ferita de riscul de inundatii si investeste in surse de energie si apa ieftina, agricultura de subzistenta ca hobby si materiale de constructie care iti izoleaza termic casa. Timpul petrecut in afara orasului, in special pe timp de vara este nepretuit pentru sanatatea fizica si mentala.
Protejeaza-te impotriva caldurii, razelor uv
In perioadele de caldura torida, evita iesirile la orele de pranz, hidrateaza-te si imbraca-te corespunzator cand iesi afara (palarie, ochelari de soare, imbracaminte deschisa la culoare, vaporoasa, din bumbac subtire).
Evita efectele smog-ului asupra sanatatii
Lipsa spalarii strazilor si bulevardelor citadine duce la cresterea concentratiei in aer a particulelor si pulberilor poluante si alergene. Smogul poate provoca diverse probleme respiratorii, chiar si la persoanele sanatoase. In perioadele de smog, evitati activitatea fizica intensa in aer liber. Oamenii vulnerabili ar trebui sa ramana in casa. Aceste persoane includ:
- Copii
- Seniori
- Persoanele cu probleme respiratorii
- Persoanele care sufera sau au avut probleme cardiovasculare
- Persoane implicate in activitati in aer liber sau cei care lucreaza in aer liber in mod regulat
Protejeaza-te de muscaturile de tantari si capuse
Mai multe boli transmise de insecte si capuse, precum virusul West Nile si boala Lyme, au devenit mai frecvente in ultimii ani din cauza schimbarilor climatice. Foloseste crème de protectie sau insecticide, vaccineaza-te inainte sa mergi in vacanta in locuri unde exista risc de expunere la malarie, febra galbena si alte boli infectioase topicale.
Contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
Poti contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera facand urmatoarele:
- Foloseste preferential transportul public, deplaseaza-te cu bicicleta sau pe jos
- Cumpara masini mici care consuma mai putin gaz si necesita mai putine materii prime pentru fabricare si functionare
- Cumpara produse locale, care reduc emisiile de gaze cu efect de sera cauzate de transportul marfurilor etc.
- Ajuta la colectarea deseurilor diferentiat, pentru a sustine reciclarea unor materiale de baza
- Planteaza copaci, pomi fructiferi si arbusti cu fructe comestibile si umple-ti gradina, casa si ferestrele cu plante care au rolul de a retine CO2 si de a oxigena atmosfera, de a mentine o temperatura placuta in jur si, de ce nu, de a te ajuta sa ai o hrana mai accesibila si mai sanatoasa.
Cum sa te pregatesti pentru situatii de dezastre naturale?
Dezastrele naturale au potentialul de a produce niveluri ridicate de stres, anxietate si furie la cei care sunt afectati. Sunt considerate a fi evenimente traumatice si pot declansa tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) la supravietuitori. In fiecare an, 250 de milioane de oameni sunt afectati de dezastre naturale, provocând raspunsul la dezastre si capacitatile de recuperare la nivel mondial. In mod surprinzator, 97% dintre toate decesele au loc in tarile in curs de dezvoltare.
Spre deosebire de alte evenimente traumatice, dezastrele naturale pot avea ca rezultat distrugerea imensa a proprietatii si pierderi financiare, ceea ce contribuie si mai mult la nivelul de stres si perturba eforturile de adaptare.
Cateva masuri pe care ar trebui sa le iei inainte de orice posibil dezastru sunt:
- Pregateste-te sa rezisti timp de cel putin trei zile, doteaza-te cu o trusa de urgenta care sa includa: alimente neperisabile, apa, o lanterna, un radio sau televizor portabil care functioneaza cu baterii, baterii, medicamente, servetele antibacteriene sau gel, trusa de prim ajutor, bani, imbracaminte sezoniera, masca respiratorie cu grad de filtrare ridicat si materiale sanitare.
- Daca ai posibilitatea cumpara o folie de supravietuire si o patura ignifuga, precum si o coarda pentru alpinism cu o lungime adaptata in functie de etajul la care stai, peste care adaugi un strat de vopsea ignifuga. Evacuarea poate fi esentiala in anumite situatii si este bine sa te bazezi pe tine.
- Identifica zonele sigure din casa ta pentru fiecare tip de urgenta. Decide cum si unde se va reuni familia ta daca se va desparti.
- Incearca o simulare cu familia pentru a sti exact ce sa faceti in cazul unui dezastru.
- Alege un prieten sau o ruda din afara statului pe care membrii familiei despartiti o pot suna pentru a raporta locul in care se afla si starea lor.
- Invata sa dai primul ajutor si tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie de la sectia locala a Crucii Rosii, SMURD sau de la alte organizatii comunitare.
- Afla cum sa opresti gazul, apa si electricitatea in cazul in care liniile sunt deteriorate.
- Verifica asigurarea pe bunuri si proprietati si asigura-te ca este valabila in caz de dezastre naturale, inundatii, incendii, cutremure, prabusire, etc.
- Verifica acoperisurile, cosurile de fum, peretii si fundatiile pentru stabilitate.
- Asigura si fixeaza boilerul si electrocasnicele majore, precum si mobilierul inalt si greu, plantele suspendate, ramele pentru tablouri si oglinzile (in special cele de deasupra patului).
- In caz de dezastre naturale, cum ar fi inundatiile, fierbe apa de consum sau cumpara-ti un filtru de apa care poate elimina agentii patogeni si alte reziduuri din apa de baut.
- In caz de incendiu, smog, poluare ridicata poarta o masca eficienta cu grad de filtrare ridicat.
Surse de informatie:
- https://ors.od.nih.gov
- https://www.cdc.gov
- https://health2016.globalchange.gov
- https://yaleclimateconnections.org
- https://www.greenpeace.org
- https://www.consilium.europa.eu
- https://www.forbes.com
- https://www.europarl.europa.eu
- https://www.nrdc.org