Barbiturice

Barbituricele sunt o clasa de medicamente sedative si hipnotice care actioneaza asupra sistemului nervos central. Acestea sunt denumite astfel datorita structurii chimice, care include un nucleu de acid barbituric (6-hidroxiuracil).

Barbituricele au fost utilizate la scara destul de larga pentru tratarea insomniei, a anxietatii si a epilepsiei, insa, in prezent, medicii apeleaza la acesti compusi intr-o masura mult mai mica, din cauza riscurilor si a efectelor secundare asociate. De-a lungul timpului, locul lor a fost luat de benzodiazepine sau alte substante de generatie mai noua.

Barbituricele actioneaza prin suprimarea activitatii sistemului nervos central, producand efecte sedative, hipnotice si anxiolitice. De asemenea, mai sunt administrate ca anticonvulsivante sau in anestezie.

Cele mai cunoscute medicamente barbiturice sunt reprezentate de:

• fenobarbital;
• pentobarbital;
• amobarbital;
• secobarbital;
• tiopental;
• primidona.

Efectele hipnotice

Barbituricele sunt cunoscute pentru efectele lor hipnotice, mai exact, capacitatea de a induce si a mentine somnul. Aceste medicamente actioneaza asupra sistemului nervos central, influentand receptorii GABA (acid gama-aminobutiric) din creier. Acidul gama-aminobutiric este un neurotransmitator responsabil de transmiterea semnalelor intre celulele nervoase (neuroni). Prin cresterea activitatii GABA, barbituricele inhiba hiperactivitatea neuronala si produc o stare de sedare.

Barbituricele nu sunt, de obicei, prima optiune de tratament pentru tulburarile de somn, deoarece exista alternative mai sigure si care prezinta un risc mai scazut de dependenta, asa cum sunt medicamentele din clasa benzodiazepinelor si alte hipnotice nebarbiturice.

Barbituricele si rolul anticonvulsivant

Efectul anticonvulsivant al medicamentelor barbiturice este, si el, legat de actiunea asupra activitatii acidului gama-aminobutiric. Compusii barbiturici se leaga de receptorii GABA si amplifica efectele inhibitoare ale acestuia, reducand, astfel, excitabilitatea neuronala si prevenind aparitia convulsiilor.

Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung a barbituricelor in tratamentul convulsiilor prezinta dezavantaje si riscuri semnificative. Dintre acestea, amintim:

• toleranta - capacitatea organismului de a dezvolta o rezistenta la efectele medicamentului, ceea ce inseamna ca este nevoie de o doza mai mare pentru a obtine acelasi efect sau ca efectele medicamentului scad in timp;
• dependenta - odata cu administrarea prelungita a acestor substante, pacientul in cauza poate deveni dependent fizic si psihologic de acestea. Dependenta se manifesta prin nevoia compulsiva de a continua utilizarea medicamentului, pentru a evita simptomele de sevraj si pentru a obtine o senzatie de placere sau normalitate;
• efectele secundare.

Indicatiile medicamentelor din clasa barbituricelor includ anumite afectiuni ale sistemului nervos central, dar si situatiile in care este necesara anestezia generala. Astfel, barbituricele pot fi administrate in urmatoarele cazuri:

• insomnie - barbituricele au fost utilizate in trecut ca hipnotice, pentru tratarea insomniei. Cu toate acestea, in prezent, sunt administrate doar in cazuri speciale si pentru perioade scurte de timp, din cauza riscului crescut de dependenta si a efectelor secundare;
• epilepsie - anumite barbiturice (fenobarbitalul si primidona) pot fi utilizate ca anticonvulsivante, in tratamentul epilepsiei;
• anestezie generala - tiopentalul sodic este folosit ca anestezic general, in timpul interventiilor chirurgicale sau al altor proceduri medicale. Acesta induce o stare de somn profund si poate fi administrat in combinatie cu alte medicamente anestezice.

Este important de subliniat ca administrarea barbituricelor, fie si in aceste situatii, este limitata si este necesara supravegherea atenta din partea medicului. Decizia privind utilizarea barbituricelor trebuie luata de catre un medic, care va evalua beneficiile si riscurile, in cazul fiecarui pacient in parte.

Medicamentele din clasa barbituricelor pot fi administrate in mai multe moduri:

• administrare orala - majoritatea barbituricelor sunt disponibile sub forma de comprimate sau capsule si pot fi administrate pe cale orala. Este important sa urmezi instructiunile medicului, cu privire la doza si frecventa administrarii, pentru a beneficia de efecte terapeutice corespunzatoare si pentru a evita eventualele efecte secundare;
• administrare intravenoasa - unele barbiturice (de exemplu, fenobarbital fiole) pot fi administrate pe cale intravenoasa (i.v.). La acest mod de administrare se apeleaza, de obicei, in cazurile de urgenta sau in timpul interventiilor chirurgicale. Administrarea intravenoasa permite obtinerea unui efect rapid si controlat;
• administrare intramusculara - barbituricele pot fi administrate prin injectie intramusculara (i.m.), atunci cand nu este posibila administrarea orala sau intravenoasa.

Respecta cu strictete dozele prescrise de medic si instructiunile de administrare specifice fiecarui medicament din clasa barbituricelor. Este contraindicat sa ajustezi dozele sau sa intrerupi tratamentul fara consultarea medicului, deoarece acest lucru poate avea consecinte severe. De asemenea, este necesar sa-i comunici medicului daca iei alte medicamente sau suplimente alimentare, intrucat barbituricele pot interactiona cu alte substante si pot provoca efecte nedorite.

