Datele Academiei Europene de Dermatologie si Venerologie (EADV) din primavara lui 2022 arata ca 1,71% din populatia adulta a Europei a fost diagnosticata cu o forma de cancer de piele. Tradus in cifre inseamna circa 7.300.000 de oameni. Ingrijorator este faptul ca dintre toate formele de cancer, cel de piele are cea mai accelerata crestere a incidentei. Se estimeaza ca, in absenta unor masuri de preventie, rata imbolnavirilor va spori cu circa 40% pana in 2040.
Toate acestea se intampla in conditiile in care acest tip de cancer este printre cele a caror preventie, identificare precoce si tratament sunt mai mult decat accesibile si usoare.
Soarele si radiatia UV, principala cauza
Principala cauza care duce la cancer cutanat este expunerea la soare si la radiatii ultraviolete (UV) indoor. O dovada in acest sens este faptul ca persoanele care folosesc zilnic creme de protectie solara cu un factor de protectie SPF 15 sau mai mare arata cu 24% mai putin imbatranite decat cei care nu o folosesc sau o fac ocazional.
Aparitia cancerului de piele este direct legata de cantitatea de raze UV acumulate pe tot parcursul vietii si in special de frecventa arsurilor solare. Daunele provocate celulelor cutanate de catre soare sau alte surse de radiatii UV sunt cumulative, raportate la varsta, astfel:
- Intre un an si 18 ani - 23%
- De la 19 la 40 de ani - 47%
- Intre 41 si 59 ani - 74%
- Intre 60 si 78 ani - 100%
Procentele sunt estimate pentru o expunere moderata, nu sunt luate in calcul radiatia UV artificiala, produsa de dispozitivele pentru bronzat sau alte tratamente cosmetice, in conditiile in care acestea pot emite radiatii UV de 10 pana la de 15 ori mai intense decat cele provenite de la soare.
Studiile au stabilit ca utilizarea sistemelor de bronzat de interior este asociata cu un risc cu 83% mai mare de a provoca carcinom cu celule scuamoase. Practic, istoricul de bronzare in interior tripleaza riscul de a face cancer cutanat inainte de varsta de 40 de ani.
Un studiu care a analizat istoricul unui grup de femei cu varsta cuprinsa intre 25 si 55 de ani diagnosticate cu cancer de piele a stabilit ca 97% dintre acestea au folosit sisteme de bronzat cu radiatie UV de interior.
Dupa varsta de 50 de ani numarul pacientilor cu afectiuni maligne cutanate este semnificativ mai mare in randul barbatilor caucazieni. Inainte de aceasta varsta incidenta este mai mare la femei. In general, 1 din 28 de barbati si 1 din 41 de femei cu pielea alba vor face melanom de-a lungul vietii. Este bine de stiut ca doar intre 20% si 30% dintre melanoame se formeaza in alunitele existente. Restul de 70 - 80% apar pe pielea aparent normala, in zonele expuse predilect la soare (brate, maini, unghii, fata, ceafa, partea anterioara a gatului, urechi, pielea capului, pleoape si buze).
Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului, o filiala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, dedicata monitorizarii factorilor de risc asociati cu aparitia maladiilor neoplazice maligne, a inclus aparatele de bronzat ca fiind cauza principala pentru aparitia cancerului cutanat. Lista mai cuprinde radiatia UV solara, unii compusi chimici, tigarile si materialele radioactive.
Arsurile solare, prin expunere la radiatii UV, mai ales atunci cand se produc la varste mici si se repeta pe parcursul vietii, sunt factorii care duc la aparitia cancerului cutanat, in diferite forme ale acestuia, cu precadere in zonele expuse, dar nu numai. Acestea sunt cauza aparitiei leziunilor de tip keratoza actinica, care in circa 10% dintre leziuni se transforma in carcinom.
„Pielea colorata dupa expunerea la soare - rosie, bruna, cu iritatii si descuamari - indiferent cat de reduse sunt aceste leziuni, este semnul unei agresiuni provocate de radiatia UV prin expunere la soare, asociata cu riscurile care decurg de aici. O expunere rationala, insotita de o protectie eficienta, este dovedita prin absenta bronzarii. Totodata solarul trebuie evitat, fenomenul de bronzare artificiala fiind rezultatul expunerii la lumina nefiltrata, mult mai nociva decat cea naturala”, explica conf. univ. dr. Daniel Boda, doctor in stiinte medicale, medic primar dermatovenerologie in Ponderas Academic Hospital.
