Glucoza serica

Sintetizata de plante sub actiunea razelor solare doar din apa si dioxid de carbon, glucoza este un monozaharid, adica cel mai simplu zahar, care contribuie fundamental la structura si functionarea organismelor vii, fiind cea mai importanta sursa de energie a acestora.

Glucoza este rar ingerata, ca atare. In general, consumam carbohidratii (zaharurile) sub forma unor compusi care contin mai multe molecule de glucoza unite intre ele, formand lanturi de lungime si forma variabila (polizaharide). Sursele de carbohidrati sunt atat alimente vegetale (ex. amidon, amilopectina, fructoza, zaharoza), cat si animale (de tipul glicogen, lactoza). Cu cat lanturile de glucoza sunt mai lungi si mai ramificate, cu atat mai lent se descompun in organismul uman si nu suprasolicita celulele pancreatice.

Carbohidratii sunt scindati in tubul digestiv pana la molecule simple de glucoza (si alte cateva zaharuri), care sunt absorbite in sange si transportate in tot corpul pentru a servi ca sursa de energie.

Glicemia reprezinta concentratia glucozei in sange si constituie un parametru extrem de important al starii de sanatate.

Insulina si glucagonul, doi hormoni sintetizati de pancreas, au roluri principale in reglarea concentratiei de glucoza din sange.

Insulina are rolul de a controla:

• transportul glucozei in celule
• stocarea surplusului de glucoza sub forma de glicogen, in ficat
• conversia glucozei intr-un tip de grasimi care constituie un rezervor de energie pe termen mai lung.

Orice afectiune care scade secretia de insulina din pancreas sau creste rezistenta celulelor la actiunea acesteia, duce la cresterea glucozei in sange si posibila aparitie a  diabetului zaharat.

Glucagonul, celalalt hormon secretat de pancreas, intervine atunci cand nivelul glucozei este scazut in sange (foame, dupa efort fizic), stimuland cresterea nivelului glucozei in sange prin eliberarea rezervelor din ficat.

In mod normal, nivelul de glucoza din sange creste usor dupa masa, dar insulina este imediat eliberata intr-o  cantitate adaptata carbohidratilor consumati, pentru a readuce la normal valoarea glicemiei. Cand cuplul glucagon/insulina functioneaza adecvat, cantitatea de glucoza din sange ramane destul de stabila.  

In timp ce deficientele legate de insulina constituie una dintre cauzele principale ale cresterii glicemiei, o serie de alti factori pot fi implicati generand oscilatii ale concentratiei serice a glucozei in cursul unei zile:

• alimentatia
• unii hormoni (adrenalina, noradrenalina, hormonul de crestere, cortizolul)
• stari fiziologice (oboseala, stres, efort fizic)
• afectiuni patologice (cancer pancreatic, pancreatita, afectiuni hepatice, hemocromatoza fibroza chistica, sindrom Cushing, feocromocitom, acromegalie, etc)
• medicamente  (cortizon, anticonceptionale, antihipertensive, antiastmatice, statine, antidepresive etc)

Testarea glicemiei se efectueaza in scop de screening, diagnostic sau monitorizare.

Screening

Testarea glicemiei in scop de screening, pentru depistarea riscului de diabet, se recomanda:

• persoanelor de peste 40 de ani
• supraponderale, obeze
• cu un risc crescut de a dezvolta diabet.

De asemenea, toate gravidele ar trebui sa isi testeze glicemia, intre saptamana 24-28 de sarcina, pentru depistarea diabetului gestational.

Medicul poate recomanda testarea glicemiei in cadrul unui control medical de rutina, inaintea oricarei interventii chirurgicale sau la internarea intr-o sectie de spital.

Diagnostic

Cand o afectiune este deja manifestata, testul de glicemie este indicat pentru diagnosticarea persoanelor care au simptome de diabet, de glicemie crescuta sau de glicemie scazuta. Pentru  precizarea diagnosticului este posibil sa fie nevoie si de alte teste de sange sau urina.

