Alimentația în alăptare: alimente permise și alimente interzise în alăptare

• Compoziția laptelui matern
• Necesarul caloric în timpul alăptării
• Dieta și necesarul de nutrienți al mamei
• Alimente care trebuie evitate
• Alimente interzise în alăptare
• Alergiile alimentare ale bebelușului
• Întrebări frecvente despre alimentația în alăptare

Compoziția laptelui matern

Laptele matern este considerat ca fiind sursa ideală de nutriție pentru copilul nou-născut, până la vârsta de 6 luni, dar și în continuare, până la 2 ani, în completarea unei alimentații diversificate. Oferind copilului din prima zi de viață tot ceea ce are nevoie pentru o creștere și dezvoltare corespunzătoare, compoziția laptelui matern se adaptează continuu la necesitățile nutritive ale sugarului. 

Se spune că laptele matern este cel mai prețios dar pe care o mamă îl poate face nou-născutului ei. Află de ce este atat de importantă alăptarea și care sunt beneficiile complete ale laptelui  matern.

Un beneficiu suplimentar este acela că îi oferă bebelușului anticorpi, care ajută la protejarea împotriva îmbolnăvirilor. Acești anticorpi trec direct în sistemul sangvin al copilului, prin peretele intestinal, oferindu-i imunitate. Laptele matern este compus din molecule bioactive distincte, structura unora dintre acestea nefiind încă pe deplin înțeleasă. 

Laptele matern este format 90% din apă, oferind tot necesarul hidric sugarului alimentat exclusiv la sân. Conține carbohidrați, care sunt sursa de energie ideală pentru dezvoltarea creierului, principalul compus fiind o polizaharidă numită lactoză. Alături de aceasta, se mai află și multe alte oligozaharide cu rol în stimularea procesului de dezvoltare a florei intestinale a bebelușului, principala lor funcție fiind aceea de a preveni diareea sugarului.

Deși reprezintă doar 4% din compoziția acestuia, lipidele din laptele matern furnizează peste jumătate din necesarul caloric al copilului, asigurându-i o creștere continuă și sănătoasă în greutate. 
Lipidele sunt reprezentate de colesterol și acizi grași esențiali, vitali pentru dezvoltarea creierului, sistemului nervos și vederii bebelușului. În fapt, laptele matern conține toate lipidele de care are nevoie copilul alăptat în primele 6 luni de viață, fără să fie necesar niciun alt aport suplimentar. 

Cea mai importantă caracteristică a proteinelor din laptele matern este aceea că sunt foarte ușor de digerat de către bebeluși. Esențiale pentru dezvoltare, sinteza de celule, hormoni, enzime și anticorpi, proteinele din laptele matern protejează intestinele nou-născutului de infecții. Principala proteină este lactoferina, implicată în reglarea absorbției fierului, cu multiple funcții pentru imunitate și cu rol neuroprotector.

În plus, laptele matern conține imunoglobuline (anticorpi), care funcționează ca un vaccin natural, oferind protecție împotriva infecțiilor virale obișnuite, precum și a celor ale urechii, intestinelor și altor agenți patogeni potențial periculoși pentru sugarul mic. 
Prin laptele matern se transferă bebelușului hormoni, diferite enzime cu rol în digestia lipidelor și proteinelor, dar și compuși specifici cu rol în dezvoltare. La toate acestea se adaugă micronutrienți (vitaminele și mineralele) care acoperă, în doze perfect echilibrate, tot necesarul dezvoltării sănătoase a oaselor și musculaturii, dinților, ochilor, pielii, sângelui, creierului și sistemului nervos.

Necesarul caloric în timpul alăptării

Cerințele nutriționale de care are nevoie o femeie care alăptează sunt similare cu cele din timpul sarcinii, ceea ce înseamnă un plus de circa 200-300 de calorii față de cele necesare unei femei de aceeași vârstă, greutate și cu un stil de viață normal. 

Aceasta ajută la pierderea kilogramelor acumulate în timpul sarcinii. De regulă, în intervalul celor șase luni în care copilul este hrănit exclusiv la sân, o femeie poate pierde până la 4 kilograme pe lună fără a restricționa aportul de calorii, dat fiind faptul că doar hrănirea bebelușului duce la arderea a cel puțin 400-600 de calorii pe zi.