Cuantificarea intensitatii radiatiei UV
O solutie simpla care poate limita riscurile de expunere la radiatie UV naturala si la efectul cumulativ al acesteia este corecta intelegere a intensitatii radiatiei naturale, cu atat mai mult cu cat este genul de informatie usor accesibila pe toate aplicatiile meteo.
Radiatia poate varia de la 0 (in absenta soarelui) la 11, valoare maxima considerata extrem de periculoasa chiar si la o expunere de scurta durata.
- Intensitate de la 0-2 este scazuta si fara risc;
- In intervalul de intensitate 3-5 valoarea radiatiei este moderata, fiind necesare masuri de protectie (crema cu SPF 15+) pe portiunile de piele descoperite si masuri suplimentare de protectie (palarie, ochelari haine cu maneca lunga sau crema de protectie) daca durata expunerii este mai mare de 30 de minute;
- Intensitatea 6-7 este considerata ca avand un grad de risc care impune limitarea expunerii la cel mult 30 de minute, cu masuri de protectie;
- Intervalul 8-10 si valoarea de 11 (maxima) a radiatiei UV este considerata periculoasa si foarte periculoasa, expunerea fiind complet nerecomandata.
Puterea razelor UV depinde si de:
- ora - razele sunt cele mai puternice la mijlocul zilei, intre 10:00 și 17:00;
- anotimp - radiatia este mai puternica primavara si vara;
- altitudine - radiatia UV este mai puternica la munte, comparativ cu zonele de ses;
- prezenta norilor - reduce nivelul radiatiei la sol, dar unele dintre acestea pot ajunge la sol chiar si in zilele innorate;
- reflectarea suprafetelor precum apa, nisip, zapada sau asfalt care amplifica radiatia UV;
- cantitatea de radiatii acumulata de piele pe parcursul vietii, durata de expunere si calitatea protectiei.
Tipuri de radiatie UV
Valoarea indicelui UV depinde si de concentratia si grosimea stratului de ozon si nivelul aerosolilor din atmosfera, astfel ca indicele UV poate avea valori diferite in aceeasi localitate sau pe parcursul aceleiasi zile. La determinarea indicelui UV se tine cont de lungimile de unda a radiatiei ultraviolete. Cele mai periculoase pentru pielea umana sunt cele cu valori intre 100 si 400 nm.
Principalele tipuri de raze care afecteaza pielea sunt UVA si UVB. Diferenta dintre acestea este legata de lungimea de unda. Radiatia solara este formata in proportie de 95% din raze UVA si 5% raze UVB.
Radiatia de tip A este responsabila pentru efectele asa numite pasive, au capacitatea de a trece prin stratul superior al pielii si patrund in profunzime pana la nivelul dermului, producand efecte ireversibile pielii, de la petele pigmentare, alergiile solare, pierderea elasticitatii cutanate si imbatranirea pielii si degradarea ADN-ul celular.
Radiația de tip B este cauza principala pentru aparitia celulelor maligne, ca urmare a modificarii ADN-ului celular.
Ce este factorul de protectie solara
Cifrele produselor de protectie solara arata gradul de obturare a radiatiei UV de tip B, principala cauza a arsurilor solare si, pe cale de consecinta a leziunilor cutanate maligne. Un factor SPF mai mare ofera o protectie mai buna. De exemplu, o crema cu protectie solara cu SPF 30, aplicata corect, inseamna ca pielea va absorbi tot atatea radiatii UVB in 30 de minute, cate ar primi cu pielea complet neprotejata, intr-un minut. O ora la soare cu protectie SPF 30 este ca si cum ai petrece doua minute de expunere complet neprotejat.
Cremele cu SPF 15 filtreaza aproximativ 93% din razele UVB, in timp ce SPF 30 filtreaza aproximativ 97%, SPF 50 - aproximativ 98% si SPF 100 - aproximativ 99%. Cremele contin avobenzone (Parsol 1789), oxid de zinc si dioxid de titan. Eficienta lor scade la 50% in apa.
Eficienta cremelor este influentata de:
- Termenul de valabilitate - cele de peste un an au o eficienta redusa la sub 50% fiind deteriorate de lumina, variatii de temperatura si umiditate.
