Durerea de plămâni

Durerea de plămâni, atribuită adesea unor infecții respiratorii, este mai complexă decât am crede. O mare varietate de boli și afecțiuni, pulmonare și de altă natură, pot cauza disconfort în zona plămânilor (sau ceea ce pare a fi zona plămânilor). Stabilirea cauzei care a dus la durerea de plămâni este esențială pentru diagnostic și un plan de tratament personalizat. Iată ce tipuri de boli pot duce la apariția durerii de plămâni. 

👉 Ești fumător? Doctorii recomandă screening periodic pentru a detecta timpuriu eventualele probleme pulmonare. Programează-te pentru un screening și ai grijă de plămânii tăi!

Boli ale plămânilor

Resimți o durere în piept? Poți crede că este o simplă răceală, însă acest simptom poate indica o problemă ceva mai complexă. Pe lângă infecțiile respiratorii obișnuite, anumite afecțiuni pulmonare se pot manifesta prin durere de plămâni. Să vedem ce se poate ascunde în spatele acestei dureri, adesea subestimată.  

Pleurezie (apă la plămâni)

Pleurezia (apă la plămâni sau lichid la plămâni) apare atunci când membrana (pleura) care căptușește partea internă a cavității pieptului și plămânii se inflamează. Cea mai comună cauză este o infecție respiratorie. Simptomele includ durere acută în zona pieptului sau laterotoracic, corespunzător plamanului afectat.. Durerea se intensifică în timpul strănutului, respirației profunde și a tusei. 

Diagnostic

Pentru a vedea dacă suferi de pleurezie medicul poate recomanda mai multe teste și investigații:

• Teste de sânge - pot arăta dacă există o infecție sau dacă este vorba despre o altă boală care se manifestă și prin pleurezie (așa cum este cazul pentru unele boli autoimune, artrita reumatoidă sau lupus);
• Radiografie a pieptului - va arăta dacă plămânii se dilatasuficient si simetric sau dacă există lichid între plămâni și coaste;
• Computer tomograf (CT) - oferă o imagine detaliată asupra plămânilor și a pleurei. Poate determina dacă exista exudat pleural, pneumonie sau alte cauze subiacente, de ex. un cheag de sânge care ar putea fi  responsabil pentru durere;
• Ecografie - oferă o imagine mai detaliată a diferitelor zone ale pieptului și poate ajuta la stabilirea excluderea unei afecțiuni cardiace precum infarctul, cardiopatia ischemică sau pericardita;
• Electrocardiogramă - este indicată pentru a exclude anumite boli cardiace;
• Toracenteză - constă în extracția unei probe de lichid din plămâni pentru a fi analizat. În plus, îndepărtarea lichidului poate înlesni respirația;
• Toracoscopie (pleuroscopie) - se realizează dacă medicul suspectează tuberculoză sau cancer pulmonar. În timpul procedurii, medicul introduce o mini-cameră video în zona pieptului pentru a vedea mai clar dacă există probleme. Aceeași investigație este folosită și pentru o biopsie. 

Infecție

O multitudine de infecții pulmonare pot cauza durere de plămâni. Cele mai întâlnite sunt:

• Tuberculoza;
• Pneumonia bacteriană sau virală;
• Actinomicoza pulmonară;
• Unele infecții fungice (mai ales, histoplasmoza sau blastomicoza);
• Zona zoster.
• Majoritatea infecțiilor de acest fel au următoarele simptome:
• Durere de plămâni (durere în piept);
• Dificultăți respiratorii;
• Oboseală;
• Tuse cu sau fără sânge;
• Febră;
• Frisoane. 

Este foarte important să te adresezi medicului dacă ai astfel de simptome, deoarece unele infecții pot avea complicații grave. 

Diagnostic

Pentru a determina cauza infecției care a dus la apariția durerii de plămâni, doctorul va recomanda mai multe dintre următoarele teste:

• Radiografia pieptului - pentru a vedea plămânii și a putea observa anomaliile precum o inflamație sau acumularea de lichid;
• Teste de sânge - pentru a vedea dacă există indicii ale unei infecții sau inflamații. De exemplu, dacă există o infecție, va crește numărul globulelor albe, VHS este mărit, iar proteina C reactivă este crescută;
• Computer tomograf - oferă o imagine detaliată asupra plămânilor și a pieptului;
• Testarea unei probe de mucus - ajută la identificarea tipului de bacterie sau virus ce cauzează infecția;
• Pulsoximetrie - măsoară nivelul de oxigen din sânge. Arată cât de bine trimit plămânii oxigen în sânge. O saturație scăzută poate indica prezența unei infecții;
• Spirometrie - ajută la evaluarea funcției plămânilor. 

Pneumopatie acută (Sindromul de insuficiență respiratorie acută)

Pneumopatia acută este un termen-umbrelă folosit pentru a defini un grup de boli ce afectează rapid plămânii. Pot varia în funcție de cauză și de gradul de severitate, însă toate au în comun apariția bruscă la simptomele și progresul rapid al bolii. Iată care sunt cele mai răspândite afecțiuni de pneumopatie acută:

• Sindromul respirator acut sever (SARS) - este o afecțiune gravă în care lichidele se acumulează în plămâni, iar respirația este mult îngreunată;
• Pneumonie - o infecție a plămânilor ce este cauzată de bacterii, virusuri sau fungi;
• Embolism pulmonar - un cheag de sânge blochează fluxul sanguin la plămâni;
• Pneumotorax (colaps pulmonar) - apare atunci când aerul a pătruns între foițele pleurale. 

👉 Vrei să afli mai multe despre pneumonie? Descoperă cele 6 simptome majore ale pneumoniei și cum este diagnosticată. 

Diagnostic

Pneumopatia acută este diagnosticată pe baza:

• Istoricului medical - doctorul va întreba pacientul despre simptome, bolile de care a suferit în ultimul timp, expunerea la diferiți paraziți, medicamente etc.;
• Examinare fizică - medicul ascultă plămânii și verifică semnele unei anomalii;
• Radiografia pieptului - ajută la identificarea unor anomalii precum acumularea de lichid sau prezența inflamației;
• Computer tomograf - oferă o imagine detaliată asupra plămânilor;
• Gazometrie sanguină - măsoară nivelul oxigenului și al dioxidului de carbon din sânge;
• Pulsoximetrie;
• Testarea funcției plămânilor și a cantității de aer care pătrunde în ei;
• Bronhoscopie - examinează căile respiratorii și poate lua probe de țesut. 

Astm

Astmul este o boală cronică de plămâni ce poate duce la inflamarea căilor respiratorii. În timpul unui atac de astm, apare durerea de plămâni dar și alte simptome precum:

• Respirație șuierată;
• Dificultăți respiratorii;
• Tuse. 

Diagnostic

Diagnosticul de astm se stabilește pe baza mai multe teste și investigații:

• Istoricul personal și medical - doctorul va întreba despre simptome, dacă ai rude apropiate cu astm sau alergii, ce medicamente iei, stilul de viață. De exemplu, dacă ai alergii sau eczeme, ai un risc mai mare de astm. De asemenea, dacă ai rude apropiate cu astm, alergii sau eczeme. Medicul va întreba și dacă durerile de plămâni apar atunci când faci sport, dacă iei antiinflamatoare nesteroidiene sau ești expus la stres prelungit;
• Examenul fizic;
• Testarea funcțiilor plămânilor - vei fi expus la teste de respirație pentru a vedea cât de bine funcționează plămânii la inhalare și la expirare;
• Spirometrie - măsoară cât de mult inspiri și cât de repede expiri;
• Testarea fracției de oxid nitric expirat - ajută în detectarea inflamației prezente pe căile respiratorii;
• Teste alergice;
• Teste de sânge pentru a testa funcțiile sistemului imunitar - dacă nivelul imunoglobulinei E (IgE) este ridicat, poate indica astm sever. 

Embolism pulmonar

Embolismul pulmonar indică prezența unui cheag de sânge în plămâni. Netratat, poate duce la deces. Embolismul pulmonar poate afecta structural plămânul și alte organe deoarece este afectat fluxul de sânge și scade nivelul oxigenului sanguin. Se manifestă prin dureri de plămâni însoțite de:

• Bătăi rapide ale inimii;
• Respirație accelerată;
• Tuse cu sânge;
• Transpirație excesivă;
• Leșin.

Dacă te confrunți cu aceste simptome, este indicat să te adresezi de urgență medicului pentru diagnostic și tratament. 

Diagnostic

Pe lângă istoricul medical și examenul fizic, sunt necesare o serie de teste și analize pentru a pune diagnosticul de embolism pulmonar:

• Radiografia pieptului - ajută la evaluarea sănătății plămânilor. Oferă indicii cu privire la dimensiunile, forma și localizarea plămânilor, a bronhiilor, a arterelor pulmonare și a mediastinului (zona din piept care separă cei doi plămâni);
• Scintigrafia de ventilatie/perfuzie de tip VQ (coeficient de ventilație) - se folosește o cantitate mică se substanță de contrast pentru o mai bună examinare a plămânilor. Testul evaluează mișcarea aerului în și din bronhii și bronhiole;
• Angiografie pulmonară - oferă o imagine asupra vaselor de sânge și ajută la diagnosticarea stenozelor (îngustarea unor vase de sânge) sau a blocajelor. Se injectează o substanță de contrast printr-un tub flexibil care va vizualiza traiectul ramificatiilor arterei pulmonare;
• Computer tomograf - oferă o imagine detaliată asupra plămânilor. Varianta de tomografie cu contrast indică și mai bine vasele de sânge din plămâni;
• Test de imagistică prin rezonanță magnetică - se folosește de câmpurile magnetice și de radiofrecvență pentru a arăta o imagine detaliată a plămânilor.