Monitorizare

Daca exista deja un diagnostic de diabet sau prediabet, testul de glicemie este necesar de efectuat periodic, iar in unele cazuri, chiar zilnic sau la fiecare masa ( in caz de administrare de insulina). Aceasta monitorizare este posibila atat in cadrul unui laborator, la recomandarea medicului,  cat si la domiciliu prin utilizarea unor teste rapide si a unui glucometru portabil. In acest mod se poate evalua daca diabetul este compensat, terapia este eficienta si regimul dietetic respectat.

Testarea glicemiei este esentiala in monitorizarea starii tale de sanatate, preventia, diagnosticarea sau controlul unor boli severe. Variatiile patologice ale glicemiei pot duce la complicatii redutabile si uneori la pierderea vietii.

Daca esti insarcinata, se recomanda un test de glicemie intre a 24-a si a 28-a saptamana de sarcina pentru a verifica daca exista riscul unui diabet gestational. Diabetul gestational este o forma de diabet zaharat care apare in timpul sarcinii si care poate afecta sanatatea fatului.

De asemenea, este important sa te adresezi medicului pentru masurarea glicemiei atunci cand ai simptome caracteristice unor niveluri ridicate de glucoza (hiperglicemie) sau niveluri scazute de glucoza (hipoglicemie):

Simptomele corelate cu cresterea concentratiei de glucoza in sange, includ:

• Senzatia de sete accentuate (polidipsie)
• Senzatie de foame accentuate (polifagie)
• Urinari mai frecvente (poliurie)
• Vedere incetosata
• Episoade frecvente de infectii
• Pierdere in greutate inexplicabila
• Senzatie de oboseala accentuata
• Piele uscata
• Rani care se vindeca lent

Simptomele provocate de un nivel scazut al glucozei in sange, includ:

• Transpiratii
• Tremuraturi
• Senzatia de foame
• Anxietate
• Palpitatii
• Confuzie
• Cefalee

Este posibil sa ai nevoie de un test de glicemie cand prezinti anumiti factori de risc pentru diabet. Acestia includ:

• Supraponderalitate sau obezitate
• Sedentarism
• Cazuri de diabet in familie
• Boala cardiaca, tensiune arteriala crescuta sau niveluri crescute de colesterol
• Varsta peste 45 de ani
• Prediabet (scaderea tolerantei la glucoza)

Daca suferi de diabet zaharat de tipul I, II sau gestational, monitorizarea glicemiei se face periodic pentru a gestiona alimentar si medicamentos oscilatiile valorilor glucozei in sange. In acest fel poti sti cu exactitate daca diabetul tau este compensat si daca medicatia este capabila sa opreasca evolutia bolii spre complicatiile severe specifice bolii (boli de inima, orbire, insuficienta renala si alte complicatii).

Nivelurile scazute de glucoza din sange (hipoglicemie) pot duce, de asemenea, la probleme majore de sanatate, inclusiv leziuni ale creierului, daca nu sunt tratate.

Pentru a evalua nivelul de glucoza din sange se folosesc diverse teste de laborator. In prezent, sunt disponibile atat testari de laborator, cat si teste rapide care se pot efectua oriunde, de orice persoana, cu ajutorul glucometrelor.

Exista diferite tipuri de testari care sunt corelate cu masurarea nivelurilor de glucoza din organism, mai ales cand exista predispozitia sau deja ai fost diagnosticat un diabet zaharat:

• Glicemia a jeun (pe nemancate, proba este recoltata dupa un post de 8 pana la 12 ore) este cea mai utilizata analiza pentru masurarea nivelului de glucoza din sange.
• Testul oral de toleranta la glucoza (OGTT) poate fi, de asemenea, utilizat pentru a diagnostica diabetul sau rezistenta celulelor la insulina.

OGTT implica o prima masurare a glicemiei a jeun (pe nemancate), urmata de consumul unei cesti de apa in care se dizolva 75 g de glucoza pentru a „provoca” sistemul de reglare a glucozei din organism. Ulterior se vor preleva doua probe de sange la intervale de o ora, respectiv doua ore dupa ingestia de glucoza, pentru evidentierea variatiei glucozei in sange.