Alăptarea contribuie în cea mai mare măsură la revenirea după sarcină și naștere, scăderea naturală și lentă în greutate fiind doar unul dintre multiplele beneficii. 

Preocuparea pentru sarcină și naștere sunt atât de intense încât, de multe ori, educarea mamei cu privire la ceea ce urmează după venirea pe lume a unui bebeluș de rămâne în plan secund. Află la ce trebuie sa te astepti dupa nastere, în termeni de recuperare fizică.

Dieta și necesarul de nutrienți al mamei

Luând în calcul complexitatea extraordinară a compoziției laptelui matern, se justifică importanța care se acordă alimentației femeilor care alăptează și de ce aceasta trebuie să fie complexă și completă. 
Un plan alimentar ideal pentru femeile care alăptează ar trebui să conțină: 

• Două până la trei porții de proteine, ​​în fiecare zi. Prin porție de proteine înțelegem 100-120 de grame de carne sau pește. Cele mai bune surse de proteine sunt considerate carnea de vită, pui, curcan, pește, brânză, lapte și iaurt, ouă, diferite leguminoase și fructe oleaginoase. 
• Lipidele sunt baza alimentației și furnizează circa 30% din necesarul caloric zilnic. În dieta femeii care alăptează acestea trebuie să provină doar din surse sănătoase, prezența acizilor grași polinesaturați, omega-3 și omega-6, fiind crucială pentru dezvoltarea retinei și a creierului nou-născutului. Sunt ideale grăsimile din carne, pește și lactate, la care se adaugă un aport corect de uleiuri vegetale (una-două linguri de ulei vegetal pe zi), împreună acoperind integral necesarul de grăsimi. 
• Carbohidrații sunt o categorie importantă de nutrienți care nu trebuie să lipsească din alimentație. Cele mai bune alegeri sunt cerealele integrale (1-2 felii de pâine integrală pe zi), toate tipurile de fructe și majoritatea legumelor, deoarece constituie și un aport generos de fibre. 
• Necesarul zilnic de calciu recomandat este de 1.300 de miligrame pe zi. Un pahar cu lapte conține 300 de miligrame de calciu. Cele mai bune surse de calciu sunt: laptele de vacă, iaurtul, portocalele, unele legume verzi (spanac, broccoli). 
• Fierul este un alt mineral vital atât femeii, cât și copilului, iar aportul zilnic din alimentație este de 10-12 miligrame pe zi. Sursele bune de fier sunt toate tipurile de carne, peștele, fructele uscate, gălbenușul de ou. 
• Vitamina C este importantă în dieta mamelor care alăptează, necesarul zilnic fiind mai ridicat comparativ cu cel din timpul sarcinii, ajungând la 120-150 de miligrame pe zi. Citricele, merele, pepenele galben, cartofii, ardeiul gras, roșiile, kiwi și conopida sunt cele mai bogate alimente în vitamina C și trebuie incluse zilnic în alimentație.
• Vitamine din grupul B și în mod special vitamina B12 sunt vitale pentru bebeluși. Mamele care au o dietă echilibrată și care consumă carne și ouă vor putea transfera prin laptele matern doza zilnică necesară. Vitamina B12 este importantă, pentru că intervine în toate mecanismele de dezvoltare a creierului, iar deficitul poate duce la leziuni permanente ale creierului sugarului. Mamele care urmează o dietă vegetariană strictă au nevoie de suplimente de vitamina B12. 
• În timpul alăptării, aportul de lichide trebuie suplimentat considerabil, necesarul fiind de minimum 8 pahare pe zi, la care se adaugă alte lichide cum ar fi supele, laptele, sucurile de fructe și legume și ceaiurile. În condițiile în care temperaturile exterioare sunt crescute, femeia care alăptează va trebui să consume și mai multe lichide, apa fiind esențială pentru ca laptele matern să-și păstreze compoziția și un flux ideal, dar și pentru ca metabolismul matern să pună în circulație nutrienții conținuți de acesta. Nu trebuie uitat că necesarul hidric al bebelușului care este hrănit exclusiv la sân provine doar din laptele matern.

