In adolescenta obiceiurile alimentare se schimba in rau, ritmul meselor devine neregulat, se consuma multe produse tip snacks (preambalate si hipercalorice), iar optiunile alimentare sunt haotice, fara niciun interes nutritional.
Adolescentii „sar“ cu regularitate peste micul dejun si 30% din ei pierd masa de seara in familie din cauza activitatilor scolare sau extrascolare prelungite. De asemenea, tinerii se considera prea ocupati pentru a da atentie ritmului meselor, alimentelor sanatoase sau principiilor nutritive corecte. Folosirea snackurilor si a fast-food-ului se integreaza perfect in ritmul alert al vietii lor.
25% din tineri apeleaza frecvent la produse preambalate usor de consumat, dulciuri si bauturi racoritoare, in detrimentul produselor lactate, legumelor si fructelor.
Alimentatia rapida tip fast-food, atat de iubita de adolescenti, include in prezent si alternative mai sanatoase, insa este nevoie de o informare nutritionala corespunzatoare, care sa determine alegerea acestor produse. In continuare mancarea din acest tip de restaurante ramane mult prea bogata in grasimi saturate (50% din numarul de calorii provin din lipide) si are un continut redus de fibre, vitamine, calciu si fier.
Pentru tineri un pericol deosebit il prezinta produsele de patiserie care imbie cu mirosul la fiecare colt de strada. Amestecul de faina si grasime este nu numai hipercaloric, dar contine acizi grasi „trans“ nocivi pentru organism. In aceasta situatie, cea mai sigura varianta sunt covrigii.
Parintii raman in continuarea responsabili de varietatea alimentelor la care adolescentul are acces in mediul familial.
Tinerii trebuie sa aiba mereu la dispozitie produse usor de „insfacat“, fie in frigider (carne slaba pentru sandvisuri, legume gata spalate si taiate, lapte, iaurt, fructe), fie in dulapurile din bucatarie (cereale de mic dejun, paine, conserve de peste). Dupa acelasi principiu, incercati sa nu aveti niciodata provizii de dulciuri, biscuiti, snackuri, alune, nici macar pentru musafiri.
Atitudinea parintilor in legatura cu obiceiurile alimentare ale tinerilor trebuie sa fie una de sustinere a alegerilor corecte, nu de impunere a unor reguli stricte. In locul unor liste cu produse permise sau interzise incercati sa-i ascultati si sa-i intrebati, astfel incat sa-si dea singuri raspunsul in legatura cu motivele care duc la o alimentatie dezechilibrata si tot ei sa gaseasca solutii pentru a o imbunatati.
Pe langa exemplul personal, adultii pot furniza informatii nutritionale documentate, pot fi mereu la dispozitie cu sfaturi sau pot acorda suportul financiar necesar unei alimentatii sanatoase. Restul ramane la latitudinea adolescentilor, alegerea finala este a lor, iar conditia sa reuseasca este sa-si doreasca schimbarea in bine.