Tusea seaca

Tusea este un proces natural pe care organismul il foloseste pentru a elimina substantele iritante din caile respiratorii. Cand un iritant intra in caile respiratorii, sistemul nervos trimite automat un semnal catre creier. Acest semnal determina un raspuns - creierul trimite semnale motorii catre muschii de la nivelul toracelui si abdomenului care se contracta. Rezultatul este ca aerul din plamani este fortat afara sub presiune ridicata. O persoana poate alege sa tuseasca (un proces voluntar) sau tusea apare spontan (un proces involuntar).

Astfel, tusea este un reflex de aparare vital care iti protejeaza caile respiratorii de iritanti precum praful, fumul de tigara si mucus. Tusea este un simptom primar si nespecific al multor afectiuni respiratorii, inclusiv infectii respiratorii.
 

In functie de caracterul tusei si de durata acesteia, medicii impart tusea in tuse uscata si umeda, respectiv in tuse acuta si tuse cronica.

Ce este tusea uscata?

O tuse uscata este cauzata de iritatia sau inflamatia cailor respiratorii. Este o tuse care nu determina eliminarea de mucus (sputa), de aceea se mai numeste tuse neproductiva. Tusea uscata se insoteste adesea de o gadilitura in gat care precede accesul de tuse si este un simptom al multor infectii de cai respiratorii superioare, cum ar fi raceala comuna, gripa sau COVID-19.

Unii pacienti cu tuse uscata produc un sunet inalt, „suierator” (weezing). Respiratia suieratoare este cauzata de inflamarea si ingustarea cailor respiratorii si uneori poate fi un simptom al unei probleme severe de respiratie care necesita ingrijiri medicale.

Cauzele frecvente de tuse uscata sunt: astmul, raceala si gripa si boala de reflux gastroesofagian. Tusea uscata din virozele respiratorii poate fi ameliorata daca te hidratezi adecvat si daca folosesti medicamente fara prescriptie medicala, cum ar fi siropul de tuse. De asemenea, medicul iti va recomanda tratament specific pentru a trata afectiunea care sta la baza tusei. 
 
Ce este tusea umeda?

O tuse umeda este adesea descrisa ca o tuse care porneste din piept si care produce mucus sau sputa. De aceea, tusea umeda se mai numeste si tuse productiva. Tusea umeda este de obicei rezultatul unei boli, cum ar fi raceala comuna sau o infectie respiratorie joasa (bronsita sau pneumonie). Daca ai tuse umeda si expectorezi sange, ai febra sau ai scazut in greutate involuntar, mai ales daca esti fumator, trebuie sa mergi la medicul pneumolog cat mai curand posibil.

Cauzele comune ale tusei umede sunt: pneumonia, BPOC (bronhopneumopatia obstructiva cronica) si bronsiectaziile. Tusea umeda poate fi ameliorata cu o buna hidratare si cu medicamente care ajuta efortul de tuse sa fie eficient pentru a elimina sputa din plamani. Daca ai o infectie respiratorie joasa, cum este pneumonia acuta comunitara, vei avea nevoie si de antibiotice.

Ce este tusea acuta?

Tusea acuta dureaza doar o perioada scurta de timp, aproximativ 2 saptamani. Tusea acuta este cel mai frecvent asociata cu o viroza respiratorie si are o importanta redusa, cel mai adesea rezolvandu-se in cateva zile.

Ce este tusea cronica?

Tusea cronica este o tuse persistenta care dureaza mai mult de 8 saptamani. Poate fi asociata cu morbiditate considerabila, ca de exemplu, cu intreruperea somnului, epuizare, iritabilitate, incontinenta urinara de efort, sincopa de tuse, performanta redusa in activitatile zilnice si dizabilitate sociala considerabila. In cazuri severe, pot sa apara fracturi de coaste, pneumotorax, pneumomediastin si emfizem subcutanat.
 

O varietate de afectiuni si conditii pot cauza tuse uscata, care poate fi acuta sau cronica. Exemple sunt: iritanti din mediu, afectiuni pulmonare, afectiuni ale bronhiilor (caile aeriene din plamani), afectiuni ale pleurei (foita care „imbraca” plamanii), anumite medicamente sau chiar boli digestive.