O hidratare adecvată este esențială pentru sănătatea oricărei ființe vii. În cazul bebelușilor și a copiilor de vârste mici, deshidratarea reprezintă o problemă serioasă, care trebuie gestionată cu atenție. Citește cum se manifesta deshidratarea si cum sa acorzi primul ajutor în caz de deshidratare la copii.

Alimente care trebuie evitate

Dieta mamelor care alăptează nu are foarte multe restricții. În linii mari, acestea sunt identice cu cele ale dietei din timpul sarcinii, mai ales în primele luni de viață ale bebelușului. Trebuie spus că nu există date care să confirme că unele alimente consumate de mamă produc neplăceri intestinale bebelușului, deși unele dintre ele pot influența gustul laptelui matern. 

Durează între două și șase ore din momentul în care mama consumă un anume aliment până când acesta influențează gustul și aroma laptelui matern. În consecință, dacă bebelușul are gaze, respinge sânul sau este mai agitat după ce a mâncat, este indicată eliminarea acelui aliment consumat și reintroducerea lui în alimentația mamei, după câteva zile, pentru a verifica dacă acesta este cel care, cu adevărat, nu-i priește sugarului. 

Majoritatea bebelușilor vor accepta laptele matern indiferent de aromă, dar unii dintre ei, mai sensibili, ar putea refuza sânul dacă simt aromele unor condimente puternice. Alimentele care ar putea provoca astfel de reacții sunt: varza, broccoli, ceapa, conopida, fasolea și varza de Bruxelles. Acestea ar putea provoca gaze și simptome de colici. 

Trebuie spus că în timpul vieții intrauterine copilul preia unele dintre mirosurile și gusturile alimentelor consumate de mamă, astfel că bebelușul vine pe lume familiarizat cu cele mai multe dintre acestea.

Descoperă mai multe informații interesante despre sarcină și despre bebelușul tău cu ajutorul echipei de medici specialiști din Clinica Nativia.

Alimente interzise în alăptare

Deși restricțiile alimentare sunt puține, există și unele categorii care sunt interzise. Astfel: 

• Cofeina trebuie strict limitată sau exclusă, deși un maxim de 300 de miligrame este considerat de mulți ca fiind sigur pentru femeile care alăptează. Trebuie avut în vedere că ceaiurile și ciocolata conțin și ele cofeină.
• Peștele cu conținut ridicat de mercur (rechinul, peștele-spadă, tonul, macroul) și orice fel de pește crud sunt interzise. Consumul de pește de apă dulce nu este contraindicat, fiind chiar recomandate una-două porții de pește gras pe săptămână pentru aportul benefic de omega-3 și grăsimi sănătoase.
• Este contraindicat consumul de carne crudă pe toată durata perioadei de alăptare. 
• Consumul de carne de porc grasă trebuie evitat pe toată perioada alăptării. 
• O atenție aparte necesită carnea și peștele conservate, fiind de dorit ca acestea să nu fie incluse în dieta femeilor care alăptează, cel puțin în primele șase luni de viață ale bebelușului.
• Orice suplimente pe bază de plante, precum și ceaiurile din plante, cu excepția celor considerate sigure în timpul alăptării (mentă, zmeură, mușețel și măceș) sunt interzise.
• Mamele care alăptează trebuie să evite complet orice medicamente, inclusiv suplimentele nutritive sau alimentare, atâta vreme cât acestea nu au fost recomandate expres de medic. Acesta trebuie să stabilească durata tratamentului și doza. 
• Alcoolul este pe lista alimentelor interzise, cu amendamentul că vinul și berea pot fi  consumate cu moderație, dar numai după o sesiune de alăptare (pentru a permite alcoolului să se metabolizeze până la următoarea masă a bebelușului), dacă sunt consumate ocazional, o dată sau de cel mult două ori pe săptămână. Vinul roșu pentru aportul benefic de antioxidanți și berea slabă pentru un bun aport de vitamine din grupul B sunt cele mai bune alegeri.

Cele mai bune răspunsuri la întrebările tale legate de sarcină și bebeluș le oferă medicul de specialitate. Fa o programare în Clinica Nativia și discută cu un specialist despre îngrijorările tale.

