Tulburarile de somn clasificate in general in dificultate de adormire si tulburare de trezire in timpul noptii, sunt frecvente la copiii cu varste cuprinse intre 1 si 4 ani. Problemele de somn pot fi deosebit de provocatoare atat pentru parinti, cat si pentru copiii mici sau prescolari, deopotriva. Aproape o treime din toti copiii au anumite probleme cu somnul, ceea ce creste frecvent nivelul de stres pentru toti cei din familie. Este important sa realizam ca problemele de somn sunt in mare parte de scurta durata si au tendinta de a nu avea consecinte pe termen lung.
Mai jos sunt cateva informatii generale cu privire la problemele de somn si cateva sugestii pentru a le aborda.
Dificultatea de a adormi
Cel mai frecvent, parintii copiilor mici se plang de dificultatea acestora de a adormi. In multe cazuri, aceasta problema se datoreaza unei rutine inconstante inainte de somn. Unele studii au aratat ca acei copii care adorm cu dificultate pot invata sa mearga la culcare fara probleme daca adultii incep sa le stabileasca limite clare cu privire la ora de culcare.
O solutie obisnuita si eficienta este de a stabili o anumita ora pentru a merge la culcare in fiecare noapte, precedata de o rutina consecventa de culcare (cum ar fi: a bea ceva, a merge la baie, a face baie, periatul pe dinti, apoi cititul unei povesti). Avand o ora anume pentru a merge la culcare (si o ora anume de trezire, dimineata) ajuta la setarea ceasului biologic al organismului (ritmul circadian), astfel incat copilul sa fie obosit cam la aceeasi ora in fiecare noapte. Rutina de culcare ajuta copiii sa faca tranzitia fizica si emotionala de la o zi incarcata la un somn odihnitor.
Desi este util sa ramanem la o rutina generala de culcare, asigura-te sa il lasi pe copilul tau sa aiba un anumit control asupra activitatilor specifice. De exemplu, permite-i sa isi aleaga pijamaua, sa aleaga o poveste de citit si sa decida ce animale de plus sau alte obiecte sigure poate sa le ia cu el in pat. Problemele apar atunci cand parintii sunt de acord cu cererea copiilor lor pentru a "sta un pic mai tarziu". Nepastrarea unui program regulat perturba ceasul natural al organismului si doar agraveaza problema. Desigur, exista momente speciale cand vei dori sa faci seara anumite lucruri cu copiii tai, mentinandu-i peste ora lor de culcare obisnuita. Trebuie sa intelegi ca atunci cand se fac aceste exceptii, este posibil sa dureze cateva nopti ca acestia sa revina la programul de dinainte.
Uneori, un copil are dificultate in a adormi daca acesta este pus la culcare prea devreme sau nu este inca obosit. Acest lucru tinde sa fie cel mai problematic pentru copilul care a dormit mai mult in timpul zilei, mai ales dupa-amiaza tarziu. Cei mai multi copii renunta la somnul de dimineata pana la varsta de 1 an, iar la cel de dupa-amiaza pana la varsta de 3 sau 4. In cazul in care copilul tau doarme, incearca sa pastrezi un program regulat pentru acesta in timpul zilei, intrucat schimbarea orei poate perturba, de asemenea, ceasul intern al organismului.
Dificultatea de a adormi poate avea uneori legatura cu frica si anxietatea. Unii copii mici si copiii prescolari au anxietate de separare, iar culcatul pentru ei este dificil, pentru ca parintii ii lasa acum singuri. Alti copii pot fi speriati de intuneric sau pot fi speriati din cauza imaginilor vazute in filme, la televizor sau jocuri video sau pe calculator. In aceste cazuri, restabilirea sigurantei de catre parinti este de multe ori cel mai bun remediu. Fa rutina de culcare relaxanta, punand muzica in surdina sau spunand o poveste linistitoare. Spune-i copilului ca o sa il verifici dupa cinci minute dupa ce a stins lumina si aminteste-i ca vei dormi aproape de el. Alte strategii utile includ pastrarea unei veioze aprinse in camera si evitarea vizualizarii imaginilor media inainte de culcare.
Trezirea in timpul noptii
Dupa ce copiii au adormit, ei pot avea dificultate in a ramane adormiti. De fapt, este normal pentru ei sa se trezeasca de mai multe ori in timpul noptii. Problemele apar atunci cand copiii nu pot adormi la loc singuri. Cea mai frecventa cauza este atunci cand copilul nu a invatat sa adoarma fara ajutor. Copiii care adorm in timp ce sunt tinuti in brate, leganati sau hraniti, le va fi greu sa adoarma la loc fara aceleasi interventii parentale. In acest caz, trezirile nocturne sunt cel mai bine tratate prin utilizarea unei rutine de culcare regulate, care include punerea copilului in pat in timp ce este inca treaz.
De asemenea, copiii mici si copiii prescolari se pot trezi pe timp de noapte avand cosmaruri sau episoade de teroare nocturna. Cosmarurile sunt vise infricosatoare. Ele sunt destul de frecvente, au tendinta de a apare intre 1-3 ani si se intampla frecvent atunci cand copilul este anxios sau stresat. Factorii de stres ar putea sa nu fie intotdeauna evidenti - tranzitiile normale de dezvoltare, precum pregatirea pentru mersul la toaleta sau inceperea scolii pot provoca cosmaruri. Dupa un cosmar, copilul va fi treaz si speriat. Pentru a adormi la loc, cei mai multi copii au nevoie de a fi linistiti si de restabilirea sigurantei de catre parinti. In cazul in care cosmarurile devin frecvente, vorbeste cu copilul tau in timpul zilei cu privire la activitatile sale si ajuta-l sa discute despre temerile sau nelinistile lui.
Desi episoadele de teroare nocturna (pavor nocturn) de multe ori arata similar cu cosmarurile, sunt de fapt diferite si mult mai putin frecvente. In cazul acestora, un copil se ridica brusc in pat, pare intens infricosat sau agitat si poate tipa sau striga. Ochii copilului sunt deschisi, desi inca doarme. Nu realizeaza prezenta altora in jur si nu poate fi linistit sau trezit. Ar trebui sa iti protejezi copilul pentru a nu se rani. Dupa ce acest episod se incheie, copilul va avea un somn odihnitor si, de obicei, dimineata nu isi va aminti nimic din ce s-a petrecut in timpul noptii.
Terorile nocturne tind sa apara dupa un interval de una-doua ore dupa adormire, pot aparea grupate mai multe nopti la rand si apoi dispar. Cel mai frecvent apar la copiii cu varste cuprinse intre 1 si 8 ani si pot fi declansate de stres fizic sau emotional, de asemenea. In general, aceste episoade dispar fara tratament si nu au efecte pe termen lung. Discuta cu medicul pediatru daca copilul are terori nocturne frecvente, prelungite sau severe.
Problemele de somn sunt comune pentru copiii mici si reprezinta o sursa de frustrare pentru multi parinti. Cele mai multe cazuri pot fi abordate prin modificarile comportamentale discutate mai sus. Cu toate acestea, nu toti copiii raspund la aceste tehnici. In plus, la unii copii problemele cu somnul pot fi un semn al unor tulburari fizice sau emotionale semnificative. In cazul in care aceste probleme de somn persista dupa ce ai incercat variantele sugerate mai sus timp de cateva saptamani sau daca ai alte temeri, ia legatura cu medicul pediatru pentru a discuta despre obiceiurile de somn ale copilului tau. Pediatrul poate oferi sfaturi suplimentare si confirma ca nu este necesara vreo evaluare suplimentara. Fii pregatit pentru a discuta despre obiceiurile de somn ale copilului in detaliu, inclusiv despre rutina de culcare, durata somnului pe timpul noptii, numarul si durata de reprize de somn in timpul zilei si despre orice alte aspecte cu privire la adormit si trezit. Medicul iti poate recomanda chiar sa pastrezi un " jurnal de somn " in care sa inregistrezi toate aceste informatii pentru cel putin cateva saptamani.
Aminteste-ti ca nu trebuie sa astepti pana cand apare o problema pentru a vorbi cu medicul despre aspectele legate de somn. Ai putea evita aceste tipuri de probleme prin revizuirea obiceiurior de somn ale copilului tau la consultatiile de rutina. In cele mai multe cazuri, stiind la ce sa te astepti si invatand tehnicile de stabilire si mentinere a unor bune obiceiuri de somn te vor ajuta sa poti transforma o noapte agitata intr-una odihnitoare.