Cauze frecvente de tuse uscata sunt:

Astm

Astmul este o boala cronica respiratorie care se manifesta cu limitarea episodica a fluxului de aer in caile respiratorii, cauzata de inflamatia cronica a acestora. Se manifesta cu episoade recurente de respiratie suieratoare (wheezing), dificultate in respiratie (dispnee), senzatia de constrictie toracica si tuse - care apar in special noaptea sau dimineata devreme. Episoadele de astm sunt adesea reversibile spontan sau sub tratament. 

Tusea din astm poate fi productiva, insa adesea este uscata. Tusea este un simptom frecvent al astmului, insa nu neaparat cel mai proeminent. Totusi, exista o forma particulara de astm denumit astm tusiv (tusigen) care se manifesta exclusiv sau predominant prin tuse. Wheezing-ul este in mod caracteristic absent, iar dificultatea in respiratie, desi este prezenta, este adesea subapreciata de pacient. 

Astmul tusiv trebuie diferentiat de alte cauze de tuse cronica:

• Bronsita eozinofilica
• Reflux gastroesofagian
• Rinoree posterioara (sindromul tusei in caile aeriene superioare)
• Tratamentul cu inhibitori de enzima de conversie a angiotensinei (IEC)
• Disfunctia de corzi vocale

Diagnosticul astmului tusiv necesita punerea in evidenta a variabilitatii functiei pulmonare sau a
hiperreactivitatii bronsice si uneori evaluarea sputei induse pentru prezenta de eozinofile.

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este conditia medicala in care continutul stomacului se intoarce anormal in esofag, cu aparitia unor simptome care afecteaza calitatea vietii pacientului si uneori a unor complicatii serioase. 

Simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian sunt arsurile retrosternale (pirozis) si regurgitatiile. Senzatia de arsura apare adesea dupa masa si se poate agrava noaptea. Pozitia orizontala a corpului poate accentua refluxul. 

Totusi, la unele persoane, boala este prezenta fara a se manifesta prin arsuri retrosternale. In schimb, apar simptome necaracteristice, atipice, cum sunt: durerea in piept, durerea in gat, raguseala (mai ales dimineata), dificultate la inghitire si tuse uscata. 50% dintre pacientii cu BRGE au tuse cronica uscata, fara sa aiba pirozis.

Sindromul de tuse in caile respiratorii superioare

Denumit anterior sindromul picaturii postnazale, sindromul de tuse in caile respiratorii superioare apare cand secretiile de mucus de la nivelul nasului se scurg (picura) la nivelul peretelui posterior al gatului. Acest mucus irita gatul si poate provoca tuse cronica. Atunci cand racesti sau ai rinita alergica sezoniera, membranele din nas raspund producand mai mult mucus decat de obicei. Spre deosebire de mucusul normal, acest mucus este lichid si se scurge usor, astfel incat picura in partea din spate a gatului.

Alte simptome ale sindromului de tuse in caile respiratorii superioare sunt:

• Rinoree (secretii nazale)
• Senzatie de nas infundat
• Senzatia de scurgere de secretii la nivelul gatului si necesitatea de a curata gatul frecvent 
• Senzatie de nod in gat
• Senzatie de mancarime sau durere de gat
• Dificultate la inghitire

Viroze respiratorii

Uneori, dupa o infectie virala in caile respiratorii superioare, cum este raceala comuna, desi simptomele au trecut dupa aproximativ 1 saptamana, poate persista o tuse. Tusea este uscata, iritativa, suparatoare, si apare in accese declansate spontan sau, frecvent, cand pacientul vorbeste mult sau rade. Aceasta tuse poate persista pana la 2 luni. Tusea nu face decat sa intretina iritatia in caile respiratorii superioare, ceea ce creaza un cerc vicios. 

