Balonarea

Gazele sunt in mod normal prezente in stomac si intestin, ca rezultat al aerului inghitit (aerofagie), in urma productiei in interiorul intestinului sau ca urmare a trecerii din sange in interiorul intestinului.

Aerofagia apare in mod normal in cantitati mici in timp ce mancam sau bem, insa unele persoane inghit inconstient si repetat aer in timpul mesei sau cu alte ocazii, in special cand sunt anxioase. Salivatia excesiva poate creste ingestia de aer si poate fi produsa de diferite afectiuni gastrointestinale cum sunt ulcerul peptic si boala de reflux gastroesofagian (BRGE), in cazul protezelor dentare prost adaptate, de anumite medicamente, guma de mestecat si fumat si se poate asocia cu greata de orice cauza.

Cea mai mare parte a aerului inghitit este eliminat prin eructatie. Numai o mica parte trece in intestinul subtire producand distensie abdominala. Cantitatea de aer care ajunge in intestin este influentata de postura. Cand persoana sta in picioare, aerul este rapid evacuat. Cand sta culcata pe spate, aerul are tendinta de a fi propulsat catre intestinul subtire.

Nu se cunoste exact ce rol joaca prezenta gazelor din intestin in senzatia de balonare. Cu exceptia celor care inghit aer in exces sau consuma bauturi carbogazoase, majoritatea persoanelor care se simt balonate, de fapt nu au o cantitate crescuta de gaze in intestin. Studiile au aratat ca pacientii care sufera de sindrom de intestin iritabil sunt in mod particular sensibili la o cantitate normala de gaze. In mod similar se intampla si in cazul celor care au tulburari alimentare de tipul bulimiei si anorexiei, care frecvent au o perceptie exagerata si sunt deranjate de aceasta senzatie de balonare. Astfel, anomalia de baza la persoanele cu manifestari legate de prezenta gazelor intestinale poate fi un intestin extrem de sensibil (intestin hipersensibil). De asemenea, o alta explicatie ar putea fi o tulburare de motilitate intestinala.

Senzatia de balonare apare cand exista gaze sau aer la nivelul stomacului si intestinului. Poate fi cauzata de o masa bogata in grasimi care incetinesc golirea stomacului sau de consumul anumitor alimente care produc mai multe gaze decat altele. De asemenea, intoleranta la lactoza poate determina balonare.

Alimentele care produc frecvent meteorism sunt:

• Fasole, linte
• Mazare
• Ceapa, usturoi
• Broccoli
• Conopida
• Varza
• Varza de Brussels
• Germeni
• Fructe: mere, pere, caise, nectarine, prune
• Sucuri de fructe
• Miere
• Lapte, iaurt, inghetata
• Cereale integrale, cum ar fi graul integral si tarate
• Alimente care contin sorbitol, cum sunt alimentele dietetice si cele „fara zahar”

Balonarea poate aparea intr-o serie de conditii si afectiuni gastrointestinale sau nelegate de tubul digestiv:

• Aerofagie
• Sindrom de intestin iritabil
• Sindrom dispeptic
• Constipatie
• Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)
• Sindromul de suprapopulare bacteriana a intestinului subtire
• Bulimie
• Anorexie
• Obezitate
• Sindrom premenstrual, sarcina, menopauza
• Administrarea de medicamente antidiabetice (acarboza), medicamente care contin lactuloza sau sorbitol

In plus, urmatoarele afectiuni mai grave se pot manifesta cu balonare, alaturi de alte semne si simptome:

• Ascita
• Ocluzia intestinala
• Boala celiaca (intoleranta la gluten)
• Boala Crohn
• Diverticulita
• Sindrom dumping (sindrom postprandial precoce) dupa o operatie la nivelul stomacului
• Insuficienta pancreatica
• Cancer de pancreas
• Cancer de colon
• Cancer de stomac
• Cancer hepatic
• Cancer ovarian
• Cancer uterin
• Anxietate, depresie

Rar, balonarea poate inseamna o afectiune severa. Atunci cand balonarea se insoteste de alte simptome importante, este recomandat sa mergi cat mai repede la un consult medical:

• Scaderea involuntara in greutate
• Pierderea poftei de mancare, senzatie de plenitudine rapida
• Durere severa de stomac > 2 saptamani
• Arsura retrosternala care se agraveaza
• Prezenta sangelui in scaun, scaun negru
• Icter (ingalbenirea ochilor si a pielii)
• Greata, varsaturi
• Diaree
• Febra

Pacientii cu eructatii trebuie sa fie chestionati pentru a afla cauzele aerofagiei, in special cele alimentare. Medicul te va intreba despre obiceiurile alimentare, despre ce alimente si bauturi consumi intr-o anumita perioada de timp.