Hiperventilație

Hiperventilația (respirația accelerată) poate apărea în timpul unui atac de panică și poate cauza dureri de plămâni. Însă poate fi și un răspuns la anumite probleme (stres, extenuare fizică, altitudini înalte, unele boli de plămâni, inimă sau metabolice). Această hiperventilație duce la dezechilibrarea raportului dintre oxigen și dioxid de carbon, ceea ce duce la:

• Durere în piept;
• Amețeală;
• Senzație de amorțeală și înțepături în degete;
• Durere de cap;
• Greață;
• Probleme de concentrare. 

Diagnostic

Nu există un singur test pentru a diagnostica hiperventilația. Doctorii fac investigații pentru a exclude alte posibile cauze care au dus la apariția simptomului. Pe lângă examenul fizic și istoricul medical, se mai realizează următoarele investigații:

• Pulsoximetrie - persoanele cu hiperventilație au un nivel al saturației oxigenului aproape de 100%. O saturație normală de oxigen este de aproximativ 95%, iar un nivel mai mic poate indica o problemă de sănătate (astm, pneumonie, anemie, apnee în somn, COVID-19);
• Radiografie a zonei pieptului pentru a detecta o problemă de plămâni;
• Electrocardiogramă - pentru a vedea dacă există o anomalie la inimă. 

Cancer pulmonar

În cazuri foarte rare, durerea de plămâni indică un diagnostic de cancer pulmonar. Simptomele cancerului pulmonar includ următoarele simptome:

• Tuse care se agravează și nu trece de la sine;
• Tuse cu sânge sau cu mucus în nuanțe ruginii;
• Durere de plămâni care se agravează la tuse sau în timpul unei respirații profunde;
• Răgușeală;
• Pierderea inexplicabilă în greutate;
• Lipsa poftei de mâncare;
• Respirație șuierată;
• Dificultăți respiratorii;
• Oboseală;
• Stare generală de slăbiciune;
• Infecții pulmonare recurente. 

Mulți nu realizează cancerul pulmonar până nu ajunge la alte organe și apar simptome suplimentare care necesită intervenția medicului. Cancerul de plămâni care s-a răspândit poare cauza:

• Durere osoasă, de spate sau șold;
• Durere de cap;
• Amețeală și dificultăți în menținerea echilibrului;
• Convulsii;
• Icter. 

Diagnostic

Descoperirea cât mai devreme a cancerului pulmonar este vitală pentru a crește șansele de supraviețuire. Iată care sunt principalele teste și investigații care se realizează pentru a diagnostica tumorile și cancerul pulmonar:

• Radiografie a zonei pieptului - este, de regulă, primul test realizat. Majoritatea tumorilor de plămâni apar drept mase alb-gri. Totuși, acest test nu este definitiv deoarece nu poate face distincția între cancer și alte boli, precum abcesul pulmonar;
• Computer tomograf cu soluție de contrast - oferă o imagine detaliată asupra componentelor plămânilor;
• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) - poate indica unde se află celulele canceroase. Necesită injectarea unei soluții de contrast radioactive;
• Bronhoscopie (și biopsie) - permite medicului să ia o probă de pe căile respiratorii pentru a o investiga. Procedura poate fi neplăcută deoarece presupune introducerea unui tub prevăzut cu o cameră video pe gură sau nas, pe gât și de acolo la plămâni. Investigația poate arăta dacă este vorba, într-adevăr, de celule canceroase și de ce tip sunt.

Boli de inimă

Durerea de plămâni, care este, de fapt, o durere în piept poate indica și o problemă de inimă. Mulți asociază această durere cu infarctul miocardic, însă există și alte boli care se pot manifesta prin durere toracică. Este vital să vedem dacă durerea de plămâni ascunde o problemă de inimă (sau nu). Diagnosticul corect ajută la primirea tratamentului potrivit și previne apariția unor complicații cu potențial grav. 

👉 Ai durere de plămâni sau în piept și crezi că este un infarct miocardic? Vezi cum sa iti dai seama daca ai avut un infarct și cum se deosebește de un atac vascular cerebral.

Boala cardiacă reumatismală

Boala cardiacă reumatismală este unul dintre principalii vinovați ai durerii de plămâni sau durerii toracale. Poate apărea ca urmare a febrei reumatice, o complicație după o infecție cu streptococ. Este important de mers la doctorul specialist deoarece afecțiunea poate afecta valvele inimii. Pe lângă durerea posibila in zona toracica, apar și alte simptome in cazul aparitiei insuficientei cardiace, precum:

• Dificultăți respiratorii;
• Palpitații;
• Oboseală;
• Dificultăți în a realiza activități fizice;
• Umflarea picioarelor și a labei picioarelor.

