Antibioticele ar putea fi recomandate de catre medic doar in cazul pacientilor cu forme severe de COVID-19, spitalizati, pentru a trata o infectie bacteriana (pneumonie bacteriana) care complica boala. Cu toate astea, in ciuda naturii virale a COVID-19, in primele luni ale pandemiei, antibioticele s-au prescris foarte mult, chiar daca incidenta pneumoniei bacteriene a fost mica. Utilizarea excesiva si inadecvata a antibioticelor poate determina rezistenta la antibiotice, o conditie in care acestea isi pierd capacitatea de a omori sau de a stopa cresterea bacteriilor.
Antibioticele nu pot sa previna si sa trateze COVID-19
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si FDA (Food & Drug Administration) din Statele Unite mentioneaza ca doar o mica proportie din pacientii cu COVID-19 au nevoie de antibiotice pentru a trata o infectie bacteriana subiacenta si recomanda medicilor sa nu prescrie antibiotice pentru preventia sau tratamentul formelor usoare sau moderate de COVID-19, atat timp cat nu exista o suspiciune de infectie bacteriana.
Prescrierea de antibiotice a fost mare in prima perioada a pandemiei COVID-19, in ciuda naturii virale a bolii
In ciuda naturii virale a bolii, studiile au indicat faptul ca antibioticele au fost prescrise frecvent pacientilor cu COVID-19, in mare parte din cauza suspiciunii unei co-infectii bacteriene. Chiar daca antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor, medicii au fost preocupati despre o posibila infectare bacteriana a acestor pacienti si au prescris antibiotice iniante de a avea confirmarea infectiei bacteriene.
Insa prevalenta co-infectiei bacteriene sau a infectiei bacteriene secundare la pacientii spitalizati cu COVID-19 a fost relativ scazuta, de 3.5%, respectiv 14.3%. Decalajul dintre prevalenta infectiei bacteriene si frecventa prescrierii de antibiotice evidentiaza utilizarea excesiva a antibioticelor la acesti pacienti, in special in primele luni ale pandemiei. Prescrierea excesiva a antibioticelor la pacientii infectati cu SARS-CoV-2 poate duce la scaderea eficientei antibioticelor si dezvoltarii de bacterii rezistente.
Grupuri de cercetare de la Johns Hopkins University, University of Michigan si Bristol University au observat acest trend relativ comun de a prescrie antibiotice la pacientii cu COVID-19.
Un amplu studiu efectuat de Grupul de Studiu al Rezistentei la Antibiotice din cadrul Pew Charitable Trusts, Statele Unite, a evidentiat ca in primele 6 luni ale pandemiei, mai mult de jumatate din cei 5000 de pacienti spitalizati cu COVID-19 au primit antibiotice, chiar daca majoritatea nu aveau infectii bacteriene.
„Antibioticele sunt un instrument necesar pe care medicii il folosesc atunci cand suspecteaza o infectie bacteriana la un pacient spitalizat. Tratamentul inceput imediat poate salva viata unui pacient cu septicemie, de exemplu. Pe masura ce pandemia COVID-19 a evoluat, a devenit din ce in ce mai clar ca antibioticele nu ajuta in marea majoritate a cazurilor pacientilor cu COVID-19. De cele mai multe ori, medicii au oprit administrarea tratamentului cu antibiotice dupa cateva zile, cand au realizat ca pacientii nu au infectie bacteriana. Chiar si asa, aceasta practica poate contribui la utilizarea in exces a antibioticelor si poate eroda gradual eficacitatea acestora.” - a mentionat Dr. David Hyun, co-autor si directorul proiectului din cadrul Pew Charitable Trusts.
Rezultatele studiului Pew sunt in concordanta cu un alt studiu publicat in revista medicala Clinical Infectious Diseases in august 2020, care a analizat prescrierea de antibiotice la 1705 pacienti cu COVID-19 din 38 de spitale din Michigan, in perioada martie - iunie 2020. Studiul a constatat ca 56,6% dintre acesti pacienti au primit empiric antibiotice, in conditiile in care doar 3,5% au avut co-infectie bacteriana.
„Folosim foarte multe antibiotice in COVID-19, fara sa fie necesar.” - a concluzionat Dr. Valerie Vaughn, coordonatoarea studiului.
Studiile efectuate pana in prezent au analizat in principal practicile medicale din primele sase luni ale pandemiei, cand medicii incercau sa foloseasca orice instrument in lupta cu virusul necunoscut. De atunci, medicii au avut la dispozitie medicamente eficiente si au aflat ca pacientii fac rareori infectii bacteriene secundare. Aceste lectii au fost probabil invatate in majoritatea spitalelor in care sunt tratati pacienti cu COVID-19. Cercetatorii de la Pew vor urmari acest trend in studii viitoare.
Azitromicina si doxiciclina nu trebuie sa fie folosite in tratamentul COVID-19
Azitromicina si doxiciclina nu trebuie sa fie folosite in managementul pacientilor suspectati sau confirmati cu COVID-19, a mentionat Departamentul de Sanatate si Asistenta Sociala din Marea Britanie intr-o alerta emisa la 28 ianuarie 2021.
Specialistii recomanda medicilor sa nu mai administreze azitromicina in tratamentul pacientilor tratati in ambulatoriu sau internati cu COVID-19, cu exceptia cazului in care antibioticul este utilizat pentru tratamentul altor afectiuni care au o astfel de indicatie, cum ar fi sinuzita bacteriana acuta, otita medie bacteriana acuta, faringita, amigdalita sau infectiile pielii si ale tesuturilor moi.
Recomandarea are la baza datele publicate de catre platforma PRINCIPLE (Platform Randomised trial of Interventions against COVID-19 in older people) care au evidentiat ca administrarea azitromicinei sau doxiciclinei la pacientii > 50 ani in stadiul initial de COVID-19 tratati acasa nu a determinat vindecarea acestora mai rapida si nici nu a prevenit necesitatea spitalizarii. De asemenea, niciunul dintre antibiotice nu a redus spitalizarea sau decesul comparativ cu ingrijirea standard.
Studiul RECOVERY (Randomised Evaluation of COVID-19 Therapy) a aratat ca azitromicina nu are un beneficiu clinic semnificativ cand este utilizata la pacientii cu COVID-19 internati. Nu influenteaza mortalitatea si nici riscul de progresie catre ventilatia mecanica sau durata spitalizarii.
„Studiul nostru arata ca nu se justifica utilizarea de rutina a azitromicinei pentru reducerea timpului de vindecare sau a riscului de spitalizare la persoanele cu suspiciune sau diagnostic de COVID-19. Aceste rezultate au implicatii importante in ceea ce priveste administrarea antibioticelor in timpul acestei pandemii, deoarece utilizarea inadecvata determina cresterea rezistentei antimicrobiene si din pacate, exista dovezi ca utilizarea azitromicinei a crescut in timpul pandemiei in Marea Britanie.” - a concluzionat Prof. Dr. Chris Butler, de la Oxford University din Marea Britanie, co-coordonator al studiului PRINCIPLE.
*Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
- www.who.int
- www.medscape.com
- www.fda.gov
- www.ncbi.nlm.nih.gov
- www.npr.org
- www.cidrap.umn.edu
- Azithromycin and doxycycline should not be used in the management of COVID-19, DHSC advises www.pharmaceutical-journal.com
- Azithromycin for community treatment of suspected COVID-19 in people at increased risk of an adverse clinical course in the UK (PRINCIPLE): a randomised, controlled, open-label, adaptive platform trial www.thelancet.com
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer