Din fericire, în tot acest timp, domnului Suru i-a rămas intact simțul umorului, care l-a ajutat să depășească situații medicale dintre cele mai grele.
Domnul Panaite Suru are, pentru anii 2022-2023, un dosar medical consistent, care îi ocupă aproximativ cinci gigabytes din memoria computerului și care însumează peste o sută de pagini. De aceea, ca să fie mai ușor de deslușit de medicii care l-au consultat, s-a gândit chiar și să-i facă un opis.
Lăsând privirea să alunece pe cronologia din tabelul opisului, se poate deduce lesne că domnul Suru a avut un an 2022 dificil, încărcat cu vizite pe la diverși medici, care au inclus perioade de așteptare, cu investigații în mai multe centre de imagistică și cu internări în spitale și centre de stat ori private, din țară și din Turcia.
"În anul 2022, am făcut aproape zilnic câte o investigație, uneori și mai multe pe zi. Am stat cu orele în tuburile acelea pentru a face CT-uri, PET-CT-uri sau RMN-uri.
Primul CT l-am făcut pe 20 ianuarie, la recomandarea medicului stomatolog, întrucât mă durea partea de cap dinspre ureche și exista suspiciunea că ar putea fi din cauza unei măsele. Nici prin minte nu mi-a trecut atunci că aș putea avea ceva la creier, pentru că nu am fost niciodată bolnav. Până la 60 de ani n-am luat niciodată medicamente, în afară de două aspirine pe care le-am luat odată, și pe acelea cu țuică", spune el glumind.
De altfel, la acel prim computer tomograf, făcut fără substanță de contrast, nu s-a văzut nimic suspect.
În aprilie 2022, a avut o primă manifestare marcată de afectare neurologică. "Preț de un minut a început să mi se miște involuntar mâna dreaptă și am constatat că nu mai am o reprezentare mentală a piciorului drept, nu-l mai puteam percepe ca făcând parte din mine și, prin urmare, nici nu-i mai puteam coordona mișcările.
După acel episod, am început să merg mai greu cu piciorul drept și mi se umflase mâna dreaptă, nu mai puteam nici să mă semnez. Din fericire, nu-mi fuseseră afectate nici vorbirea și nici abilitatea de a gândi – cel puțin, sper că nu prea mult.
M-am prezentat să fac o consultație neurologică și doamna doctor care m-a consultat mi-a dat trimitere, prin programul Monitor, să fac un computer tomograf. Medicul de imagistică m-a preluat imediat, pe 21 aprilie făceam RMN-ul și am primit interpretarea pe loc. Cu această ocazie, s-a văzut o mică formațiune suspectă", povestește domnul Suru.
"În sfârșit, un medic cu suflet!"
În mod normal, odată ce se descoperă o formațiune tumorală, indiferent unde este situată în corp, înainte de a alege o abordare terapeutică este necesar să fie cunoscută natura țesutului tumoral. În cazul lui Panaite Suru nu a fost respectat acest principiu de bază, ceea ce i-a îngreunat și întârziat considerabil parcursul către o soluție de tratament cu adevărat eficientă.
"Pacientul s-a prezentat prima dată la mine, la consult oncologic, în august 2022. El fusese diagnosticat cu o formațiune tumorală cerebrală, unică, pentru care a fost internat într-un serviciu de neurochirurgie de la un spital de statDeși s-ar fi putut interveni chirurgical pentru excizia tumorii, medicii l-au îndrumat să facă procedura de radiochirurgie Gamma Knife. Acesta a fost primul pas greșit în diagnosticarea pacientului, pentru că neavând făcută o biopsie, nu se cunoștea natura tumorii cu care se confrunta pacientul – malignă sau benignă.
Gamma Knife omoară celulele tumorale, motiv pentru care nu era indicată radioterapia tumorii cerebrale în acel moment. Nu se poate aprecia dacă le omoară chiar pe toate, dar cert este că modifică rezultatul histopatologic. Or, în aceste condiții, este nevoie să treacă un timp în care să crească tumora, să avem țesut tumoral nou, neiradiat, ca să aflăm natura lui.
Ulterior, după ce a făcut procedura, pacientul a fost direcționat către oncologie și i s-a spus că trebuie să meargă să-i caute oncologul cancerul. Așa a ajuns la mine", spune dr. Andrea Crăciunescu, medic specialist oncologie medicală, Ponderas Academic Hospital.
Până să ajungă la dr. Crăciunescu, toți medicii oncologi s-au rezumat la a-i cere rezultatul histopatologic, pe care se înțelege că nu mai avea cum să-l obțină, pentru că o probă pentru biopsie ar fi fost nerelevantă după Gamma Knife.
"Când am întâlnit-o pe doamna doctor Crăciunescu prima dată, după ce am văzut că s-a uitat cu atenție pe cele peste 60 de pagini cu care mă prezentasem atunci, despre istoricul meu medical, mi-am zis: <<În sfârșit, un medic cu suflet!>>. I-am povestit prin câte locuri am fost, inclusiv că am fost la clinica din Turcia, de unde m-am întors tot fără diagnostic.
Până la doamna doctor, toți oncologii m-au refuzat pentru că nu aveam rezultatul histopatologic. La un alt spital particular la care am fost, în call-center îmi spuseseră să vin cu toată documentația pe care o am, iar eu aveam în memorie vreo 5 GB de investigații imagistice și m-am dus cu ele. La consultație, medicul mi-a spus cu un ton certăreț: <<Credeți că eu am timp să citesc atâta?! Dați-mi rezultatul histopatologic!>>. Când i-am zis că nu am, m-a întrebat de ce am mai venit acolo.
De aceea, când am descoperit-o pe doamna doctor Crăciunescu, uimirea mea a fost foarte mare. Cred cu tărie că dânsa este elementul-cheie al tratamentului meu pe termen lung. Îmi inspiră atâta încredere, încât mă supun liniștit deciziilor ei", mărturisește pacientul.
În investigarea pacienților cu tumori cerebrale a căror natură nu este elucidată, o pistă, în afara biopsiei de țesut, este investigarea imagistică pentru posibile tumori asociate.
"Pacientul a repetat RMN-ul cerebral și totul era stabil la acest nivel, numai că, deoarece a făcut procedura de Gamma Knife, nu mai era posibilă intervenția chirurgicală o vreme.
Așadar, la acel moment, nu știam dacă leziunea din creier era o determinare secundară, dată de alt cancer, sau dacă era un cancer primar și nici nu aveam cum să aflăm.
Întrucât CT-ul de torace, abdomen și pelvis nu a ridicat nicio suspiciune – nici la nivel toracic, nici la nivel abdominal, dar ca să fim siguri de rezultat, am înaintat un dosar pentru efectuarea unui PET-CT. Și această investigație a ieșit curată. . Investigațiile imagistice au fost realizate pentru a identifica natura cancerului.
Așadar, la momentul respectiv, în august-septembrie 2022, nu s-a văzut nimic, pacientul nu prezenta nicio suspiciune, niciun punct de plecare. De aceea, am hotărât să monitorizăm pacientul și, la fiecare trei luni, am repetat RMN-ul cerebral și CT-ul de torace", explică dr. Crăciunescu.
După un timp, tumora a început să crească
După procedura Gamma Knife, din mai 2022, a urmat o perioadă de aproximativ un an în care nu s-au mai înregistrat schimbări majore în starea de sănătate a pacientului.
"O vreme, nu am găsit nimic la monitorizare, doar că în mai 2023, a apărut o primă modificare la nivelul tumorii cerebrale, în sensul că am constatat că începuse să crească și să reapară edemul. Prin urmare, am vorbit cu pacientul și i-am spus că dacă tumora a crescut înseamnă că mai este acolo ținut viabil și că acesta este momentul când ar trebui să intervenim chirurgical. L-am îndrumat către serviciul nostru de neurochirurgie", precizează medicul oncolog.