Diagnostic

Diagnosticarea unei boli cardiace reumatismale începe cu un test de sânge sau o cultură din gât pentru a verifica prezența streptococului. La acesta se adaugă istoricul medical, examenul fizic și următoarele investigații:

• Ecocardiografie - testul verifică încăperile inimii și valvele. Poate indica o valvă cu probleme, dificultăți în curgerea sângelui prin inima, dilatația încăperilor inimii sau îngroșarea miocardului;
• Electrocardiografie - înregistrează activitatea electrică a inimii. Indică aritmiile și disritmiile. De asemenea, poate indica o anomalie a mușchiului inimii;
• Radiografie a pieptului - verifică starea generală a inimii și dacă este mărită;
• RMN cardiac - oferă o imagine detaliată a inimii, a mușchiului și a valvelor;

Teste de sânge - pentru a determina dacă există infecție sau inflamație.

Alte boli de inimă

Alte afecțiuni ale inimii pot cauza durere de plămâni (durere toracică). Iată ce alte afecțiuni cardiace pot avea drept simptom durerea de plămâni:

• Boala arterială coronariană;
• Angina pectorală;
• Atacul de cord;
• Disecția aortei;
• Ritmuri neobișnuite ale inimii;
• Boli ale valvelor inimii;
• Insuficiență cardiacă. 

Pe lângă durerea de plămâni, bolile de inimă de mai sus se manifestă și prin alte simptome:

• Dificultăți respiratorii;
• O stare generală de oboseală;
• Greață;
• Amețeală;
• Frisoane;
• Umflarea picioarelor și a labei picioarelor. 

Dacă te confrunți cu simptomele de mai sus este recomandat să mergi cât mai repede la cardiolog deoarece multe dintre aceste boli amenință viața. 

Diagnostic

Diagnosticul, în acest caz, se pune pe baza mai multor investigații:

• Teste de sânge - dacă mușchiul inimii a fost afectat, așa cum este în cazul unui atac de cord, corpul eliberează anumiți compuși chimici în sânge. În funcție de concentrațiile acestora, medicul poate constata cât de afectat este miocardul;
• Electrocardiogramă - măsoară impulsurile electrice ale inimii. Ajută la diagnosticarea unui atac de cord sau a aritmiilor;
• Testul de stres la efort - este o formă de electrocardiogramă care se realizează atunci când faci mișcare sub supravegherea medicului;
• Ecocardiografie - oferă o imagine detaliată a inimii și contribuie la diagnosticarea unor anomalii ale valvelor sau ale încăperilor inimii. De asemenea, poate determina cât de bine pompează inima sânge;
• Angiografie coronariană (cateterism cardiac) cu soluție de contrast - se realizează în caz de atac de cord sau angină pectorală. Se introduce un tub subțire (cateter) în artera din zona brațului, a încheieturii sau în zona inghinală, iar acesta ajunge până la inimă. Indică dacă arterele coronariene sunt blocate sau doar înfundate (ingustate);
• RMN cardiac - arată structurile inimii și cât de bine funcționează fiecare componentă.

Boli ale mușchilor

Durerea de plămâni sau toracică este cel mai adesea cauzată de o problemă pulmonară sau cardiacă. Totuși, pot exista și alte surse ale disconfortului, inclusiv musculatura toracică. Durerea toracică poate apărea, astfel, ca urmare a unui accident în această zonă (eventual rănirea unor coaste), întinderea unor mușchi sau chiar rănirea zonei pieptului. De asemenea, o boală cronică musculo-scheletală precum fibromialgia poate cauza durere de plămâni/toracică. În fapt, datele arată că aproximativ 10-50% dintre durerile de piept/plămâni sunt cauzate de o afecțiune musculo-scheletică. 

Diagnostic

Bolile musculoscheletale se diagnostichează pe baza istoricului medical, a examenului fizic și a unor investigații precum:

• Radiografie - verifică anomaliile osoase, inclusiv fracturi și artrită;
• Computer tomograf (CT) - oferă o imagine detaliată a oaselor și a țesuturilor moi;
• RMN - prezintă o imagine detaliată a mușchilor, ligamentelor și tendoanelor;
• Ecografie - oferă detalii ale unor structuri interne și este folosită pentru examinarea unor articulații sau mușchi;
• Teste de sânge - identifică dacă există o inflamație în corp care poate duce la apariția durerii de plămâni sau la inflamatia musculo-articulara.

Afecțiuni gastrointestinale

O altă posibilă cauză a durerii de plămâni sau aparentei dureri de plămâni se referă la afecțiunile digestive/gastrointestinale. Cel mai adesea, refluxul gastric poate duce la dureri în piept, uneori foarte intense, ceea ce face unii pacienți să creadă că au atac de cord, însă și alte simptome:

• Arsuri gastrice;
• Greață;
• Durere la înghițire;
• Tuse. 

