Cafeaua de dimineata a devenit un obicei obligatoriu pentru a incepe ziua in forma maxima, tocmai datorita efectului ei stimulant si energizant. Nu putem gasi decat cuvinte de lauda pentru cafea, ne face mai atenti si mai „destepti“, favorizeaza digestia si previne formarea calculilor biliari, creste capacitatea de efort, toate acestea prin intermediul substantei active numita cafeina.
Virtutile cafelei se pastreaza doar in cazul unui consum moderat (sub 5 cesti/zi), iar pentru indulcire socotiti 20 de calorii pentru fiecare lingurita de zahar de orice tip sau, mai bine, folositi indulcitori.
Pe langa cafeina, boabele de cafea contin aproape 400 elemente chimice, urme de vitamine si minerale, taninuri, zahar caramelizat si totul cu doar 3 cal/100 g.
Cafeaua cu „bune“ si „rele“
Mareste rezistenta la efort si creste performantele fizice, ajutand organismul sa transforme mai multe grasimi in energie. Cafeina creste forta de contractie musculara, scade oboseala si imbunatateste functia respiratorie.
In efortul cu durata prelungita si intensitate moderata (mers, alergare, aerobic, inot), o ceasca de cafea bauta cu 30 minute - 1 ora inainte mobilizeaza eficient grasimea de depozit ca sursa de combustibil necesar miscarii. Cafeaua accelereaza pierderea de tesut adipos prin intermediul activitatilor fizice.
In cazul sportivilor profesionisti cafeina nu mai este considerata o substanta dopanta din anul 2004, insa face parte in continuare din programul de supraveghere; este interzis consumul de cafeina in doze mari, sistematic, la fiecare competitie.
Cafeaua nu are efect negativ asupra inimii sau sistemului circulator, daca este consumata in doze moderate. Cafeina produce o crestere usoara a presiunii arteriale, efect benefic in cazul hipotensivilor, iar palpitatiile, daca apar, sunt tranzitorii, lipsite de gravitate si nu evolueaza catre aritmie. Aceste efecte se manifesta doar la persoanele care consuma ocazional cafea, pentru bautorii „cronici“ cafeina este inofensiva.
Cafeina nu este un factor de risc pentru hipertensiunea arteriala asa cum sunt obezitatea, sedentarismul, stresul, excesul alimentar de sare si grasimi. Cu toate acestea, persoanele cu afectiuni cardiovasculare trebuie sa limiteze consumul de cafea la maxim 3 cesti/zi.
Cafeaua este diuretica, insa acest efect este modest, similar cu cel al apei sau al altor lichide. In plus, scade riscul aparitiei litiazei urinare si amelioreaza gradul de hidratare la sportivi sau persoanele in varsta.
Cafeina are efect stimulator asupra tubului digestiv, creste motilitatea si relaxeaza sfincterele, ceea ce duce la o golire mai rapida a stomacului sau vezicii biliare, accelereaza progresia bolului alimentar, amelioreaza sau combate constipatia si imbunatateste digestia.
Deoarece stimuleaza secretia gastrica acida si creste refluxul esofagian, se recomanda ca persoanele care sufera de ulcer sau esofagita de reflux sa evite consumul de cafea pe stomacul gol.
Cafeina relaxeaza musculatura neteda, atat in vasele sangvine, cat si in caile respiratorii. Prin detensionarea muschilor bronhiilor, cafeaua poate preveni aparitia crizelor usoare de astm, iar vasodilatatia de la nivel cerebral inlatura durerea pulsatila caracteristica migrenelor.
Cafeaua creste nivelul colesterolului in sange, lucru valabil pentru variantele de preparare in care zatul este in contact cu lichidul (cafeaua fiarta la ibric sau infuzata similar ceaiului). Sterolii din structura cafelei pot accelera sinteza de colesterol din ficat, de aceea persoanele cu hipercolesterolemie ar trebui sa consume variantele tip espresso sau filtru, nu cafea turceasca.
La marii bautori de cafea (peste 10 cesti/zi), nivelul colesterolului in sange creste cu 8-10%, insa acest efect nu apare in cazul consumului moderat, chiar daca e vorba de cafea fiarta la ibric.
Cafeina in doze mari interfereaza cu nivelul calciului si poate creste riscul de osteoporoza la femeile dupa menopauza. Pentru a compensa excretia crescuta a calciului prin urina, se recomanda cresterea consumului de lapte si produse lactate sau folosirea suplimentelor nutritive.
Cafeaua este un puternic antioxidant, o ceasca de 150 ml continand 200-500 mg polifenoli. Acestia neutralizeaza stresul oxidativ si actiunea nociva a radicalilor liberi micsorand riscul aparitiei unor afectiuni precum diabet tip 2, boli cardiovasculare si neurovegetative, cancer.
Un studiu italian publicat in anul 2003 a aratat ca 100 ml cafea au o putere antioxidanta de 3-4 ori superioara vinului rosu sau ceaiului.
Cafeaua este un stimulent nervos, induce o stare de alerta cerebrala, favorizeaza munca intelectuala, creste puterea de concentrare si vivacitatea. La persoanele sensibile poate provoca inclusiv insomnie sau tulburari de somn, mai ales daca e consumata spre seara.
Gradul de raspuns la cafeina variaza in functie de cracteristicile metabolice individuale. Timpul de actiune este in medie de 4-5 ore la adulti si poate fi influentat de nivelul activitatii fizice, fumat, aportul de vitamina C, statusul ponderal (obezitate) etc. In general, cu cat consumul de cafea este mai regulat, cu atat cafeina este mai inofensiva.
Creste nivelul de atentie, imbunatateste functiile cognitive, mareste capacitatea de memorare si invatare. La varstnici consumul regulat de cafea scade riscul de aparitie a maladiei Alzheimer, amelioreaza si conserva memoria si luciditatea, ii ajuta sa gandeasca mai repede.