Este o tuse greu de tratat, chinuitoare, care provoaca mult disconfort pacientului si care necesita rabdare si timp pentru ca sa se produca vindecarea cailor respiratorii. Suge comprimate pentru gat, fa gargara cu apa calduta cu sare si bea lichide calde cu inghitituri mici pentru a-ti calma gatul. Acest lucru poate ajuta la reducerea frecventei si intensitatii tusei, oferind cailor respiratorii sansa de a se vindeca. Important este ca pacientul sa constate ca exista un trend de imbunatatire treptata.
 

Iritanti din mediu

Diverse substante din aer pot irita caile respiratorii, cum sunt fumul de tigara, poluarea, praful, mucegaiul si polenul. In mediul profesional, dioxidul de sulf sau oxidul de azot pot cauza probleme. Chiar si aerul curat care este prea uscat sau prea rece poate cauza tuse uscata anumitor persoane. Daca locuiesti intr-un climat uscat, se recomanda sa folosesti un umidificator de camera. 

Inhibitorii ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC)

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) sunt un tip de medicament folosit pe scara larga pentru a trata diverse boli cardiovasculare, ca de exemplu hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca sau boala arteriala coronariana. Exemple de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sunt: captopril, enalapril si lisinopril. Aceste medicamente impiedica producerea de angiotensina II, o substanta care ingusteaza vasele de sange (vasoconstrictie).

Una dintre cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor de enzima de conversie este tusea cronica uscata. 5-20% dintre pacientii care iau IEC pot avea o tuse uscata. Tusea apare mai frecvent la femei si la nefumatori. Tusea se poate dezvolta dupa cateva ore de la prima doza sau dupa saptamani sau luni. La unii pacienti, tusea poate fi usoara, insa la aproximativ 20% poate fi suficient de suparatoare incat trebuie inlocuit medicamentul.

Angiotensina II, substanta blocata de aceste medicamente, in plus fata de vasoconstrictie, are si o alta functie care indirect cauzeaza tuse. Angiotensina II descompune o substanta denumita bradikinina. Cand angiotensina II este blocata, bradikinina incepe sa se acumuleze in caile respiratorii, determinand o reactie inflamatorie si o senzatie persistenta de gadilatura in piept si gat. La unii oameni, acest lucru poate duce la tuse uscata, in accese scurte, insa suficient de frecvente inca sa creeze disconfort.

Pertussis (Tusea convulsiva)

Pertussis, cunoscuta sub denumirea de tuse convulsiva, este o boala infectioasa respiratorie foarte contagioasa cauzata de bacteria Bordetella pertussis, care elimina toxine care distrug cilii (extensii ale celulelor de la nivelul bronhiilor, asemanatoare cu un fir de par subtire) si determina inflamarea cailor respiratorii.
Pertussis se manifesta prin accese de tuse violenta, necontrolabila, care fac dificila respiratia. La finalul accesului de tuse, inspirul adanc determina un zgomot asemanator ragetului emis de magar, de aici termenul popular de “tuse magareasca”. La debut, tusea convulsiva poate fi confundata cu o raceala comuna. Insa dupa 1-2 saptamani, apare simptomul clasic sub forma de accese de tuse rapida, magareasca, suficient de severe incat sa determine varsaturi in timpul episoadelor de tuse sau dupa incheierea acestora si oboseala extrema dupa accesele de tuse paroxistica.

Tusea convulsiva afecteaza persoanele de toate varstele, dar boala poate fi severa, chiar fatala, in cazul sugarilor cu varsta sub 1 an. Singura modalitate de protectie este vaccinarea. Tusea convulsiva era o boala comuna a copilariei, insa acum cei mai multi copii sunt vaccinati. Astazi, tusea magareasca este mai frecventa la copiii mici, care nu si-au finalizat programul de vaccinare sau la adolescentii si adultii a caror imunitate a scazut in timp.

Pneumotorax

Pneumotorax inseamna colabarea plamanului ca urmare a patrunderii aerului din caile respiratorii in spatiul din jurul plamanului (in cavitatea pleurala). Plamanul colabat se „dezumfla” partial, scazandu-i capacitatea respiratorie. Pneumotoraxul poate fi cauzat de un traumatism toracic (plagi punctionate, fracturi costale), anumite proceduri medicale (bronhoscopie) sau leziuni cauzate de o boala pulmonara subiacenta, cum ar fi emfizemul pulmonar, astmul bronsic, tumori pulmonare sau abcese pulmonare. La anumite persoane poate aparea fara un motiv evident. Acesta este pneumotoraxul spontan primar, care apare la barbatii tineri, longilini, fumatori, ca urmare a rupturii unor bule de sub pleura (blebs). 