Alergiile alimentare ale bebelușului

Foarte puțini bebeluși alăptați (doar 2-3 din 100) sunt cu adevărat alergici și manifestă reacții la alimentele din dieta mamei lor. În fapt, alăptarea previne riscul alergiilor alimentare ale copilului. Alimentele consumate de mame, care pot totuși declanșa reacții alergice bebelușilor alăptați sunt: laptele de vacă, soia, alunele, ouăle, grâul și nucile. 

Semnele unei alergii alimentare la bebelușul alăptat sunt: agitație extremă și plâns, vărsături ocazionale, scaun moale, apos, cu mucozități, scădere în greutate, eczeme, urticarie, respirație șuierătoare și/sau scurgeri nazale. 

Unele manifestări ale alergiilor pot fi severe, iar intervenția de urgență a medicului poate fi necesară. Din fericire, cazurile cu adevărat severe sunt foarte rare, dar semnele de intoleranță la bebelușul care este exclusiv alăptat la sân trebuie tratate mereu cu atenție, pentru a se identifica și elimina cauza. 

Alergia la proteinele laptelui de vacă este o problemă de sănătate care are nevoie de o gestionare atentă, pentru prevenirea reacțiilor severe și, în timp, pentru o posibilă vindecare. Descoperă alergia la laptele de vaca pe înțelesul parintilor: cauze, manifestări, impact și gestionare corectă. 

Întrebări frecvente despre alimentația în alăptare

Fiecare mamă își dorește să îi ofere copilului său tot ceea ce e mai bun, iar laptele matern este unul dintre cele mai importante daruri pe care i le poți face bebelușului tău. Iată, în continuare, răspunsuri la unele dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun mămicile în legătură cu alăptarea.

Ce mâncăm în primele luni de alăptare are legătură cu colicile bebelușului?

Legătura dintre alimentația mamei și colicile bebelușului este variabilă. Alimentele care pot provoca disconfort digestiv, precum cele bogate în lactoză sau compuși fermentabili (varză, broccoli), ar putea contribui la colici. Totuși, laptele matern este produs în principal din sângele mamei, iar influența directă a dietei este limitată.

Ce legume și fructe sunt permise în alăptare?

Majoritatea legumelor și fructelor sunt permise în alăptare, dar cele care pot provoca balonare (varză, conopidă, broccoli) trebuie consumate cu moderație. Fructele bogate în vitamina C (portocale, kiwi) sunt benefice, dar se recomandă monitorizarea bebelușului pentru eventuale reacții adverse.

Ce nu ai voie să mănânci când alăptezi un copil cu alergie la laptele de vacă?

Mamele care alăptează un copil cu alergie la proteinele din laptele de vacă trebuie să evite laptele, brânza, iaurtul și orice produs care conține cazeină sau zer. Este importantă citirea etichetelor alimentelor procesate pentru a identifica ingredientele ascunse.

Care este alimentația în timpul alăptării, împotriva colicilor?

O dietă echilibrată, bogată în alimente ușor digerabile, precum carne slabă, legume fierte și cereale integrale, poate ajuta la reducerea riscului de colici. Evitarea alimentelor fermentabile, cum ar fi leguminoasele, și a produselor cu cofeină sau condimente puternice este, de asemenea, recomandată.

Alimentele de evitat în alăptare îi fac rău bebelușului?

Unele alimente, precum cele foarte condimentate, alcoolul, cofeina în exces sau lactatele în caz de alergie, pot influența negativ bebelușul, provocând disconfort digestiv sau reacții alergice. Este recomandată monitorizarea reacțiilor bebelușului la schimbările alimentare ale mamei.

Roșiile în alăptare dau dureri de burtică?

Roșiile pot fi consumate în alăptare, dar conținutul lor de acid citric poate cauza reflux sau disconfort digestiv la unii bebeluși. Dacă apar simptome, este indicată reducerea consumului și monitorizarea stării bebelușului.

Usturoiul în alăptare schimbă gustul laptelui? Dar ceapa în alăptare?

Usturoiul și ceapa pot modifica gustul laptelui matern datorită compușilor lor volatili. Deși acest lucru nu este nociv, unii bebeluși pot refuza alăptarea temporar. Introducerea lor treptată în dietă poate ajuta bebelușul să se obișnuiască.