Diagnostic

Diagnosticul de reflux gastric se realizează destul de ușor, mai ales pe baza simptomelor. Pentru a confirma, medicul poate recomanda:

• Endoscopie a tractului gastrointestinal superior - doctorul folosește un tub subțire prevăzut cu o cameră pentru a vedea esofagul, stomacul și duodenul, prima parte a intestinului subțire. În timpul procedurii, poate lua o probă pentru analiză la microscop. Testul este indicat și dacă refluxul gastric a apărut ca o complicație la boala inflamatorie intestinală;
• Radiografie a tractului gastrointestinal superior - ajută la diagnosticarea unei probleme la esofag ce cauzează dificultățile la înghițire;
• Monitorizarea pH-ului esofagian - doctorul introduce un cateter prin nas în esofag unde măsoară nivelul acidului gastric. O altă opțiune constă în introducerea, tot cu ajutorul endoscopului, a unei capsule și fixarea sa pe esofag pentru a monitoriza refluxul gastric. Pe baza informațiilor primite, doctorul va pune diagnosticul de reflux gastric sau de boală inflamatorie intestinală.

Alte cauze

Uneori, bolile unor alte organe din cavitatea abdominală pot cauza durere în această zonă sau chiar durere de plămâni. Cele mai comune afecțiuni de acest fel sunt:

• Insuficiența renală (se manifestă printr-o producție scăzută de urină, retenție de apă, greață, dificultăți respiratorii) sau alte afecțiuni renale (litiaza renala, pielonefrita, etc);
• Bolile vezicii biliare, inclusiv litiaza biliara sau colecistita (au simptome precum gaze intestinale, disconfort, diaree cronică sau acută colicativă, uneori icter);
• Ulcerul peptic (are simptome precum durere in abdomenul superior (epigastrică), greață, senzația de arsură, durere ce iradiază spre spate, durere după masă). 

În continuare poți citi mai multe despre diagnosticarea acestor categorii de afecțiuni. 

Diagnostic insuficiență renală

Insuficiența renală poate fi diagnosticată pe baza următoarelor investigații:

• Teste de sânge - poate indica un nivel crescut al ureei și creatininei ce pot indica o problemă în funcționarea plămânilor;
• Testarea probei de urină - se măsoară cantitatea de urină produsă timp de 24 de ore. De asemenea, se face și analiza urinei;
• Teste de imagistică precum ecografii, radiografii (urografie) sau computer tomograf pentru a vedea dacă există o problemă structurală la rinichi;
• Biopsie a țesutului renal. 

Diagnostic boli ale vezicii biliare

Bolile vezicii biliare se diagnostichează pe baza unor analize și teste precum:
Testele de sânge - un nivel ridicat al globulelor albe poate indica prezența unei infecții;

• Testarea funcțiilor ficatului - pentru a vedea dacă există blocaje pe ductele biliare;
• Testarea funcțiilor pancreasului;
• Ecografie abdominală - indică prezența unei inflamații, blocaje sau creșteri la nivelul vezicii biliare sau al ductelor biliare;
• Radiografie de tip HIDA (colescintigrafie) - măsoară funcția de golire a vezicii biliare în intestinul subțire.

Diagnostic ulcer peptic (gastroduodenal)

Diagnosticarea ulcerului peptic începe cu examenul fizic, moment în care doctorul verifică dacă există deformări abdominale, percutează abdomenul pentru detectarea eventualelor anomalii și palpează zona pentru a vedea dacă există sensibilitate. Iată ce analize sunt necesare pentru a diagnostica ulcerul peptic:

• Teste de sânge - se verifică prezența infecției cu H. pylori sau o altă bacterie;
• Test de respirație - vei înghiți o capsulă sau un lichid care conține uree specială. Dacă bacteria este prezentă, ea va transforma ureea în dioxid de carbon. După câteva minute, vei respira într-un container și vei expira acest gaz (dacă este prezent);
• Testarea scaunului pentru prezența unor bacterii;
• Endoscopie a părții superioare a tractului gastrointestinal și/sau biopsie - doctorul se folosește de un endoscop pentru a observa esofagul, stomacul și duodenul. De asemenea, se poate lua o probă din stomac pentru a fi analizată la microscop.

Te confrunți cu o durere de plămâni și senzație de apăsare pe piept? Deși poate fi alarmant, nu reprezintă mereu o problemă gravă. Descoperă răspunsurile la cele mai frecvente întrebări despre durerea de plămâni. 

Poate fi vorba despre aprindere de plămâni?

