Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

„Doctorul Cătălin Trifan mi-a promis că va avea grijă de mine ca de fratele lui.” De la o boală gravă de inimă la o viață normală și sănătoasă

Povestea lui Ricardo este o mărturie a puterii de a înfrunta dificultățile, a încrederii în medici și a importanței empatiei în vindecare. Ricardo are 29 de ani și până în urmă cu doi ani a dus o viață normală și activă, fără să știe că suferă de o boală gravă.

Un diagnostic neașteptat

În anul 2022, un simplu control de rutină la medicina muncii i-a dat viața peste cap cu totul. În timpul examinării, tânărul a aflat că valorile tensiunii sale erau alarmant de mari. „Am dat mâna dreaptă pentru a mi se lua tensiunea și a fost un dezastru. Valorile au ieșit dublu decât cele normale. Eu nu aveam niciun simptom. Simțeam o durere în zona cefei, pe care o ignoram.”, își amintește Ricardo. Medicul i-a recomandat atunci să facă mai multe investigații, însă Ricardo se simțea foarte bine și nu a considerat că e necesar să urmeze imediat sfaturile specialistului. 
 

„Am trăit în toți acești ani cu riscul de a muri oricând”

La insistențele familiei, Ricardo a decis în cele din urmă să se programeze la un control cardiologic detaliat. A fost un pas mic, dar crucial, care avea să îi schimbe viața. Diagnosticul pe care l-a primit a fost unul șocant: coartație de aortă. Această boală are consecințe grave pe termen lung. Netratată, poate duce de la insuficiență cardiacă la deces. „Din momentul acela am luat problema în serios.”, spune Ricardo. „Era o anomalie a naturii. Eu m-am dezvoltat normal. A fost un șoc. Am înțeles atunci că în toți acești ani eu am trăit sub spectrul unei entități cu coasă și puteam muri oricând. Asta m-a speriat.”, mai povestește el.

Coartația de aortă este o malformație congenitală a inimii. Această afecțiune este caracterizată prin îngustarea aortei, artera principală a corpului, care transportă sângele de la inimă către restul organismului. De obicei, malformația este depistată și tratată încă din copilărie, însă, în cazul lui Ricardo, boala a trecut neobservată ani de zile. Fără simptome evidente care să îl avertizeze că i se poate întâmpla ceva, tânărul a dus o viață activă și a practicat sport la nivel de semiprofesionist, fără să știe că sănătatea îi este pusă în pericol în orice moment.
 

Întâlnirea cu doctorul Cătălin Trifan

Ricardo a fost îndrumat către chirurgul cardiovascular Cătălin Trifan, iar întâlnirea cu medicul i-a schimbat complet cursul vieții. Doctorul Trifan era mai mult decât un chirurg cardiovascular. În fața lui Ricardo stătea un profesionist, dar și un om cu o empatie rar întâlnită, își amintește tânărul. Medicul i-a explicat cu răbdare complexitatea operației pe care urma să i-o facă. I-a spus atunci că tehnicile de intervenție existente nu i se potrivesc și că are nevoie de timp să pregătească totul. În plus, în cazul său, este nevoie de o proteză specială, personalizată, pe care trebuie să o comande din America. În același timp, doctorul Trifan i-a făcut și o promisiune. „I-a spus mamei mele că va avea grijă de mine ca de fratele său.”, spune cu emoție tânărul. Această promisiune i-a dat și mai multă încredere. Din acel moment, știa că nu este singur în lupta cu boala. 
 

Pentru doctorul Cătălin Trifan, fiecare pacient tânăr este ca un frate, fiecare copil, ca propriul său copil, iar cei mai în vârstă sunt ca părinții sau bunicii săi.

„Este o regulă după care mi-am ghidat cariera medicală. Tot timpul mă gândesc că cel de pe masă este sânge din sângele meu și operez cât pot de bine.”, spune chirurgul Cătălin Trifan. 
 

Așteptarea și pregătirile

Așteptarea până la intervenția chirurgicală care îi va schimba viața lui Ricardo a durat câteva luni: din octombrie 2023 până în iulie 2024. În tot acest timp, doctorul Trifan i-a recomandat să își trăiască viața fără excese și să evite orice ar putea pune în pericol operația. În luna mai, Ricardo a fost internat pentru câteva teste. După externare, a mai așteptat încă o lună până în ziua în care a sunat telefonul. Din acel moment, tânărul a știut că se va face bine. Doctorul l-a anunțat că proteza din America ajunsese, în sfârșit, în România. Ricardo își amintește foarte clar ce a simțit atunci. Era bucuros, dar și puțin îngrijorat. Cu câteva zile înainte, fusese la un festival și îi era teamă că oboseala acumulată i-ar putea influența rezultatele operației. 
 

„Nicio secundă nu m-am gândit că s-ar putea întâmpla ceva rău.”