- Modul de aplicare - este recomandata utilizarea unei cantitati generoase care se aplica cu minim 15 minute inainte de expunerea la soare, cu atentie maxima acordata celor mai sensibile zone, considerate predilecte pentru aparitia leziunilor canceroase cutanate.
Utilitatea screening-ului cutanat
„Sunt cateva situatii in care vizita la dermatolog este o necesitate care poate salva viata. Cancerul cutanat se poate vindeca, dar la fel de bine poate ucide, in absenta tratamentului corect, instituit la timp. Iar pentru a evita complicatiile, screeningul este singura solutie. In consecinta, mergem la medic o data pe an, in mod ideal. Obligatoriu mergem la controale regulate - la intervale chiar mai mici de un an - atunci cand exista o predispozitie, respectiv atunci cand rude de gradul I si II au cancer de piele diagnosticat. O alta situatie care trebuie finalizata cu programare la dermatologie este daca observam pe piele orice formatiune care si-a schimbat recent caracteristicile, daca a crescut foarte rapid, si-a modificat structura, culoarea sau marginile si atunci cand, dupa varsta de 35 de ani, sesizam o formatiune noua pe piele, care creste in grosime. Pacientii care au fost diagnosticati si tratati pentru cancer cutanat au si ei nevoie absoluta de o monitorizare atenta, probabilitatea unor recidive fiind luata mereu in calcul”, indica dr. Daniel Boda.
Medicul poate examina tot tegumentul, astfel ca va putea identifica orice leziune suspecta. Acestea vor fi analizate suplimentar, cu ajutorul dermatoscopului, care ofera o imagine marita a leziunilor si pune in evidenta posibilele modificari, fiecare cu specificitatea sa pentru fiecare tip de cancer cutanat.
Tratamentul este diferentiat si depinde de tipul celulelor canceroasa, profunzimea leziuni si stadiile cancerului de piele. Solutiile terapeutice sunt complexe, dar cel mai des se foloseste metoda exciziei chirurgicale de catre medicul specialist.
„Excizia leziunilor este prima atitudine terapeutica. Analiza la medicul specialist anatomopatolog este obligatorie si aduce diagnosticul de certitudine care poate stabili si planul de tratament care se aplica mai departe. Abordarea cea mai utilizata, disponibila si la Ponderas Academic Hospital, este excizia chirurgicala prin microchirurgie, numita terapia Mohs. Aceasta asigura o excizie in totalitate, o prezervare a tesuturilor sanatoase adiacente tumorii si are rata de succes cea mai mare. Este gresita distrugerea leziunii in orb, prin electrocauterizare, radiocauterizare, crioterapie, excizie laser sau orice alta forma de interventie care nu permite realizarea unui examen anatomo-patologic ulterior si nici examinarea marginilor si a bazei tumorii.
Daca examinarea clinica si dermatoscopica nu ridica nicio suspiciune, atunci leziunile vor fi monitorizate la intervale de timp variabile, pe care doar dermatologul poate sa le stabileasca. Intervalul de monitorizare variaza, de regula, intre 3 luni si un an”, completeaza medicul Daniel Boda.
Terapia Mohs
Operatia Mohs (se mai numeste si chirurgie micrografica Mohs) este solutia ideala de tratament pentru cancerul cutanat, cum ar fi carcinomul bazocelular si carcinomul scuamos, dar si melanomul si alte tipuri de cancer de piele mai putin frecvente. Este folosita si pentru tratarea recidivelor. Interventia implica taierea de straturi subtiri si succesive de piele si analiza acestora pentru a identifica celulele anormale. Procedura este continuata pana cand celulele stratului excizat contin doar celule sanatoase.
Este eliminat astfel tot tesutul malign, fara a rani pielea sanatoasa din jurul leziunii si ofera garantia indepartarii complete a celulelor canceroase. Aceasta face ca interventia sa fie extrem de utila pentru zonele cutanate expuse (fata, maini, brate). Interventia ofera cea mai ridicata rata de vindecare si reduce nevoia unor alte tratamente sau a mai multor interventii chirurgicale.
Terapia Mohs se face cu anestezie locala si de cele mai multe ori nu este necesara spitalizarea dupa interventie.
Cateva detalii importante in plus
De principiu, toti stim care sunt regulile de protectie, dar uneori omitem sa le punem in aplicare sau nu o facem corect. Exista si situatii care cresc riscul de cancer de piele si de care nu suntem mereu constienti.
- Cancerul de piele este o problema de sanatate reala, ale carei riscuri nu trebuie deloc minimizate. Unele forme de cancer cutanat sunt extrem de agresive, impun terapii complexe, iar rata de vindecare este redusa.
- Riscul de recidiva depinde de tipul formei de cancer cutanat initial, gravitatea si stadiul acestuia. La un an de la primul diagnostic riscul de recidiva este de 11% la pacientii cu stadiul I, 33% la cei cu stadiul II si III. Riscul creste la 40% in cazul formelor rare de cancer cutanat. Recidiva este mai frecventa in cazul barbatilor.
- Tratat corect si la timp rata de supravietuire in cancerul de piele, la zece ani dupa diagnostic este de peste 80%, ceea ce corespunde cu vindecarea efectiva.
- Cosmeticele cu substante active pot avea efect fotosensibilizant si cresc riscul de cancer cutanat. In mod ironic, unele dintre cele mai eficiente ingrediente de ingrijire a pielii provoaca o crestere a sensibilitatii cutanate la radiatii UV. Retinolul, ingredientele care exfoliaza sau stimuleaza regenerarea celulara, acizii alfa si beta hidroxiacizi (exfolianti chimici cunoscuti pentru beneficiile anti-imbatranire) unele produse cu proprietati de combatere a acneei, ingredientele pentru stralucire, cum ar fi hidrochinona, cresc reactivitatea pielii la radiatii solare si, implict, riscul de cancer cutanat. Asta nu inseamna ca acestea sa nu mai fie utilizate, dar se impune o atenta protectie solara pe perioada utilizarii acestora si dupa.
- Antibioticele, medicatia antifungica, inclusiv cea continuta in creme, provoaca de asemenea fotosensibilitate si cresc indirect riscul leziunilor maligne cutanate.
Solutia pentru toate aceste situatii este controlul cutanat periodic pentru grupele de risc si dupa varsta de 35 de ani, dar si sfatul dermatologului inainte de a trata orice suferinta a pielii.
Dr. Daniel Boda, Medic Primar Dermatovenerologie
Este greu de prezentat in doar cateva randuri activitatea si performanta unui medic si cu atat mai mult atunci cand medicul a facut din profesia lui o pasiune, iar din practica medicala si restabilirea starii de sanatate a pacientilor o datorie pe care o indeplineste cu determinare si atentie, in fiecare zi.
Conf. univ. dr. Daniel Boda, doctor in stiinte medicale este medic primar dermatovenerologie si cercetator stiintific cu gradul I la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti. In plus este fondatorul laboratorului de cercetare de excelenta in dermatologie si are un brevet de inventie utilizat in terapia dermatologica. Este un sustinator activ al beneficiilor vaccinarii (inclusiv a celei care ofera imunitate impotriva virusurilor de tip HPV).
Pentru ca pasiunea inseamna implicare si participare continua, dr. daniel Boda este presedintele Asociatiei Romane de Imuno-Dermatologie si vicepresedinte al Societatii Romane de Dermato-Oncologie.
„Pacientul care vine in cabinetul de dermatologie trebuie privit holistic si tratat in totalitate, nu doar pentru ceea ce tine de specialitatea noastra. Abordarea dermatologiei intr-un context interdisciplinar este extrem de importanta, in primul rand pentru pacient, iar pentru mine acesta este un deziderat pentru care lupt”, afirma dr. Daniel Boda.
Si pentru ca medicina inseamna si comunicare, este intens preocupat de diseminarea informatiei, astfel ca este autorul unui tratat de dermato-oncologie in doua volume si numeroase alte articole in reviste de specialitate de circulatie internationala recunoscute (reviste cotate ISI) si colaborari la lucrari de specialitate, la care se adauga aproape 100 de studii publicate in volumele unor manifestari stiintifice internationale recunoscute din tara si strainatate.
Consultant: conf. univ. dr. Daniel Boda, doctor in stiinte medicale, medic primar dermatovenerologie, Ponderas Academic Hospital.
Surse de informatie:
- onlinelibrary.wiley.com/journal/
- skincancer.org
- newsroom.uw.edu