Da, uneori durerea de plămâni poate fi cauzată de pneumonie (numită popular și aprindere de plămâni sau răceală la plămâni). Deși durerea nu apare mereu, ea poate fi un simptom al acestei boli. Durerea se resimte ascuțită și se accentuează când tușești sau respiri profund. Alte simptome ale pneumoniei includ:

• Tusea cu mucus;
• Febră;
• Frisoane;
• Dificultăți respiratorii;
• Oboseală.

Dacă ai aceste simptome este indicat să soliciți ajutorul medicului specialist pentru diagnostic și tratament. 

Pneumonia cauzează durere de plămâni la copii?

Pneumonia poate cauza durere de plămâni la copii. Inflamația nervilor din zona plămânilor duce la apariția durerii. Simptomele se accentuează dacă se acumulează mucus sau apare și tusea. La copii, pneumonia se manifestă prin:

• Febră și frisoane;
• Tuse cu mucus sau chiar cu sânge;
• Dificultăți respiratorii;
• Pierdere în greutate;
• Oboseală;
• Lipsa poftei de mâncare;
• Iritabilitate. 

De ce apare durere de spate la plămâni?

Durerea de spate la plămâni este, de fapt, o durere toracică. Durerea resimțită este cauzată mai ales de iritarea structurilor din apropierea plămânilor. Cauzele pot fi multiple:

• Afecțiuni pulmonare;
• Boli cardiace;
• Afecțiuni musculoscheletale;
• Anxietate. 

Ce trebuie să indice imaginile plămânilor?

Imaginile plămânilor, precum cele generate de o radiografie sau tomografie, oferă informații prețioase despre cauza durerii de plămâni. Ele permit doctorul să studieze structurile interne ale toracelui și să identifice anomaliile. Astfel de analize pot indica prezența unei inflamații, a unei tumori, cheaguri de sânge, lichid în jurul plămânilor, fracturi.

Ce medicamente se iau pentru durerile în piept?

Administrarea de medicamente pentru durerile în piept este influențată de cauza care le-a provocat. Alegerea tratamentului se stabilește pe baza diagnosticului și a stării de sănătate a persoanei (de exemplu, dacă pacientul urmează un tratament pentru o boală cronică, noul tratament nu ar trebui să influențează medicamentele pe care le ia deja). Iată care sunt principalele categorii de medicamente indicate pentru durerile în piept:

• Antiinflamatoare;
• Bronhodilatatoare - deschid căile respiratorii;
• Antitusive;
• Nitriți - dilată vasele de sânge și reduc din tensiunea arterială. Ajută în caz de angină pectorală;
• Betablocante - reduc din frecvența cardiacă și reglează tensiunea arterială;
• Blocante ale canalelor de calciu - relaxează vasele de sânge;
• Anticoagulante - subțiază sângele și reduc riscul de formare a cheagurilor;
• Antiacide - se folosesc atunci când durerea este cauzată de reflux gastric.

Ce tratament se ia pentru durerea în capul pieptului?

Tratamentul pentru durere în capul pieptului depinde de cauza care o provoacă. Este esențial să consulți medicul pentru stabilirea diagnosticului corect și pentru a primi un tratament personalizat. Este indicat atât urmarea unui stil de viață echilibrat (alimentație sănătoasă, mișcare, renunțarea la fumat), cât și medicamente, la indicatia medicului,  precum:

• Anticoagulante sau antiagregante;
• Antiacide;
• Nitriți;
• Betablocante;
• Antiinflamatoare.

În unele cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală, precum bypass coronarian sau angioplastie. 

Bronhopneumonia poate cauza durere de plămâni?

Bronhopneumonia poate cauza durere de plămâni. Aceasta este o infecție ce afectează atât țesutul pulmonar, cât și căile respiratorii. De ce apare durerea în cazul bronhopneumoniei? Pe fondul inflamației și iritării nervilor, al tusei și al acumulării de mucus. 

Unde dor plămânii în spate?

În general, durerea pe care o simți în spate și pe care o asociezi cu plămânii este o durere de torace care poate iradia. Astfel, durerea poate fi simțită în partea superioară a spatelui, în special în cazuri de pleurezie sau pneumonie. 

Ce cauze au durerile de plămâni cu înțepături în piept?

Durerile de plămâni cu înțepături în piept pot avea cauze diverse:

• Pleurezie;
• Pneumonie;
• Embolism pulmonar;
• Pneumotorax;
• Zona zoster;
• Atac de panică. 

În cât timp se vindecă pneumonia?

Este dificil de estimat în cât timp se vindecă pneumonia. Timpul depinde de tipul de pneumonie și severitatea bolii. Pneumonia ușoară trece după câteva zile de la începutul tratamentului, iar recuperarea completă apare după aproximativ două săptămâni. În cazuri severe, recuperarea este lentă și durează de la câteva săptămâni la câteva luni. 

În cât timp se vindecă pleurezia?

