Viața a doi frați, gemeni identici, aflați încă în uterul mamei, s-a dovedit a fi în pericol atunci când ecografia de umărire a sarcinii din săptămâna 20 a arătat că sufereau de o condiție rară numită „sindrom transfuzor-transfuzat”, în care se produce transferul de sânge de la un făt la celălalt prin intermediul placentei comune.
Un astfel de diagnostic este devastator pentru părinți. Netratată, afecțiunea poate fi fatală pentru unul sau ambii copii sau poate avea consecințe severe, cum ar fi paralizia cerebrală.
Singura șansă ca cei doi băieței să supraviețuiască a fost o intervenție fetală minim-invazivă cu laser care a fost efectuată de Dr. Hadi Rahimian, medic primar obstetrică-ginecologie, supraspecializat în medicină materno-fetală, unul dintre puținii medici din țară care efectuează operații intrauterine.
Procedura de fotocoagulare cu laser a anastomozelor placentare a fost efectuată cu succes pentru prima oară în România la Spitalul Băneasa.
Sindromul transfuzor-transfuzat
Sindromul transfuzor-transfuzat este o condiție prenatală în care gemenii identici primesc cantități inegale de sânge placentar, având drept rezultat dezvoltarea lor diferită. 70% din gemenii identici împart aceeași placentă (gemeni monocorionici) și 15% din aceste sarcini vor fi afectate de sindromul transfuzor-transfuzat.
În mod normal, cu toate că au în comun aceeași placentă, circulația fiecărui geamăn este separată. În sindromul transfuzor-transfuzat, se formează legături între vasele de sânge placentare, permițând sângelui să circule de la un făt la altul. Dacă aceste anastomoze sunt inegale, se poate dezvolta un transfer semnificativ de sânge de la un geamăn, numit donator sau transfuzor, către celălalt geamăn, numit primitor sau transfuzat. Ca urmare, un copil va primi prea mult sange, iar celălalt prea puțin. 
Cresc împreună, dar se dezvoltă inegal
Sindromul transfuzor-transfuzat este o afecțiune progresivă cu potențial sever. Gemenii nu vor avea malformații, însă, din cauza vascularizației placentare inegale, fiecare geamăn se confruntă cu o serie de provocări care necesită urmărire specifică efectuată de către un medic cu expertiză în domeniu.
Deoarece donatorul primește mai puțin sânge, copilul va crește mai încet și va fi mai mic. Organismul lui va încearca să folosească cât mai eficient oxigenul, direcționând fluxul de sânge către inimă și creier și restricționând circulația către organele mai puțin importante, cum ar fi rinichii. În consecință, se va forma din ce în ce mai puțină urină și ca urmare, din ce în ce mai puțin lichid amniotic (oligohidramnios), urina fiind principalul ingredient al acestuia. În formele severe, lichidul amniotic este atât de puțin, încât fătul apare pe ecografie ca și cum ar fi “prins” între pereții uterului.
Pe de altă parte, geamănul primitor se confruntă cu situația opusă. Copilul este mult mai dezvoltat decât fratele lui și este înconjurat de un volum crescut de lichid amniotic (polihidramnios), care poate declanșa nașterea prematură. De asemenea, inima copilului este suprasolicitată, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă, edemațierea generalizată (hidrops fetal) și moartea fătului.
Diagnosticul prenatal al sindromului transfuzor-transfuzat
O ecografie de sarcină de rutină va arăta dacă sunt prezenți gemeni de același sex, dacă ei au în comun aceeași placentă și dacă sunt prezenți doi saci amniotici. Aceasta este o constatare importantă deoarece va confirma sarcina gemelară monocorionică diamniotică care are un risc crescut de a dezvolta sindromul transfuzor-transfuzat. În acest caz, medicul obstetrician curant îți va recomanda ca sarcina să fie urmarită în continuare de către un specialist în medicina materno-fetală, într-un centru cu expertiză în furnizarea de tratament specializat.
Să poți să oferi un tratament mai bun pentru acești copii
Istoria naturală a sindromului transfuzor-transfuzat este bine stabilită. Dacă nu este tratat, probabilitatea ca ambii copii să moară în uter este foarte mare, de 60-100%, în special când afecțiunea este prezentă la mai puțin de 20 săptămâni de sarcină.
Dacă mama este însă diagnosticată la timp, se poate efectua un tratament intrauterin care poate salva viața copiilor.
Fotocoagularea laser a anastomozelor placentare este o metodă de tratament state-of-the-art care are ca scop deconectarea vaselor de sânge comune dintre gemeni, oprindu-se astfel transferul anormal de sânge dintre ei. Este frecvent efectuată între săptămânile 16-26 de sarcină. Procedura are loc în sala de operații și durează 1-2 ore, în funcție de numărul de vase care urmează să fie coagulate. Tipul de anestezie poate fi generală sau epidurală și va fi stabilit împreună cu medicul anestezist.
Acest tip de tratament se poate efectua doar în centre de medicină fetală de către specialiști cu pregătire amplă în acest domeniu. Studiile efectuate în centre fetale de renume din SUA au arătăt o rată de supraviețuire de 80-85% pentru unul din gemeni și de 65-70% pentru ambii copii.
Dr. Hadi Rahimian, medicul care a introdus metode noi de terapie fetală în România
Pentru prima oară in România, Dr. Hadi Rahimian a efecuat o intervenție intrauterină de ultimă oră care a schimbat cursul vieții celor doi frați gemeni aflați încă în uterul mamei.
„Un fetoscop, un endoscop de dimensiuni foarte mici, cu o camera video miniaturală la capătul lui, este introdus prin peretele abdominal al mamei, apoi prin peretele uterului în cavitatea amniotică a fătului primitor. Fetoscopul permite examinarea directă a vaselor de sânge de pe suprafața placentei și identifiarea anastomozelor vasculare anormale.” explică Dr. Rahimian procedura de fotocoagulare laser.
„Este o tehnică de mare fineţe, medicul trebuind să direcționeze cu mare atenție fasciculul laser care să coaguleze selectiv doar acele vase de sânge care comunică între un geamăn și celălalt, în timp ce vasele normale, care hrănesc fiecare făt, să rămână intacte.” a completat Dr. Rahimian.
Intervenția a fost efectuată cu succes, ecografia de control arătând absența comunicării anormale între cei doi copii. Mama și gemenii vor fi urmăriți ecografic îndeaproape de către Dr. Hadi Rahimian.
„Este un sentiment extraordinar pe care îl ai atunci când poți interveni și schimba cursul unei boli, de altfel relativ rară în sarcină. De fapt, ceea ce face Spitalul Băneasa să fie unul special este Programul de Medicină Materno-Fetală care oferă o expertiză avansată penru mamele cu sarcini complicate sau cu risc crescut. Echipa noastră de specialişti a efectuat până in prezent următoarele tipuri de intervenţii intrauterine: transfuzii intrauterine la izoimunizare, şunturi vezico-amniotice şi şunturi toraco-amniotice, ultimele două fiind, de asemenea, proceduri efectuate în premieră în România.” a concluzionat Dr. Hadi Rahimian, Directorul Medical al Spitalului Băneasa.
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Marketing Manager
Consultant: Dr. Hadi Rahimian, medic primar obstetrica-ginecologie