A venit și ziua operației pentru care medicul se pregătise atât de mult timp și pentru care pacientul nu a simțit nicio clipă deznădejdea. Știa că e pe mâini bune. Mai mult, în noaptea de dinaintea operației, a dormit foarte bine.  „Eram împăcat că se întâmplă intervenția și că viața mea o să ia o altă turnură, mai bună.”, mărturisește Ricardo. 
 

Operația – o performanță chirurgicală

Operația a fost una extrem de complexă și a durat câteva ore bune. Doctorul Cătălin Trifan explică procedura în detaliu: „Din păcate, literatura de specialitate nu este prea generoasă în ceea ce privește conduita chirurgicală recomandată, iar tehnica pe care i-am propus-o lui Ricardo a fost de a lua sânge de pe aorta ascendentă printr-un abord atipic pentru coartație de sternotomie, cu circulație extracorporeală și de a coase proteza respectivă în spatele coartului, pe aorta descendentă.”
În timpul acestei operațiii, inima lui Ricardo a fost oprită. Plămânii, la fel, iar circulația și funcția de ventilație au fost preluate de un aparat special. 

„Vasele de deasupra cordului au rămas ca o balama și am ridicat pur și simplu inima și în spatele ei, într-un loc foarte greu accesibil, este aorta toracică descendentă. Undeva lângă coloană, ca să vă puteți imagina cât de greu e să ajungi acolo din față, am deschis pericardul și în spatele lui am găsit aorta descendentă, de o calitate satisfăcătoare. Am făcut o anastomoză, deci am cusut proteza respectivă acolo. După care am lăsat inima înapoi și partea de in flow, de intrare de sânge, am asigurat sursa de sânge de la nivelul aortei ascendente, care e porțiunea inițială a aortei ce pleacă de la inimă.”, mai explică doctorul Trifan.

Operația a durat aproximativ cinci ore și, în ciuda complexității sale, a fost un succes. „Pentru mine e foarte stresant atunci când operez pacienți tineri. Am o experiență destul de vastă cu chirurgia congenitală, inclusiv la copii nou-născuți, de la 600 de grame. Îmi tratez toți pacienții cu același respect și același profesionalism și tehnic nu pot face niciodată mai puțin de 100%. Nu știu să fac altceva. Dar când sunt pacienți tineri, vezi frica din ochii lor dar și speranța ca să fie bine”, spune chirurgul.

Operația a fost un succes, iar Ricardo a primit, practic, o nouǎ șansă la viață. Când s-a trezit la terapie intensivă, tânărul spune că a fost copleșit de bucurie și recunoștință. „M-am bucurat mult să îmi văd medicii. Știu că eram atât de entuziasmat încât la acele teste neurologice de mișcare a picioarelor eu făceam gesturi exagerate. Dacă era după mine și mi-ar fi dat voie, eu m-aș fi ridicat în picioare.”, povestește el. 

După câteva zile critice de recuperare a venit, în sfârșit, ziua externării. Ricardo pleca acasă nu doar ca om vindecat, ci ca unul renăscut, cu recunoștință pentru medicii care i-au oferit a doua șansă. Legat de întâlnirea cu doctorul Trifan, tânărul spune că a fost exact ce avea nevoie: profesionalism și empatie. Ricardo a simțit că nu a fost doar un simplu pacient. „Am simțit empatie multă, înțelegere și în egală măsură cred cu tărie că acele vorbe de la început, că îmi va da atenție ca unui membru de familie, eu chiar le-am simțit așa. Prețuiesc extrem de tare întâlnirea cu el. Probabil că dacă s-ar fi întâmplat în alt context, cu altcineva, care m-ar fi tratat ca pe un simplu pacient care are de făcut procedura, nu aș fi mers mai departe. Îi datorez încrederea și mult din liniștea mentală cu care m-am dus la operație.”

Pentru doctorul Cătălin Trifan, empatia este fundamentul meseriei sale: „Nu operăm imagini, radiografii, CT-uri. Operăm oameni care au viață, au speranță, au părinți, au copii.”, explică el. „Au trecut 13 ani de când am făcut prima mea operație pe cord oprit și în continuare simt fiori atunci când inima bate mai rar și la un moment dat se oprește. În momentul acela, ce faci tu influențează dacă pacientul respectiv o să mai aibă o inimă care o să bată sau nu.”

După operație, inima lui Ricardo bate normal. Proteza pe care o are o va purta toată viața, dar asta nu îl împiedică să își trăiască viața normal. Cu mai multă grijă, e adevărat, dar cu aceeași pasiune și bucurie. Următorul control va fi peste cinci ani. Această experiență i-a schimbat cu totul perspectiva asupra vieții și l-a învățat cât de prețioasă este fiecare bătaie de inimă. 

Consultant: Dr. Catalin Trifan, medic primar chirurgie cardiovasculara, Ponderas Academic Hospital

Autor: Monica Radulescu

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.