Cel mai frecvent, pneumotoraxul spontan se manifesta brusc, cu aparitia unui junghi toracic unilateral, dificultate in respiratie amplificata de efort si tuse uscata iritativa. 

Din cauza compresiunii aerului din cavitatea pleurala exercitata asupra plamanului, pneumotoraxul poate pune in pericol viata pacientului si reprezinta o urgenta medico-chirurgicala. Tratamentul are ca scop reexpansiunea plamanului prin evacuarea aerului din cavitatea pleurala (drenaj aspirativ pleural) si tratamentul leziunilor care au determinat pneumotoraxul. Totusi, in cazul unui pneumotorax mic, vindecarea se fara interventie.

Cancer pulmonar

Desi nu este ceva comun, uneori o tuse uscata continua poate fi un prim semn de cancer pulmonar. De obicei, tusea cauzata de cancerul pulmonar nu dispare si isi modifica in timp caracteristicile. De exemplu, tusea poate deveni dureroasa sau poate avea un sunet diferit. 

Alte semne si simptome ale cancerului pulmonar sunt:

• Tuse cu expectoratie cu sange, chiar si in cantitate mica (hemoptizie)
• Dificultate in respiratie (dispnee)
• Durere toracica
• Respiratie suieratoare
• Raguseala
• Scadere in greutate inexplicabila
• Oboseala marcata
• Infectii respiratorii joase repetate (pneumonii repetate, trenante)

Daca tusea uscata este insotita de oricare dintre aceste semne sau simptome, mergi la medicul pneumolog, cu atat mai mult daca fumezi sau ai antecedente familiale de cancer pulmonar.

Trombembolism pulmonar

Trombembolismul pulmonar (TEP) este o complicatie grava a trombozei venoase profunde (TVP) de la nivelul venelor de la picioare. TEP poate pune viata in pericol si necesita ingrijire de urgenta. Se manifesta cu respiratie cu dificultate aparuta brusc, fara o cauza cunoscuta, junghi sau disconfort toracic care se agraveaza la inspir profund sau tuse si uneori, cu tuse uscata. 

Fibroza pulmonara idiopatica

Fibroza pulmonara idiopatica (FPI) este o boala rara, de cauza necunoscuta, ireversibila si severa care determina deces in cativa ani. Boala afecteaza ambii plamani cu producerea de tesut cicatricial care duce la insuficienta respiratorie. Termenul idiopatic inseamna ca nu se stie exact cauza. 

Diagnosticul este dificil deoarece boala se confunda usor cu alte afectiuni, cum ar fi BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica), astm sau insuficienta cardiaca. Daca se suspecteaza o boala pulmonara fibrozanta, pacientul trebuie indrumat catre un centru de pneumologie cu experienta in diagnosticul si tratamentul pneumopatiilor interstitiale difuze pentru efectuarea unor investigatii complexe. In prezent, exista medicamente antifibrotice eficiente. Desi nu vindeca boala, medicamentele reusesc sa stopeze fibroza progresiva si astfel sa prelungeasca supravietuirea acestor pacienti.

Unul dintre cele mai comune simptome ale fibrozei pulmonare idiopatice este tusea persistenta, uscata. 

Alte semne si simptome sunt:

• Dificultate in respiratie progresiva la eforturi din ce in ce mai mici, ducand in final la invalididate
• Pierderea poftei de mancare si pierderea treptata in greutate
• Oboseala
• Degete hipocratice cu largirea si rotunjirea varfurilor degetelor de la maini sau de la picioare, afectand si forma unghiilor

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu pompeaza suficient sange. Este mai frecventa la pacientii cu afectiuni cum sunt boala arteriala coronariana si hipertensiunea arteriala, care pot scadea capacitatea inimii de a pompa sange in mod eficient. O tuse persistenta si uscata este un simptom al insuficientei cardiace. Cu toate acestea, insuficienta cardiaca poate cauza si tuse umeda, care produce mucus alb spumos sau cu tenta roz.

Alte semne si simptome ale insuficientei cardiace sunt:

• Modificarea comportamentului la efort: pacientul oboseste la activitati pe care le tolera usor in urma cu ceva timp. 
• Diificultate in respiratie care poate fi resimtita si noaptea, cand pacientul sta culcat pe spate, ceea ce il determina sa doarma pe mai multe perne.
• Umflarea picioarelor si a gleznelor (edem)
• Umflarea abdomenului (ascita)
• Lipsa poftei de mancare sau greata
• Probleme de concentrare, somnolenta diurna, reducerea capacitatii de atentie, astenie

Tusea este un simptom al multor afectiuni, inclusiv raceala comuna si alergiile sezoniere si, desi in majoritatea cazurilor tusea dispare de la sine, uneori este necesar sa fii consultat de un medic. 

Persoanele la care tusea uscata nu dispare dupa 8 saptamani si/sau se agraveaza, trebuie sa mearga la un consult la medic.

De asemenea, mergi la medic daca tusea uscata se insoteste de oricare dintre urmatoarele semne sau simptome:

• Respiratie suieratoare
• Senzatia ca ceva este blocat in gat
• Dificultate in respiratie 
• Dificultate la inghitire
• Tuse cu expectoratie cu sange (hemoptizie)
• Scaderea in greutate involuntara
   

Diagnosticul de tuse se bazeaza in mare masura pe informatiile furnizate de pacient. Pentru a afla cauza tusei, medicul va face o anameza si un examen fizic detaliat. Informatiile care ajuta la stabilirea unui diagnostic precis sunt: durata tusei, semnele si simptomele asociate, activitatile sau locatiile care agraveaza sau amelioreaza tusea, relatia dintre tuse si momentul din zi, antecedentele medicale, utilizarea anumitor medicamente si orice tip de tratament pentru tuse incercat deja acasa. 

In cazul pacientilor cu tuse uscata acuta, cel mai adesea medicul este capabil sa puna un diagnostic doar pe baza discutiei cu pacientul si efectuand un examen fizic. Daca pacientul are o tuse acuta, radiografia toracica de obicei nu contribuie la informatii suplimentare care sa ajute la formularea diagnosticului. Totusi, in cazul persoanelor in varsta, persoanelor cu sistem imunitar slabit (de exemplu, pacientii cu cancer, diabet sau SIDA) si pacientilor cu zgomote pulmonare anormale evidentiate la examenul toracelui se recomanda efectuarea unei radiografii pulmonare pentru a verifica existenta unei pneumonii.

Tusea uscata cronica reprezinta o provocare diagnostica si terapeutica. In cazul pacientilor cu tuse cronica, medicul se va baza pe informatiile obtinute in urma anamnezei si a examenului fizic pentru a determina ce investigatii sunt adecvate pentru a afla cauza tusei.

Medicul de familie sau medicul internist vor recomanda efectuarea unei radiografii pulmonare si va trimite pacientul la un medic specialist. Alegerea specialitatii medicale depinde de orientarea catre o anumita cauza si poate fi un medic specialist pneumolog, gastroenterolog sau cardiolog care vor continua investigatiile cu teste specifice. Pacientul trebuie sa participe activ la planul de investigatie si sa discute cu medicul specialist scopul fiecarui test recomandat si semnificatia rezultatelor.

Investigarea sistematica amanuntita este atat necesara, cat si utila. Este necesara deoarece pacientul poate prezenta doar tuse, ca singur simptom, fara caracteristicile tipice ale bolii de baza si este utila deoarece tratamentul cauzei duce de obicei la rezolvarea tusei. Studiile au aratat ca in peste 80% din cazuri, tusea uscata cronica este cauzata de 3 afectiuni: astm, sindromul de tuse in caile respiratorii superioare si boala de reflux gastroesofagian. 