Exista persoane care au pirozis (reflux gastroesofagian) sau boli gastrice si care inghit aer pentru ameliorarea simptomelor. Diagnosticul acestor afectiuni trebuie exclus cu ajutorul endoscopiei digestive superioare.

Distensia abdominala in pozitie ridicat, insa nu si in pozitie culcat este o indicatie a unor muschi abdominali slabiti.

Daca se suspecteaza intoleranta la lactoza, se poate exclude laptele din dieta si se observa simptomele sau se administreaza oral lactoza si se testeaza H2 in respiratie. Daca se supecteaza o dezvoltare bacteriana in intestinul subtire, aceasta se poate diagnostica, de asemenea, prin testarea H2 in aerul expirat.

Simptomele de durata la o persoana tanara, cu stare generala buna si care nu a pierdut in greutate, au o probabilitate mica sa fie cauzate de o boala organica grava, ci mai degraba trebuie luata in considerare o tulburare de alimentatie, in special la femeile tinere. Pacientii varstnici, in special cand simptomele sunt nou aparute, necesita un examen mai complet inainte de a fi tratati de exces de gaze, real sau imaginar.

Examenul fizic se va concentra pe semnele obiective ale afectiunilor gastrointestinale sau ale altor boli care se manifesta cu balonare.

Analizele de sange, cu exceptia cazurilor cand se suspicioneaza o boala organica, sunt rareori utile. Testarea pentru boala celiaca poate fi utila in acest sens.

Pentru a reduce aerofagia (inghitirea in exces de aer), trebuie evitate obiceiuri cum sunt mestecatul de guma, consumul de acadele, bauturi carbogazoase (sucuri, bere) si fumatul. De asemenea, este important sa mananci stand asezat, cu trunchiul vertical (nu in pozitie culcata), sa mesteci alimentele cu gura inchisa, incet, fara sa te grabesti, sa nu vorbesti cand mananci si sa eviti sa bei lichide cu paiul.

Balonarea excesiva se trateaza prin evitarea alimentelor declansatoare. Produsele lactate trebuie excluse din dieta pacientilor cu intoleranta la lactoza. De asemenea, este recomandat sa reduci sau sa eviti sa mananci sau sa bei alimente si bauturi care contin fructoza si sorbitol, indulcitori artificiali care se gasesc in alimentele cu continut „0” de zahar. Fibrele alimentare (de exemplu, tarate sau seminte de psillyum) pot fi adaugate in dieta pentru ameliorarea tranzitului colonic si pentru a preveni constipatia. Totusi, la anumiti pacienti, acestea pot agrava simptomele.

Bolile tubului digestiv superior care pot provoca hipersalivatie (cum sunt ulcerul peptic sau boala de reflux gastroesofagian) trebuie tratate. De asemenea, trebuie sa mergi la un consult stomatologic in cazul in care proteza dentara este prost adaptata. Cand aerofagia este datorata consumului de bauturi carbogazoase sau de antiacide, acestea trebuie evitate.

Desi eficacitatea lor nu este dovedita, pentru balonarea temporara pot fi utile anumite medicamente eliberate fara prescriptie medicala care suprima micile bule de gaz, cum sunt simeticonul si carbunele medicinal. Antiacidele s-au dovedit uneori eficace la persoanele cu dispepsie si distensie epigastrica dupa masa. Probioticele (iaurt grecesc si kefir) si anumite ceaiuri din plante medicinale (ceai de menta, musetel, anason, chimion, coriandru, fenicul si turmeric) pot ameliora disconfortul.

In general, simptomele functionale de tipul balonarii si distensiei abdominale au o evolutie cronica, intermitenta si pot sa fie ameliorate doar partial. Este important ca pacientul sa fie asigurat ca aceste tulburari sunt benigne.

Daca balonarea este cauzata de o anumita afectiune, medicul va trata cauza principala.

Surse de informatie:

Abdominal bloating  www.medlineplus.gov
What is bloating? www.familydoctor.org
What’s Causing My Abdominal Bloating, and How Do I Treat It? www.healthline.com
Bloating: Causes and Prevention Tips www.hopkinsmedicine.org
Belching, Bloating, and Flatulence www.gi.org
Gas www.my.clevelandclinic.org
Gas www.msdmanuals.com

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer