Marea majoritate a cancerelor mamare (80%) sunt considerate sporadice, adica sunt diagnosticate la femei fara istoric familial, fiind consecinta interactiunii dintre factorii de risc hormonali, alimentari (de exemplu: alimentatia bogata in zaharuri si lipide, consumul de alcool si tutun, etc), ambientali (cum ar fi expunerea la radiatii, consumul indelungat de contraceptive orale) si biologia fiecaruia. Aproximativ 10-15% dintre cazuri apar in contextul unei predispozitii ereditare, acestea fiind cauzate de o serie de defecte genetice innascute, de cele mai multe ori mostenite de la unul dintre parinti. Intre 5% si 10% din formele de cancer mamar sunt considerate cancere familiale, adica apar ca urmare a interactiunii unor factori comuni de mediu, stil de viata, susceptibilitate genetica sau apar pur si simplu intamplator.
Cancerul de san ereditar are implicatii atat asupra persoanei diagnosticate, cat si asupra membrilor familiei. Astfel, managementul corect al cancerului mamar ereditar este realizat de o echipa multidisciplinara formata din oncolog, chirurg, genetician, radioterapeut, psiholog si nutritionist.
Factori asociati unei forme de cancer mamar ereditar:
- Istoricul familial pozitiv pentru acest tip de cancer sau pentru alte tipuri de cancer - cel putin o ruda de gradul I diagnosticata cu neoplasm mamar sau ovarian, doua sau mai multe rude diagnosticate cu cancer mamar, diagnosticul cancerului de san inainte de implinirea varstei de 45 ani sau al cancerului ovarian inainte de 55 ani
- Tumora cu histopatologie de tip triplu negativ
- Diagnosticul de cancer mamar bilateral
- Asocirea neoplasmului de san cu o alta forma de cancer in special ovarian sau colon
- Prezenta cancerului mamar la barbat
Cand se recomanda testarea genelor BRCA1 si BRCA2
Trebuie mentionat ca medicul genetician stabileste ce tip testare moleculara este recomandata pentru identificarea defectului (mutatiei) implicate in aparitia cancerului mamar.
Testarea genetica in cancerul de san este una dintre recomandarile de baza in protocoalele medicale actuale si implica analiza genetica moleculara bazata pe tehnologia de secventiere de ultima generatie (NGS) a genelor implicate in cauzarea acestei afectiuni. Ghidurile medicale recomanda testarea genelor BRCA1 si BRCA2, cel mai frecvent implicate in cancerul de san si ovar ereditar, in 60-65% dintre cazuri identificandu-se o mutatie cauzatoare a bolii la nivelor acestor gene. Daca testarea este negativa se pot efectua analize moleculare extinse, care permit analiza concomitenta a mai multor gene asociate cu neoplazia de san: BRCA1/2, PALB2, CHEK2, TP53, RAD etc.
Analiza BRCA poate fi efectuata atat dupa diagnosticul de cancer mamar cat si preventiv, in randul femeilor cu istoric familial. Analiza devine obligatorie in randul femeilor cu istoricul familial pozitiv pentru acest tip de cancer sau pentru alte tipuri de cancer (cel putin o ruda de gradul I diagnosticata cu neoplasm mamar sau ovarian, 2 sau mai multe rude diagnosticate cu cancer mamar, diagnosticul cancerului de san inaintea varstei de 45 de ani sau a cancerului ovarian inainte de 55 de ani, rezultat al examenului histopatologic de tip triplu negativ , cancer mamar bilateral, asocierea neoplasmului de san cu o alta forma de cancer, in special ovarian, si prezenta cancerului mamar la barbat.
Riscul de aparitie a cancerului de san difera de la o gena la alta, variind intre 20% si 80% in functie de rolul si caracteristicile pe care acestea le au in controlul diviziunilor celulare si repararii leziunilor ADN. De aceea, este important sa identificam defectul genetic pentru a putea oferi o consiliere genetica personalizata.
Ce urmeaza dupa identificarea unei mutatii genetice?
Identificarea unei mutatii patogene la nivelul unei gene de predispozitie confirma diagnosticul de cancer mamar ereditar si impune o serie de masuri speciale. De exemplu, identificarea unei mutatii patogene BRCA1 asociaza un risc de aproximativ 45-80% pentru cancer mamar si 35-45% pentru cancer ovarian. Conform ghidurilor medicale, din momentul identificarii mutatiei, se impune o profilaxie oncologica specifica pentru persoana purtatoare, ceea ce inseamna realizarea urmatoarelor investigatii: ecografie/mamografie/RMN mamar si ecografie endovaginala la fiecare 6, respectiv 12 luni.
Riscul aparitiei cancerului de san creste odata cu inaintarea in varsta, astfel ca dupa 45 ani se poate recomanda chirurgia profilactica (mastectomie mamara bilaterala cu reconstructie mamara, oforectomie sau histerectomie). Fiecare caz in parte este discutat de echipa multidisciplinara, care in baza analizei detaliate prezinta purtatorilor mutatiilor patogene BRCA optiunile profilactice si terapeutice, pentru a alege impreuna varianta optima pentru fiecare persoana.
Identificarea unor mutatii patogene permite implementarea unui protocol profilactic al carui scop este scaderea riscului aparitiei neoplaziei la persoanele purtatoare asimptomatice si stabilirea unui tratament adecvat la pacientele diagnosticate cu neoplasm mamar, purtatoare ale mutatiei. Consilierea genetica a pacientilor, dar si a membrilor familiei posibil purtatori ai tarei genetice este extrem de importanta, fiind recomandata ori de cate ori este necesara.
Cancerul de san ereditar apare si la barbati
Unul din miturile legate de cancerul de san ereditar este ca acesta apare doar la femei. Riscul de transmitere a mutatiei de la o generatie la alta este de 50%, indiferent de sexul celor afectati. De exemplu, daca fiica/fiul unei femei cu mutatie patogena BRCA mosteneste defectul genetic, acesta se poate transmite mai departe atat fetelor, cat si baietilor. De asemenea, barbatii BRCA pozitivi au un risc de 10% de a dezvolta cancer mamar si un risc de aproximativ 20% pentru cancer de prostata.
Surse:
www.medlineplus.gov
www.breastcancer.org
www.cdc.gov