Cea mai bună demonstrație pe care o are potențialul salvator al terapiei intervenționale este recuperarea excepțională a celor care beneficiază de astfel de proceduri. Cazul pacientei de 70 de ani, cu o patologie cu risc vital, care a fost rezolvată printr-o procedură complexă, dar minim invazivă, este doar unul dintre numeroasele exemple. Performanța medicală aparține dr. Bogdan Mut-Vitcu, medic primar cardiolog, la Spitalul Premiere, cu supraspecializare în cardiologia intervențională.
Pacientă cu risc iminent de accident vascular cerebral
Floreta are 70 de ani, iar pe fondul vârstei și al efectelor secundare ale unui diabet instalat în urmă cu mai mulți ani, suferă de ateroscleroză avansată. Familia Floretei, îngrijorată mai ales de durerile severe de picioare, a apelat la mai multe consulturi care să identifice și să rezolve problema. Investigațiile au arătat că ateroscleroza se agravase, iar disconfortul resimțit la membrele inferioare era provocat de rigidizarea și îngustarea arterelor care le vascularizează.
Una dintre particularitățile acestei afecțiuni severe este că rămâne mult timp asimptomatică. Depunerile de pe pereții interiori ai arterelor nu evoluează uniform și depind de unele caracteristici fiziologice, specifice fiecărui pacient. Mai mult, este o afecțiune cronică, progresivă și este principala cauză a accidentelor vasculare cardiace, cerebrale (AVC) și a bolii arteriale periferice.
Indicația a fost aceea de a realiza un bypass pentru artera femurală, intervenție pe care Floreta și familia au refuzat-o. „Nu am curaj să fac o astfel de operație. Mi s-a spus că pot ameliora durerea de picioare dacă voi face mai multă mișcare. Dar tocmai asta era și marea mea problemă. Amețeam și uneori chiar mi se întuneca privirea, simțeam că amorțesc atunci când încercam să merg mai mult sau chiar atunci când stăteam”, explică Floreta.
Pentru că evoluția bolii arteriale era severă și nu avea un diagnostic cert, dar nici un plan de tratament, Floreta a ajuns la o evaluare la doctorul Bogdan Mut. Unul dintre motivele pentru care a făcut acest pas, care avea să se dovedească salvator, a fost tocmai faptul că doctorul Bogdan Mut era cel care tratase inima Floretei, prin montarea unui stent pe arterele coronare, cu mai mulți ani în urmă. „Am vrut foarte tare să ajung la doctorul Bogdan Mut. Am avut și am deplină încredere în dumnealui, mai ales că nu-i sunt pacientă pentru prima dată. Dumnealui este cel care mi-a montat un stent la inimă și, după această intervenție am fost alt om”.
Investigațiile realizate la Spitalul Premiere au arătat că, pentru Floreta, urgența absolută erau arterele carotide, afectate de depunerile de aterom. Îngustarea arterelor carotide, prin care sângele oxigenat ajunge la creier, este una dintre principalele cauze care duce la accidente vasculare cerebrale grave.
Stenoza arterei carotide
Procesul de formare a plăcii de aterom începe, de obicei, cu deteriorarea stratului interior al arterei, numit endoteliu, care poate fi cauzată de factori precum fumatul, hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol, diabet și inflamație.
Denumită și placă aterosclerotică, aceasta este o acumulare anormală de grăsimi, proteine și ale celule sangvine, care inițial poate să fie moale și să permită o circulație aproape normală a sângelui. Dar, în timp, peretele arterial se rigidizează și se calcifică. Pe măsură ce placa de aterom crește, poate obtura lumenul arterial, reducând fluxul de sânge, sau poate deveni instabilă. Desprinderea acesteia de pe peretele arterial declanșează formarea de cheaguri, care pot bloca complet artera sau pot migra și pot provoca accidente vasculare la nivelul creierului.
Diagnosticul de stenoză a arterei carotide implică evaluare clinică și teste de imagistică medicală. În cazul Floretei aceasta a fost supusă unor investigații complexe, diagnosticul precis fiind pus pe baza anamnezei și a angiografiei cu tomografie computerizată.
„Simptomele pacientei descriau clar atacuri ischemice repetate, iar starea carotidelor, așa cum o arătau imaginile obținute prin arteriografie cu substanță de contrast și razele X, au confirmat situația critică. Practic, un accident vascular era iminent, fie prin obturarea lumenului carotidian, fie prin ruperea plăcii de aterom. Din fericire, terapia intervențională poate elimina aceste riscuri, prin restabilirea unui flux normal de sânge către creier”, spune dr. Bogdan Mut.
Atacuri ischemice
Un atac ischemic, cunoscut și sub numele de accident ischemic tranzitoriu, este caracterizat printr-un episod temporar de reducere severă sau întrerupere a fluxului de sânge către o anumită parte a creierului. Acestea nu provoacă daune celulei nervoase și, uneori, trec neobservate de pacienți. Atacurile ischemice sunt scurte, de ordinul minutelor, iar majoritatea simptomelor dispar într-o oră. Rareori, pot dura până la 24 de ore. Simptomele unui accident ischemic tranzitoriu sunt similare cu cele care apar la începutul unui accident vascular cerebral.
Atacurile ischemice sunt un foarte serios semnal de alarmă. Statistica arată că 1 din 3 persoane, care are un atac ischemic tranzitoriu va face un accident vascular cerebral, deseori major, iar jumătate dintre aceste evenimente apar în decurs de un an de la primul atac ischemic. Dacă atacul ischemic este diagnosticat corect și dacă se intervine la timp asupra potențialelor cauze care îl declanșează, accidentul vascular cerebral poate fi evitat.
Simptomele unui atac ischemic tranzitoriu apar brusc și pot include slăbiciune, amorțeală sau paralizie la nivelul feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului. Mai poate fi asociat cu tulburări de vorbire sau dificultăți de înțelegere, vedere dublă sau orbire la unul sau ambii ochi ori amețeli puternice sau pierderea echilibrului. Specific pentru accidentele ischemice tranzitorii este faptul că simptomele pot fi combinate și pot varia în funcție de zona din creier care este afectată.
Tratament prin terapie intervențională
Dr. Bogdan Mut: „În mod evident era necesară montarea unui stent la nivelul carotidei stângi, care era și cea mai sever afectată. Pentru că pacienta avea arterele foarte rigide, am ales o soluție de abord puțin folosită, dar care în cazul de față a fost singura posibilă. Am intervenit și montat un stent pe lumenul carotidei stângi, folosind ca acces artera brahială dreaptă. Procedura s-a realizat cu pacienta conștientă - pentru că în felul acesta puteam monitoriza continuu funcția cerebrală, doar cu anestezie locală.
Traseul transbrachial implică inserarea unui cateter în artera brahială dreaptă și ghidarea acestuia până la carotidă stângă, unde se realizează procedura. Cateterul este ghidat sub control imagistic până la nivelul aortei și apoi la artera carotidă stângă. Odată ajuns la locul intervenției, se introduce un mic dispozitiv, prin intermediul cateterului, se blochează fluxul sanguin pentru a preveni desprinderea unui tromb, se montează stentul și ulterior cateterul este extras, astfel încât să preia și eventuali trombi care s-ar forma în cursul procedurii”.
De regulă este folosită artera femurală pentru abordul arterial, dar cum în cazul acestei paciente avand în vedere boala arterială periferică severă nu era posibilă realizarea intervenției în siguranță, a fost folosită o soluția excepțională, prin artera brahială.
„După ce mi-a salvat inima, mi-a salvat și creierul”
Pacienta s-a recuperat rapid și bine, procedura fiind minim invazivă. Mai mult, recuperarea a fost cu atât mai ușoară cu cât nu a fost necesară anestezie generală, fiind realizată doar o anestezie locală, acolo unde a fost făcută incizia pentru a accesa artera brahială și a introduce cateterul.
„Am avut totală încredere în domnul doctor. Nu mi-a fost teamă, m-am simțit în deplină siguranță. Am fost conștientă tot timpul când a realizat intervenția și chiar am vorbit cu dumnealui. Am avut în mână o păpușă, din aceea care țiuie, pe care trebuie să o strâng în mână pentru ca domnul doctor să știe exact care este starea mea.
Mi-a explicat foarte răbdător ce și cum face, deși pe mine mă depășesc chestiunile astea medicale, dar chiar și așa am înțeles. Ce știu cel mai bine este că după ce mi-a salvat inima, mi-a salvat și creierul. Eu vreau să spun așa: că domnul doctor este minunat și că-i mulțumesc din suflet pentru cum m-a ajutat. La fel și personalului de aici, din spital, care pur și simplu te face să te simți bine. M-au ajutat să mă mișc, să mănânc. Nici măcar nu m-am simțit ca la spital. Am atâția ani și am autoritatea să zic: cine are nevoie de ajutor, așa ca mine, ăsta este locul unde se pot face bine!”, a spus Floreta.
Pacienta s-a externat a doua zi după intervenție, în stare bună. Riscul unui AVC sever a fost îndepărtat. Conform celor afirmate de dr. Bogdan Mut-Vitcu, în astfel de situații poate fi necesară și intervenția pe cealaltă carotidă, dar între proceduri este necesar un interval de timp, care poate varia de la săptămâni, la luni în funcție de statusul pacientului.
Dr. Bogdan Mut-Vitcu, scurtă carte de vizită
„Progresul spectaculos al tehnicilor de intervenție a contribuit semnificativ la reducerea mortalității prin accidente vasculare. Eu consider acest fapt ca fiind una dintre cele mai mari realizări medicale din ultimii 20 de ani. Metodele intervenționale pot salva vieți și alături de prevenție - controlul tensiunii arteriale, al nivelului de colesterol și dislipidemiilor, concomitent cu renunțarea la fumat și gestionarea cât mai corectă și riguroasă a diabetului - pot reduce rata mortalității cardiovasculare, încă foarte mare în România”, a adăugat doctorului Bogdan Mut.
Medicul primar Bogdan Mut a făcut pionierat în cardiologia intervențională, fiind printre cei care au realizat proceduri de terapie intervențională în premieră absolută în România. A acumulat experiența și s-a specializat la AKH Viena și Hadassah Ierusalim. Și-a început cariera, în anul 1996, la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, iar până acum a efectuat peste 15.000 de proceduri.
Dr. Bogdan Mut-Vitcu este membru al Societății Româna de Cardiologie, unde a și fost președinte al Grupului de Lucru de Cardiologie Intervențională, este membru în Societatea Europeană de Cardiologie și Asociația Europeană pentru Intervenții Cardiovasculare Percutană, iar în prezent face parte din echipa de cardiologie și cardiologie intervențională din Spitalul Premier din Timișoara.
Consultant: Bogdan Mut-Vitcu, medic primar cardiolog, la Spitalul Premiere,