Există fructe interzise în alăptare?

Nu există fructe complet interzise în alăptare. Totuși, citricele, ananasul sau fructele foarte acide pot provoca iritații sau disconfort digestiv la unii bebeluși. Moderarea consumului și monitorizarea reacțiilor sunt esențiale.

E permisă ciocolata în alăptare?

Ciocolata este permisă în cantități moderate. Totuși, conținutul de cofeină și teobromină poate cauza agitație sau iritabilitate la bebeluși, mai ales dacă este consumată în exces. Se recomandă observarea efectelor asupra copilului.

Mazărea în alăptare se asociază cu balonare la bebe? Dar varza în alăptare?

Mazărea și varza pot cauza balonare bebelușului din cauza compușilor fermentabili. Consumul acestor legume ar trebui să fie moderat, iar efectele asupra copilului monitorizate, pentru a identifica eventualele reacții digestive.

Ce legume permise în alăptare trebuie fierte înainte de consum?

Legumele precum broccoli, conopida, morcovii și cartofii sunt mai bine tolerate dacă sunt fierte, deoarece procesul de gătire reduce conținutul de fibre insolubile și compușii fermentabili, îmbunătățind digestibilitatea.

Laptele de vacă în alăptare poate declanșa alergii?

Laptele de vacă poate declanșa alergii bebelușului prin transferul de proteine alergene în laptele matern. Simptomele includ colici, eczeme sau scaune cu sânge. Dacă apare suspiciunea, mama trebuie să evite produsele lactate și să consulte un specialist.

Ce este sigur să consum în ceea ce privește peștele în alăptare?

Peștele bogat în acizi grași Omega-3, precum somonul sau sardinele, este sigur și benefic pentru dezvoltarea cerebrală a bebelușului. Trebuie evitat peștele cu conținut ridicat de mercur, precum rechinul, peștele-spadă și macroul regal.

Portocalele în alăptare determină iritație de scutec la bebe?

Portocalele și alte citrice pot provoca iritații de scutec la bebelușii sensibili din cauza acidității. Dacă apar iritații, se recomandă reducerea consumului și monitorizarea simptomelor.

Fructele de mare în alăptare sunt sigure?

Fructele de mare pot fi consumate dacă sunt bine gătite și de calitate sigură. Totuși, trebuie evitate crustaceele crude și cele cu risc de contaminare cu mercur. Consumul moderat este esențial pentru a reduce riscurile.

Există alimente care provoacă colici?

Alimentele precum lactatele, leguminoasele, varza sau băuturile carbogazoase pot contribui la colici la unii bebeluși. Monitorizarea reacțiilor copilului la dieta mamei poate ajuta la identificarea alimentelor problematice.

De ce nu e încurajat consumul de ton în alăptare?

Tonul, mai ales cel din speciile mari, poate conține niveluri ridicate de mercur, care pot afecta dezvoltarea neurologică a bebelușului. Se recomandă limitarea consumului la maximum două porții pe săptămână și alegerea tonului alb, cu conținut mai redus de mercur.

Alimentația în alăptare nu impune reguli foarte stricte, dar trebuie menținută în limite cât mai sănătoase. Secretul unei alimentații corecte este simplu: diversitate și optarea cu precădere pentru alimente cât mai proaspete, naturale și cât mai puțin prelucrate. 

Surse bibliografice:

• https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/infant-and-toddler-health/in-depth/breastfeeding-nutrition/art-20046912#:~:text=Choose%20foods%20rich%20in%20iron%2C% 20protein%20and%20calcium.&text=To%20help%20your%20body% 20absorb,and%20dairy%20are%20other%20options
• https://www.cdc.gov/breastfeeding-special-circumstances/hcp/diet-micronutrients/maternal-diet.html
• https://www.nhs.uk/conditions/baby/breastfeeding-and-bottle-feeding/breastfeeding-and-lifestyle/diet/
• https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/breastfeeding-and-your-diet
• https://www.healthline.com/nutrition/breastfeeding-diet-101
• https://www.chop.edu/centers-programs/breastfeeding-and-lactation-program/diet-breastfeeding-mothers