Medicamentele din clasa barbituricelor pot provoca o serie de reactii secundare, a caror intensitate depinde de doza administrata, durata tratamentului si de gradul de sensibilitate al fiecarui pacient. Cele mai frecvente efecte adverse ale acestor medicamente sunt reprezentate de:

• somnolenta si sedare excesiva - pacientii afectati pot prezenta o stare persistenta de somnolenta si pot avea dificultati in mentinerea starii de veghe si a concentrarii. Somnolenta poate fi mai pronuntata in primele ore ale diminetii;
• confuzie si tulburari cognitive (dificultati de concentrare, amnezie etc.);
• tulburari de dispozitie;
• tulburari gastrointestinale (greata, varsaturi, constipatie sau diaree);
• reactii alergice (manifestate prin eruptii cutanate, mancarime, edem sau dificultati respiratorii);
• rar, hipotensiune arteriala;
• cresterea valorilor unor analize de laborator, care vizeaza functia hepatica (GGT, GOT, GPT, fosfataza alcalina).

Daca, in timpul tratamentului cu barbiturice, te confrunti cu reactii neobisnuite sau neplacute, adreseaza-te medicului tau curant, pentru a beneficia de o reevaluare a tratamentului. De asemenea, respecta cu strictete dozele prescrise si indicatiile medicului, pentru a minimiza riscul reactiilor adverse.

Contraindicatii

Barbituricele se administreaza doar la recomandarea medicului specialist si numai dupa o anamneza cuprinzatoare, intrucat exista situatii cand medicamentele din aceasta clasa sunt contraindicate. Acestea sunt reprezentate de:

• alergie la substanta activa sau la excipienti;
• porfirie;
• insuficienta renala;
• insuficienta respiratorie;
• perioada alaptarii;
• in sarcina, barbituricele se administreaza doar in cazuri speciale, atunci cand se ia in considerare raportul risc-beneficiu si cand pacienta nu poate urma un tratament alternativ.

Unul dintre principalele riscuri asociate cu barbituricele il reprezinta dependenta fizica si psihica. Aceste medicamente pot duce rapid la toleranta, iar oprirea brusca a administrarii lor poate duce la simptome de sevraj si chiar la convulsii. De asemenea, barbituricele pot suprima functiile respiratorii si cardiace, ceea ce le face periculoase, in cazul unui supradozaj sau al utilizarii necorespunzatoare.

Abuzul de barbiturice poate avea multiple cauze si poate aparea sub mai multe forme:

• abuzul recreational - unele persoane pot abuza de barbiturice, pentru a obtine efecte euforice sau de relaxare intensa. Aceste substante pot fi cautate pentru proprietatile lor sedative si pot fi utilizate in scopuri recreationale;
• dependenta fizica si psihologica - persoanele care urmeaza tratamente cu barbiturice pentru perioade lungi de timp sau in doze crescute pot dezvolta o dependenta tot mai pronuntata si pot simti nevoia de a le utiliza constant;
• automedicatia - unele persoane pot recurge la utilizarea neautorizata sau excesiva de barbiturice pentru a trata simptomele anumitor afectiuni, precum anxietatea sau insomnia. Acest lucru poate duce la abuz, la supradozaj si la riscurile asociate acestor probleme.

Tratamentul abuzului de barbiturice implica adesea o abordare multidisciplinara si poate include urmatoarele:

• dezintoxicare si gestionarea sevrajului - in cazul unei dependente fizice de barbiturice, este adesea necesara o perioada de dezintoxicare sub supraveghere medicala, pentru a elimina substanta din organism si pentru a gestiona simptomele de sevraj. Acest proces este unul de durata si poate necesita o reducere treptata a dozelor de barbiturice. De asemenea, specialistii pot considera necesara administrarea altor medicamente, pentru a ameliora simptomele de sevraj;
• consiliere psihologica - terapia cognitiv comportamentala si terapia de grup sunt, deseori, recomandate pentru tratarea abuzului de barbiturice. Aceste tipuri de terapie pot ajuta la identificarea si gestionarea factorilor declansatori ai abuzului, dezvoltarea abilitatilor de gestionare a stresului si imbunatatirea rezilientei in fata tentatiilor;
• sprijinul social - participarea la grupuri de suport specifice poate fi de folos in procesul de tratament si recuperare. Aceste grupuri ofera oportunitatea de a impartasi experiente similare, de a primi sprijin emotional si de a invata strategii de gestionare a problemelor legate de dependentele participantilor;
• monitorizare medicala continua - persoanele care se recupereaza dupa abuzul de barbiturice au nevoie de monitorizare constanta din partea medicului. Astfel, specialistul va evalua progresul, va putea identifica potentiale complicatii si va ajusta tratamentul in consecinta.

Tratamentul abuzului de barbiturice trebuie sa fie adaptat nevoilor fiecarui pacient in parte si sa fie urmat sub supravegherea unei echipe de specialisti in tratarea dependentelor (medic psihiatru, psihoterapeut etc.).

Daca tu sau o persoana apropiata va confruntati cu abuzul de barbiturice, este important sa solicitati ajutor medical cat mai curand posibil.

Chiar daca, astazi, indicatiile pentru utilizarea barbituricelor sunt restranse si se limiteaza la situatii medicale foarte specifice, acestea reprezinta o clasa de medicamente deosebit de importanta in tratamentul unor afectiuni ale sistemului nervos central. Utilizarea lor necesita, insa, acordarea unei atentii deosebite, pentru a se evita, pe cat posibil, aparitia efectelor secundare si a riscurilor pentru sanatate.

**Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements/barbiturate-oral-route-parenteral-route-rectal-route/before-using/drg-20069290
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/drug-addiction/symptoms-causes/syc-20365112
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1521533/