Timpul de vindecare a pleureziei depinde de cauza care a dus la apariția bolii. De exemplu, pleurezia virală trece de la sine în câteva zile, în timp ce pleurezia bacteriană necesită câteva săptămâni și administrarea de antibiotice. 

Pe de altă parte, pleurezia care apare ca urmare a unui embolism pulmonar, a cancerului sau lupusului se vindecă în funcție de răspunsul la tratamentul afecțiunii de bază. 

Poate fi stresul implicat în durerea de plămâni?

Stresul poate influența în mod indirect durerea de plămâni. Deși stresul, în sine, nu provoacă direct dureri pulmonare, poate exacerba simptomele unor afecțiuni existente. 

Astfel, stresul prelungit poate agrava simptomele hiperventilației, ale tensiunii musculare, ale unor boli pulmonare sau poate afecta negativ un sistem imunitar compromis. 

Plămânii dor?

Plămânii nu dor în mod direct deoarece nu au foarte mulți receptori de durere. Din acest motiv, durerea de plămâni este, de fapt, o durere toracică. Durere de plămâni vs durerea de stomac în capul pieptului

Atât durerea de plămâni, cât și durerea de stomac pot fi resimțite în partea superioară a pieptului. 

Durerea provine de la plămâni dacă este însoțită de simptome precum tuse, dificultăți respiratorii, febră, durere intensă în timpul tusei sau al respirației profunde, sânge la tuse. De cealaltă parte, durerea provenită de la stomac este însoțită de arsuri gastrice, greață și/sau vărsături, indigestie. 

De ce apar dureri în piept în partea dreaptă?

Durerea în piept în partea dreaptă poate avea cauze diverse, iar identificarea exactă este importantă pentru diagnostic și tratament. Iată care sunt cele mai întâlnite cauze ale durerii în piept în partea dreaptă:

• Unele afecțiuni pulmonare (pneumonie, pleurezie, embolism pulmonar);
• Unele afecțiuni digestive (reflux gastric, ulcer peptic).

Durerea între omoplați vs durerea de plămâni

În general, durerea de plămâni este cauzată de o anumită boală pulmonară, cardiovasculară sau a tractului digestiv, în timp ce durerea între omoplați poate fi cauzată de probleme musculare, o postură incorectă, hernie de disc, unele probleme de coloană. 

De asemenea, simptomele diferă. Dacă durerea de plămâni se manifestă și prin tuse, oboseală, uneori scăderea în greutate, durerea între omoplați are simptome precum dificultate la mișcare, amețeală, rigiditate a gâtului și umerilor, amorțeală în zona brațelor. 

Cum se tratează durerea de plămâni în spate?

Înainte de orice tratament este vital să consulți medicul specialist pentru un diagnostic corect și tratament adecvat. Adesea, durerea de plămâni în spate este un simptom al unei alte afecțiuni precum pleurezie, pneumonie sau unele boli musculo-scheletice.

Tratamentul poate presupune administrarea de analgezice, antibiotice, antiinflamatoare, anticoagulante etc. 

De ce apare durere în spate sus la plămâni?

Durerea în spate sus la plămâni poate fi cauzată de o problemă pulmonară precum pleurezia sau pneumonia, însă și de alte probleme precum unele boli musculo-scheletice, afecțiuni cardiace, boli digestive sau atacuri de panică. 

De ce am durere în piept la respirație?

Dacă te confrunți cu dureri în piept la respirație este recomandat să te adresezi medicului. Această durere poate indica atât o boală pulmonară, cât și alte alte afecțiuni de natură cardiacă sau musculo-scheletică. Reprezintă un motiv de alarmă simptome precum dificultăți respiratorii, tuse cu sânge, febră și durere toracică persistentă. 

De ce apar durerile în piept și spate?

Durerile în piept și în spate pot indica o mare varietate de afecțiuni de la cele ușoare și trecătoare la cele severe. Iată câteva dintre posibilele cauze:

• Unele afecțiuni respiratorii (mai ales, pleurezie, pneumonie sau bronșită);
• Unele boli cardiace (în special, angină pectorală sau atac de cord);
• Unele afecțiuni musculo-scheletice (tensiune musculară, hernie de disc, spondiloză);
• Anumite boli digestive (reflux gastric, ulcer peptic);
• Anxietate și atacuri de panică. 

Ce cauze are junghiul în piept?

Junghiul în piept este o durere bruscă și ascuțită ce poate fi cauzată de:

• Contracții musculare bruște din zona toracică;
• Iritarea diafragmei - mușchiul implicat direct în respirație;
• Anumite probleme digestive;
• Rar boli cardiovasculare sau pulmonare (pneumonie). 

Ce este „gheara în piept”?

Gheara în piept este un nume popular atribuit durerii de toracice apăsătoare, care are un caracter de constrictie. Adesea, este însoțită și de alte simptome precum greață, transpirație excesivă și dificultăți respiratorii. În general, gheara în piept este cauzată de angina pectorală sau infarct de miocard, ceea ce poate indica prezența unei boli coronariene. Alte posibile cauze, mai rare, includ pneumonia, embolismul pulmonar, refluxul gastric, esofagita, tensiunea musculară sau atacul de panică. 

Pneumonia netratată poate cauza durere de plămâni?

Da, pneumonia netratată poate duce la durere de plămâni, o durere ascuțită sau sub forma de junghi toracic. Durerea se intensifică la tuse și la respirație profundă. Apare pe fondul inflamației netratate și al iritației pleurei, membrana care acoperă plămânii. Pneumonia netratată se manifestă, pe lângă durerea de plămâni, și prin:

• Tuse persistentă;
• Frisoane;
• Febră;
• Dificultăți respiratorii;
• Oboseală chiar și la efort ușor;
• Lipsa poftei de mâncare;
• Transpirație nocturnă;
• Dureri musculare. 

De ce apare junghiul în spate la omoplatul drept?

Junghiul în spate la omoplatul drept poate avea cauze diverse. Iată câteva posibile cauze:

• Unele probleme musculare (tensiune musculară, entorse, rupturi musculare);
• Anumite probleme ale coloanei (hernie de disc, artroză);
• Probleme de plămâni, cardiace, de ficat sau vezică biliare;
• Unele infecții;
• Coaste înțepenite;
• Rar, tumori. 

De ce apare apăsarea în piept și respirația grea?

Apăsarea în piept și respirația grea reprezintă simptome ce pot avea cauza diverse, care necesită evaluare medicului specialist. Iată câteva dintre cauzele frecvente:

• Unele afecțiuni cardiace (angină pectorală, infarct miocardic, pericardită);
• Anumite boli pulmonare (pneumonie, embolism, astm, bronșită);
• Alte cauze (reflux gastric, atac de panică, probleme musculo-scheletice). 
• Ce cauze are senzația de nod în capul pieptului?
• Senzația de nod în capul pieptului este un simptom neplăcut ce poate fi cauzat de probleme diverse de sănătate:
• Afecțiuni ale gâtului (tensiune musculară, tiroidă mărită, noduli limfatici inflamați);
• Reflux gastric sau stricturi esofagiene;
• Stres, anxietate sau tulburări psihosomatice;
• Alergii;
• Rar, tumori. 

Durerea de plămâni sau toracală nu ar trebui ignorată. Cu atât mai mult dacă este persistentă sau însoțită și de alte simptome. Acest semn enigmatic poate masca probleme de sănătate diverse, motiv pentru care diagnosticul timpuriu este vital pentru administrarea tratamentului și șanse cât mai mari de recuperare. Dacă te confrunți cu durere de plămâni este foarte important să mergi la medic pentru investigații suplimentare. 

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Programează o vizită la un medicul specialist din cadrul Regina Maria, pentru a vedea de ce te confrunți cu durere de plămâni.

Bibliografie:

Pleural Effusion in Adults—Etiology, Diagnosis, and Treatment, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6647819/ 
Pleurisy, https://www.nhs.uk/conditions/pleurisy/
Lung Infections: Common Types and How to Treat Them, https://www.verywellhealth.com/lung-infection-5181440
What Is Acute Respiratory Distress Syndrome?, https://www.nhlbi.nih.gov/health/ards
Asthma Diagnosis, https://aafa.org/asthma/asthma-diagnosis/
Pulmonary Embolism Symptoms and Diagnosis, https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/pulmonary-embolism/symptoms-diagnosis
Pneumothorax: from definition to diagnosis and treatment, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4203989/
Hyperventilation syndrome, definition, diagnostic and therapy, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37179152/
Diagnosis of lung cancer, https://www.nhs.uk/conditions/lung-cancer/diagnosis/ 
Rheumatic Heart Disease, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/rheumatic-heart-disease
Common medical tests to diagnose heart conditions, https://www.healthywa.wa.gov.au/Articles/A_E/Common-medical-tests-to-diagnose-heart-conditions 
Testing for Fibromyalgia, https://www.arthritis.org/diseases/more-about/fibromyalgia-tests
Diagnosis of GER & GERD, https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/acid-reflux-ger-gerd-adults/diagnosis 
Diagnosis of chronic kidney disease, https://www.nhs.uk/conditions/kidney-disease/diagnosis/ 
Acute kidney injury, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kidney-failure/diagnosis-treatment/drc-20369053 
Diagnosis of Peptic Ulcers (Stomach or Duodenal Ulcers), https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/peptic-ulcers-stomach-ulcers/diagnosis 
Musculoskeletal Pain, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14526-musculoskeletal-pain
Musculoskeletal-related chest pain, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27921113/ 
Kidney failure, https://www.healthdirect.gov.au/kidney-failure