Întâlnirea cu dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie, coordonatorul Secției de Neurochirurgie din Ponderas Academic Hospital, a fost un nou episod care i-a oferit domnului Suru speranță și încredere că se află pe drumul cel bun.
"La un moment dat, doamna doctor Crăciunescu mi-a spus: <<Ar trebui să vă operați>>. Am fost de acord, dar nu cunoșteam niciun neurochirurg. <<Vă recomand eu unul, vreți?>> <<Vreau! >> <<Când puteți? >> <<Și acum, dacă este disponibil>>, i-am spus eu.
Domnul doctor Cristescu mi-a explicat pas cu pas cum va decurge operația mea și așa am căpătat încredere. I-am zis imediat: Gata, mă operez!", povestește pacientul. Așadar, după explicarea opțiunilor terapeutice, a riscurilor și a beneficiilor, pacientul și-a dat acordul și pe 8 iunie 2023, intra în sala de operație pentru ablația tumorii cerebrale.
"Când pacientul a ajuns la noi, am supus cazul analizei în Tumor Board și concluzia a fost că trebuie intervenit chirurgical.
Pacientul fusese și în Turcia, unde i s-a propus și acolo un tip de tratament, dar mult mai costisitor. Abordarea de acolo a fost mai degrabă comercială decât medicală și, prin tergiversarea proceselor, unele probleme s-au adâncit. Desigur, asta i-a dăunat pacientului, cu atât mai mult cu cât situația lui medicală a fost una neobișnuită. Din fericire, tumora nu a fost foarte agresivă, neavând o evoluție rapidă în timp", spune dr. Cristescu.
De altfel, după experiența avută la spitalul din Turcia, pacientul a sesizat diferențe importante în felul cum este asumat un caz oncologic de către echipa multidisciplinară dedicată: "La Spitalul Ponderas, Tumor Boardul înseamnă că cincisprezece medici și-au pus semnătura și parafa pe diagnosticul și pe recomandările pe care le-am primit în urma analizei cazului meu. La spitalul din Turcia, a existat o comisie medicală care mi-a analizat cazul și considerând că este prea riscant, mi-au comunicat, pur și simplu, că nu mă pot opera, fără să-mi dea ceva în scris care să susțină decizia luată".
În sfârșit, după un an de așteptare și monitorizare, au fost întrunite condițiile pentru excizia chirurgicală a tumorii care invadase creierul lui Panaite Suru și, totodată, pentru a afla natura acesteia și care era abordarea terapeutică optimă.
"Tumora a avut aproximativ trei centimetri. Operația s-a realizat sub microscop, prin sistemul de neuronavigație, care ne-a permis să ne ghidăm traseul și să extragem tumora controlat, știind cu o precizie milimetrică în ce regiune a creierului ne aflăm.
Datorită preciziei conferite prin folosirea neuronavigației, abordul s-a făcut minim-invaziv, cu eficiență maximală. Intervenția a durat aproximativ patru ore și s-a desfășurat sub anestezie generală.
Pacientul s-a simțit bine după operație, s-a putut mobiliza încă de a doua zi. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, fără complicații neurologice, cu atenuarea simptomatologiei și, parțial, a deficitului motor.
De altfel, controlul imagistic postoperator a confirmat că nu mai existau probleme. RMN-ul efectuat la trei luni după operație a arătat că nu există priză de contrast, adică excizia a fost făcută complet.
Excizia leziunii a avut, pe lângă beneficiul evident de scoatere a tumorii, beneficiul diagnosticării pacientului, care a permis tratarea bolii de fond. Dacă n-ar fi fost tratată leziunea cerebrală, boala ar fi progresat și ar fi putut apărea metastaze în alte părți ale corpului și, implicit, alte complicații", precizează medicul neurochirurg.
Examenul histopatologic și problema de fond
Cazurile în care cancerul-sursă nu respectă ordinea de manifestare, exprimându-se mai întâi printr-o tumoră secundară sunt destul de rare – în mai puțin de 10% din cazuri un cancer pulmonar se exprimă mai întâi la nivelul organelor și sistemelor unde produce metastaze: creier, oase etc.
"După ce examenul histopatologic a arătat că este vorba de o tumoră secundară unui cancer pulmonar, am recurs la o nouă scanare imagistică a pacientului. Am descoperit cu surprindere că nu exista nicio tumoră la nivel pulmonar, în schimb apăruseră adenopatiile mediastinale, ceea ce semnala clar prezența unui proces local.
Am întrumat, prin urmare, pacientul, la testări genetice din tumoră. Sunt trei asemenea teste care se fac: EGFR, ALK și PD-L1. Fiecare dintre aceste teste arată dacă există sau nu mutații genetice și, în funcție de tipul de mutații reliefat, se alcătuiește o schema de tratament țintit. Astfel tratamentul poate fi personalizat pe caracteristicile tumorii existente, pentru o eficiență cât mai ridicată.
În mod normal, aceste teste se fac după ce descoperi o tumoră pulmonară metastatică. Fie faci aceste teste din blocul tumoral al metastazei, fie prin biopsie luată printr-o bronhoscopie. Probele sunt prelucrate de către medicul anatomopatolog. Aceste teste sunt în standardul terapeutic, pentru că fără ele nu poți alege tratamentul.
În urma testărilor genetice, am ajuns la concluzia că o combinație terapeutică optimă pentru domnul Suru cuprinde chimioterapie și imunoterapie. Prin urmare, începând din acel moment, pacientul a urmat și urmează și în prezent o schemă care combină cele două tipuri de terapie", explică dr. Crăciunescu.
Gânduri de recunoștință din partea unui luptător
Fără îndoială, domnul Panaite Suru nu este singurul pacient din România care a traversat o perioadă de viață foarte dificilă din punct de vedere medical. El se distinge însă, printr-o atitudine plină de umor față de diferitele impedimente care i-au ieșit în cale. De fapt, se poate spune că și-a însușit cu brio expresia a face haz de necaz, din care a făcut o adevărată strategie de supraviețuire.
"Eu văd viața ca pe o glumă serioasă, nu-mi dau voie să iau lucrurile nici prea în serios, nici în tragic. De aceea, nu am perceput perioada asta ca fiind grea, pentru că m-am detașat cumva de situație. Am considerat că ceea ce se întâmplă nu mi se întâmplă mie, de fapt, ci unui individ Suru din afara mea", spune el.
Dincolo de umor, ceea ce l-a ajutat să reziste în această etapă de viață cu multe încercări este întâlnirea cu o seamă de profesioniști care i-au arătat că le pasă.
"Spitalul Ponderas și profesioniștii cu care am interacționat ca pacient sunt la nivel de top. Țin la oamenii aceștia ca la familia mea extinsă.
Când merg la terapie, mă simt bine și numai pentru faptul că-i văd pe cei care-și fac treaba acolo: începând cu George, care vine să te salute cu voioșie sau să te bată pe umăr și să te întrebe ce faci, apoi Oana și alți colegi de-ai lor. Oamenii de acolo își depășesc condiția de angajați, ei creează o atmosferă bună, astfel încât să-i facă pe pacienți să uite de boală și de chin.
Profesionalismul acestor oameni se vede și din faptul că se înțeleg din priviri – nici nu este nevoie să vorbească prea mult, dar fiecare știe exact ce are de făcut", mai spune Panaite Suru.
Consultanți de specialitate: dr. Andrea Crăciunescu, medic specialist oncologie medicală și dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie, șef Secția de Neurochirurgie, Ponderas Academic Hospital