In mod normal insulina secretata de pancreas reuseste sa neutralizeze hiperglicemia postprandiala (dupa ingestia de glucoza) in interval de maxim doua ore. Insa, in cazul diabetului, valorile glicemiei atat la o ora cat si la doua ore vor fi mai mari decat cele considerate normale, din cauza esecului reglarii adecvate a hiperglicemiei provocate. 

• Testarea aleatorie a glicemiei: In cazul diabetului zaharat insulino-dependent, glicemia ar putea fi repetata in diverse circumstante (ex. glicemia postprandiala -dupa mese- sau glicemia aleatorie), in functie de simptomele, tratamentul si indicatiile primite de pacienti.
• Testul HbA1c (hemoglobina glicata) a fost, de asemenea, aprobat pentru diagnosticarea diabetului zaharat, desi acesta nu este potrivit pentru copii, femeile insarcinate sau cei cu unele tulburari ale globulelor rosii. Acest test se bazeaza pe proprietatea glucozei de a se atasa de hemoglobina si este un marker al controlului glicemic la pacientii diabetici.
• Testarea glucozei in urina se numeste glucozurie si poate fi efectuata la persoanele diabetice, in special. Prezenta glucozei in urina este un semn de control inadecvat al diabetului, deoarece glucoza ajunge in urina doar daca valoarea glucozei in sange depaseste 180 mg/dL.

Pentru efectuarea testelor glicemice, in lipsa altor derogari sau indicatii trebuie:

• sa nu consumi alimente sau bauturi cu minim 8 ore inainte de recoltarea probei de sange
• nu consuma alcool
• evita stresul
• nu fuma si nu consuma cafea
• comunica medicului daca urmezi un tratament care poate influenta valorile glicemiei

O proba de sange de doar cativa ml este obtinuta prin punctionarea cu un ac atraumatic, a unei vene de la nivelul plicii cotului, antebratului sau fetei dorsale a mainii.

De asemenea, o picatura de sange poate fi prelevata din deget, prin inteparea acestuia cu o lanceta mica ascutita, urmata de o citire digitala a glicemiei cu ajutorul unui glucometru portabil, de dimensiuni reduse care efectueaza teste rapide.

Pentru acuratetea testarii, glicemia se recolteaza, in general, dimineata, pe nemancate.

• Cu toate ca rezultatele pot depinde de fiecare laborator in parte, valorile normale ale glicemiei a jeun sunt situate intre 73-110 mg/dl.
• valorile ce trebuie tinute sub observatie se situeaza intre 111-126 mg/dl.
• valorile hiperglicemice care indica prezenta unui diabet zaharat, se situeaza peste 126 mg/dl
• valori hipoglicemice, adica un nivel scazut de glicemie in sange: sub 73 ml/dl

Pentru persoanele cu diabet, limitele normale ale glicemiei sunt urmatoarele:

• inainte de mese: de la 73 la 126 mg/dl, indiferent de forma de diabet zaharat (I sau II)
• dupa mese: sub 162 mg/dl pentru persoanele cu diabet de tip I si sub 153 mg/dl pentru persoanele cu diabet de tip II.

Valorile normale ale glicemiei la copii

Glicemia la copiii cu varste intre 0-5 ani: Valoarea glicemiei a jeun, se apropie de 100 mg/dl (60-100mg/dL). Glicemia dupa masa si inainte de culcare ar trebui sa fie aproape de 200mg/dl.

Glicemia la copiii cu varste intre 5 si 11 ani: Pe nemancate, trebuie sa fie aproape de 70 mg/dl, iar dupa masa si inainte de culcare, glicemia ar trebui sa fie aproape de 150 mg/dl.

In cazul copiilor de peste 12 ani, glicemia are valori similare cu cele ale adultilor.

In toate punctele de recoltare ale retelei.

In maxim 1-2 zile lucratoare, dar rezultatul se poate elibera, in urgenta, si in aceeasi zi.

Surse de informatie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6954773/
https://medlineplus.gov/bloodsugar.html
www.testing.com
www.labtestonline.com