Boala Bowen

Boala Bowen este considerata a fi o afectiune din sfera dermatologica, extrem de rara, dar usor tratabila daca este depistata timpuriu. Afecteaza in general populatia mai in varsta, atat barbati, cat si femei peste 60-70 de ani.

Progresul bolii este unul destul de lent, evoluand pe parcursul mai multor ani. Astfel, odata depistat debutul procesului patologic, cancerul de piele care apare drept consecinta poate fi impiedicat din a se instala, prin implementarea unei scheme terapeutice adecvate.

Cu toate ca nu a putut fi identificat un motiv exact pentru declansarea procesului patologic, se considera ca exista cateva cauze care pot conduce la aparitia bolii Bowen:

• Expunerea repetitiva la soare - in special in cazul unor expuneri prelungite si la persoanele cu piele sensibila si deschisa la culoare;
• Imunosupresia - o imunitate slabita ca urmare a infectiei cu HIV sau a tratamentului imunosupresor administrat in urma procedurii de transplant de organ;
• Infectia cu virusul HPV (papilomavirusul) - forma cutanata;
• Expunerea la compusi toxici - cel mai des, ca urmare a expunerii la arsenic;
• Expunerea la radiatii - in urma radioterapiei (ex: in cazul pacientilor neoplazici).

Tabloul clinic din boala Bowen poate fi unul compus din mai multe semne si simptome sau poate fi reprezentat doar de catre semnul central (macula rosie), iar simptomele asociate acestui semn sa lipseasca.

In cazul in care tabloul este unul compus atat din semne, cat si din simptome, manifestarile clinice pot include:

• Macula (pata) rosie - poate fi unica sau pot fi prezente mai multe pete; este de culoare rosie sau roz, cu margini slab delimitate; aspectul este uscat, ca o crusta; uneori, poate fi proeminenta, luand aspect de papula; poate fi prezenta oriunde pe piele, dar se regaseste preponderent la nivelul capului, gatului si membrelor inferioare;
• Prurit (mancarimi) - la nivelul maculei; mancarimile pot fi intermitente;
• Sangerari la nivelul maculei - rare; pot indica progresia catre carcinom;
• Ulceratii la nivelul maculei - la fel ca si sangerarile, sunt rare si pot indica progresia catre carcinomul scuamos.

Principala complicatie intalnita in cazul bolii Bowen este evolutia maligna a leziunilor maculare. Cu toate ca aceasta evolutie se produce numai in aproximativ 5-10% din cazuri si intr-un interval de timp suficient de indelungat pentru ca boala sa fie depistata si tratata, progresia nefavorabila este posibila si are consecinte serioase.

Chiar si in cazul instalarii carcinomului scuamos, acesta poate fi vindecat cu ajutorul unei scheme terapeutice optime. Totusi, cel mai bine este ca afectiunea sa fie tratata inca din stadiul premalign.

Anumite manifestari clinice pot indica aparitia progresiei catre complicatiile maligne ale bolii. Astfel, in cazul in care leziunea/leziunile maculare incep sa aiba manifestari de tip hemoragic sau capata un aspect ulcerativ, cel mai probabil boala Bowen a inceput conversia catre carcinomul cu celule scuamoase. Aceste semne sunt cruciale pentru medicul curant in cadrul procesului de diagnosticare. De asemenea, este extrem de important sa fie stiut (macar aproximativ) momentul in care au debutat manifestarile de acest gen.

Diagnosticul in boala Bowen incepe de la preluarea istoricului pacientului, atat cel personal, cat si cel familial. Astfel, se poate depista o eventuala expunere prelungita la soare, un tratament medicamentos imunosupresiv sau o infectare cu HIV sau HPV. De asemenea, se poate evalua prezenta unui istoric de boli neoplazice in familie.

Istoricul este completat de examenul fizic general, in special inspectia pielii. Medicul va identifica leziunea/leziunile si va evalua aspectul acestora.

Uneori, istoricul pacientului si examenul fizic pot fi suficiente pentru stabilirea diagnosticului. De cele mai multe ori, totusi, este nevoie de efectuarea unei biopsii la nivelul leziunii, pentru a putea evidentia modificarea celulara si stadiul in care se afla boala (premalign sau malign).

In functie de aspectul leziunii la momentul diagnosticului, medicul poate opta pentru una sau mai multe optiuni terapeutice.

O varianta poate fi reprezentata de monitorizarea aspectului leziunii, atat de catre pacient, cat si de catre medic (prin consultatii periodice). In cazul in care leziunea se modifica, poate fi instituit un tratament tintit.

Optiunile de tratament din boala Bowen pot include:

• Crioterapie - se efectueaza prin pulverizarea de azot lichid la nivelul leziunii, cu scopul inghetarii acesteia si eliminarii ei in timp; procedura poate fi neplacuta sau chiar dureroasa, dar este eficienta;
• Chiuretaj - cu ajutorul unui anestezic local, leziunea este indepartata prin chiuretajul intregii zone afectate, vasele de sange fiind cauterizate pentru a opri sangerarea;
• Chimioterapie - se poate aplica o crema ce contine un chimioterapic, pe parcursul mai multor saptamani;
• Terapie laser (fotodinamica) - distrugerea celulelor cu dezvoltare anormala este realizata cu ajutorul unui laser, prin intermediul mai multor sedinte de terapie;
• Tratament chirurgical - cu ajutorul unui anestezic local, zona afectata este indepartata (excizata) chirurgical, tesutul sanatos restant fiind suturat.

Optarea pentru un tratament in favoarea altuia este o decizie luata numai impreuna cu medicul dermatolog, punand in balanta atat beneficiile, cat si riscurile fiecarei scheme terapeutice.

Principalele masuri de preventie a aparitiei bolii Bowen si implicit a carcinomului scuamos sunt reprezentate de evitarea expunerilor prelungite la soare si la compusi toxici, precum si adoptarea unui regim igieno-dietetic optim.

Odata ce boala a fost instalata si tratamentul a fost aplicat, chiar si in cazul obtinerii vindecarii complete, este crucial ca masurile de preventie sa fie aplicate cu aceeasi rigurozitate. De asemenea, in cazul identificarii bolii Bowen, leziunea/leziunile trebuie monitorizate cu atentie si orice modificare macroscopica (vizibila) trebuie raportata medicului curant.

In concluzie, boala Bowen este o afectiune dermatologica rara, dar care, in lipsa unei monitorizari constante a leziunilor, poate conduce la complicatii nedorite de tip malign. Odata depistata, este important sa se instituie schema terapeutica adecvata stadiului bolii si tabloului clinic prezentat de pacient. De asemenea, aplicarea masurilor de preventie, atat inaintea progresiei maligne a bolii, cat si in urma indepartarii leziunii si vindecarii aparente este un pas esential in eliminarea riscurilor ce pot conduce la recurente.

Bibliografie:

Boala Bowen https://www.nhs.uk/conditions/bowens-disease/
Despre boala Bowen https://rarediseases.org/rare-diseases/bowen-disease/
Diagnostic https://emedicine.medscape.com/article/1100113-workup
Generalitati https://www.aocd.org/page/BowensDisease