Urmatoarele investigatii aduc informatii importante despre posibila cauza a tusei uscate cronice:

• CT toracic - este o investigatie imagistica care foloseste raze X si ofera informatii detaliate despre structurile din plamani si mediastin (cavitatea din centrul toracelului dintre cei 2 plamani care contine o serie de organe, ganglioni, nervi si vase importante).
• Spirometria - este o explorare functionala respiratorie de baza. Spirometria evalueaza functia respiratorie, masurand cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Se poate efectua spirometria simpla sau cu test la bronhodilatator. 
• Teste respiratorii complexe - sunt explorari functionale respiratorii speciale care aduc informatii suplimentare valoroase si care se efectueaza in laboratoare de explorari functionale respiratorii din centrele de pneumologie avansate. Exemple sunt: masurarea difuziunii (transferului) prin membrana alveolo-capilara, volume pulmonare, saturatia oxigenului in sangele periferic.
• Bronhoscopia flexibila. Este o procedura care permite medicului pneumolog sa examineze caile aeriene din plamani (traheea si bronhiile). Bronhoscopul este un instrument de forma unui tub lung si subtire cu o camera video si lumina la capat. Bronhoscopul permite medicului sa vada in interiorul cailor aeriene. Instrumentul este dirijat prin miscari ale varfului acestuia. Bronhoscopul are un canal prin care se pot recolta biopsii si aspira secretii din caile respiratorii. Tubul se introduce fie prin nas, fie prin gura, in functie de particularitatile fiecarui pacient.
• Endoscopia digestiva superioara. Este tot o procedura endoscopica, prin care medicul gastroenterolog examineaza interiorul esofagului, stomacului si inceputului intestinului subtire (duodenului) cu ajutorul unui endoscop pe care il introduce prin gura pacientului. 
   

Tratamentul tusei uscate acute consta in ameliorarea acesteia si tratarea cauzei de baza. Daca pacientul are raceala comuna sau gripa, tusea se amelioreaza pe masura ce infectia virala se rezolva de la sine. Tusea acuta cauzata de alergii este adesea ameliorata cu medicamente antialergice, iar tusea cauzata de iritantii de mediu va raspunde la eliminarea agentului iritant. 

Urmatoarele recomandari te pot ajuta:

• Suge comprimate pentru gat care contin miere, mentol si eucalipt pentru a hidrata si calma tesutul iritat al gatului.
• Bea lichide, unele dintre ele calde (apa, ceai de tei) cu inghitituri mici, pe toata durata zilei, pentru a-ti hidrata gatul.
• Ia o lingurita de miere (daca nu este contraindicata) sau adauga miere la o bautura calda pentru a calma tesutul iritat al gatului.
• Fa gargara cu apa calduta cu sare. 
• Ia medicamente antitusive care suprima reflexul de tuse, ca de exemplu dextrometorfan (Robitussin).
• Dormi cu trunchiul ridicat pe mai multe perne daca ai sindrom de picatura postnazala.  

Nu mai fuma. Nu sta in prezenta fumatorilor.
Evita cat de mult posibil substantele alergene (praful, polenul, mucegaiul sau animalele de companie).

Tusea acuta severa sau tusea care interfera cu somnul pot necesita medicamente care se elibereaza pe prescriptie medicala de tipul narcoticelor, care inhiba reflexul de tuse la nivelul creierului. Daca aceste medicamente sunt prescrise, evita consumul de alcool, conducerea masinei si folosirea oricaror utilaje grele pe durata tratamentului. 

Este important sa intelegi ca tusea uscata cronica poate fi dificil de tratat. Odata ce caile respiratorii devin excesiv de sensibile, sunt usor iritate de tuse, creand un cerc vicios. Tratamentul necesita folosirea mai multor abordari si poate sa nu elimine complet tusea. 

La o proportie semnificativa (18%) de pacienti care au tuse uscata persistenta nu poate fi gasita nicio cauza de baza a tusei, in ciuda investigarii complete si a trialurilor de tratament empiric intensive pentru boala de reflux gastroesofagian, sindromul de picatura postnazala sau astm. Pentru acesti pacienti cu tuse cronica idiopatica (de cauza necunoscuta), tratamentul specific al cauzei de baza este, prin definitie, imposibil si tratamentul trebuie sa se bazeze pe medicatia antitusiva si remediile care amelioreaza iritatia cailor respiratorii. 

• Daca pacientul are o tuse cauzata de fumat, alergii sau iritanti de mediu, eliminarea substantei iritante sau alergene va ajuta. Poate dura cateva saptamani inainte ca medicul sa evalueze raspunsul la aceasta abordare din cauza timpului necesar pentru vindecarea leziunilor de la nivelul bronhiilor.
• Daca pacientul are o boala pulmonara, poate fi necesar un tratament de lunga durata al acesteia.  Tratamentul va depinde in mare masura de tipul bolii. Mai multe medicamente sunt adesea folosite in acelasi timp pentru a ajuta la reducerea simptomelor. Respectarea de catre pacient a tratamentului este esentiala pentru a reduce simptomele, respectiv pentru a controla si incetini progresia bolii. Daca tratamentul efectuat la domiciliu nu are efect sau daca simptomele se agraveaza, pacientul poate avea nevoie de spitalizare, pentru un tratament mai intensiv. 
• Daca se suspecteaza ca tusea pacientului este cauzata de un medicament, ameliorarea apare de obicei atunci cand medicamentul este oprit, desi poate dura pana la cateva saptamani pana cand tusea va disparea. In acest caz, este important ca inainte de a intrerupe medicamentul sa discuti cu medicul tau curant pentru a-ti prescrie un alt medicament pentru afectiunea de care suferi.
• Daca se suspecteaza ca posibila cauza a tusei uscate cronice boala de reflux gastroesofagian (BRGE), este necesar un tratament care sa scada cantitatea de acid care refuleaza din stomac in esofag. Medicul gastroenterolog iti va face o serie de recomandari de modificare a dietei si a stilului de viata (ca de exemplu, sa dormi cu trunchiul ridicat pe mai multe perne sau daca este posibil, cu capatul patului ridicat la 30 grade si sa nu te intinzi in pozitie orizontala in mai putin de 2 ore dupa ce ai mancat) si iti va prescrie anumite medicamente (inhibitori de pompa de protoni sau antiacide). Tratamentul de succes al BRGE poate dura cateva saptamani si pot fi necesare tratamente multiple.
   

Durata tusei variaza in functie de cauza de baza. O data ce cauza a fost rezolvata, tusea acuta se va ameliora in 2-3 saptamani. In cazul persoanele care fumeaza si au tuse cronica, va fi nevoie de o perioada mai lunga de timp inainte ca tusea sa se rezolve, cu conditia ca pacientul sa inceteze sa mai fumeze. Frecvent, in cazul persoanelor cu tuse uscata cronica rezultatele tratamentului variaza, iar pacientii cu boli respiratorii cronice (ca de exemplu, cu astm) au adesea perioade de rezolutie (fara simptome) si perioade de exacerbare a bolii, in care tusea se agraveaza. Si in acest caz, fumatul determina ca tusea cronica sa dureze mai mult si trebuie evitat.

Cel mai important aspect al preventiei tusei este renuntarea la fumat si evitarea fumatului pasiv, in special pentru pacientii cu astm bronsic, boli pulmonare cronice si boli alergice.

Preventia in cazul pacientilor cu BRGE consta in modificarea pe termen lung a dietei, dormitul cu trunchiul ridicat si administrarea medicamentelor conform prescriptiei.
In cazul pacientilor cu boli pulmonare cronice carora medicul pneumolog le-a prescris un tratament de fond, cea mai buna preventie este respectarea stricta a planului de tratament si evitarea alergenilor si a substantelor trigger care pot duce la o exacerbare a bolii.
Vaccinarea anuala antigripala previne gripa sezoniera. Pacientii in varsta si cei cu boli cronice beneficiaza de vaccinarea impotriva bolii pneumococice. 

Surse de informatie:

• www.srp.ro
• www.healthline.com
• www.aire.health/blog
• www.emedicinehealth.com
• www.acaai.org
• www.lung.org
• www.health.harvard.edu
• www.thorax.bmj.com
• www.myhealth.alberta.ca
• www.medicalnewstoday.com
• www.healthline.com