Vezi infograficul aici.
Toata lumea raceste. Durata si intensitatea perioadelor de raceala difera insa de la o persoana la alta. Si asta datorita imunitatii si modului in care organismul lupta impotriva microorganismelor. Sistemul imunitar este cel care ne apara de orice atac venit din partea microbilor si diferitelor organisme infectioase, fie ca este vorba despre germeni, bacterii, virusuri, paraziti, celule maligne sau chiar organe si tesuturi transplantate. Si, per ansamblu, face o treaba foarte buna. Dar exista si cazuri in care da gres, fiind invins de una sau mai multe substante straine sau periculoase. Rezultatul? Ne imbolnavim.
Imunitatea innascuta si imunitatea dobandita
Imunitatea innascuta sau nespecifica este prima linie de aparare a organismului impotriva diverselor atacuri si consta in faptul ca toate celulele implicate formeaza un front comun de atac impotriva substantelor straine.
“Armele” folosite de imunitatea innascuta sunt:
- Barierele fizice, precum pielea, corneea si mucoasele de la nivelul tracturilor respirator, digestiv, urinar;
- Secretii ce contin enzime care distrug bacteriile: lacrimi, sucuri digestive;
- Globulele albe care circula prin sange si tesuturi in cautarea invadatorilor.
In timp, din confruntarea sistemului imunitar cu antigenele se naste capacitatea sistemului de a invata si de a-si aminti cea mai eficienta modalitate de atac impotriva fiecarui antigen in parte. In acest caz, vorbim de imunitatea dobandita, adaptativa sau specifica. Ea nu se declanseaza imediat, cum este cazul imunitatii innascute, ci apare la un anumit timp dupa primul contact cu antigenul. De obicei, raspunsul imun adaptativ intervine cu o intarziere de 4-7 zile, interval de timp in care raspunsul imun innascut are un rol critic in controlul infectiilor. Bineinteles, cele doua tipuri de imunitate interactioneaza intre ele si se influenteaza reciproc prin substante care atrag sau activeaza alte celule ale sistemului imunitar. Dintre acestea din urma amintim: citochine, anticorpi, molecule proteice.
Factori care influenteaza imunitatea
Sistemul imunitar este exact asa cum spune si numele - un sistem si nu o singura entitate. Iar pentru a functiona bine, are nevoie de echilibru si armonie.
Cercetatorii inca analizeaza modul in care dieta, exercitiile fizice, varsta, stresul psihologic si alti factori influenteaza raspunsul imun al organismului. Desi, deocamdata, nu a fost descoperita o legatura directa intre cele doua, exista numeroase dovezi privind modul in care acesti factori influenteaza buna functionare a sistemului imunitar, conform oamenilor de stiinta de la Harvard Medical School.
Miscarea
Oamenii care nu fac miscare in mod regulat isi iau de doua ori mai multe zile de concediu medical decat cei care practica sport. Cel putin asa sustin cercetatorii de la Fred Hutchinson Cancer Research Center, citati de Cleveland Clinic. Studiul s-a derulat pe o perioada de un an de zile si a demonstrat ca 30 de minute de exercitii moderate pe zi reduc la jumatate riscul de raceli si, in timp, cresc imunitatea.
Alimentatia
Un aport alimentar echilibrat este foarte important pentru buna functionare a sistemului de aparare al organismului, insa, niciun aliment, nicio vitamina sau alt tip substanta, nu ofera garantia unei protectii totale, considera dr. Mihaela Bilic, Psihonutritionist.
Top 10 alimente care cresc imunitatea:
- Ceaiul verde contine o substranta (L-theanina) capabila sa creasca de cinci ori capacitatea de aparare a organismului;
- Pestele gras (somon, ton, sardine) este bogat in acizi grasi esentiali omega-3 cu rol antiinflamator, care stimuleaza procesele imunitare;
- Iaurtul probiotic si produsele lactate acide cu fermenti vii cresc intensitatea raspunsului imun la o serie de bacterii si virusuri;
- Kiwi este fructul cel mai bogat in vitamina C, cu efect antioxidant si de crestere a rezistentei la boli;
- Ardeiul gras si morcovii contin cantitati mari de betacaroten, fitonutrient cu proprietati antioxidante care protejeaza celulele impotriva modificarilor nocive produse de radicalii liberi; in plus, provitamina A stimuleaza productia de anticorpi;
- Oul este o sursa de proteine de cea mai inalta calitate, de vitamine antioxidante si minerale;
- Semintele de floarea soarelui contin acizi grasi esentiali omega-6, vitamina E si proteine care intaresc sistemul imunitar;
- Capsunile, zmeura si fructele de padure – pe langa cantitatile mari de vitamina C, contin anthocianati, fitonutrienti cu putere antioxidanta crescuta;
- Usturoiul si ceapa contin compusi sulfurati puternici care stimuleaza activitatea limfocitelor si cresc rezistenta la imbolnavire;
- Carnea rosie este o sursa bogata de proteine si minerale de care sistemul imunitar are nevoie pentru a functiona eficient.
(Sanatatea are gust – dr. Mihaela Bilic, editura Curtea Veche, 2011)
Stresul
Conform unui studiu publicat in Journal of American Medical Association, efectele stresului persistent asupra sistemului imunitar si procesului inflamator pot influenta depresia, infectiile, bolile autoimune, bolile de inima si chiar anumite tipuri de cancer.
Varsta
Pe masura ce inaintam in varsta, imunitatea innascuta se deterioreaza. Pentru a contracara o parte din efectele negative ale imbatranirii asupra sistemului imunitar, specialistii recomanda practicarea exercitiilor fizice si adoptarea unei diete sanatoase.
Somnul
Calitatea slaba a somnului si perioadele lungi in care organismul este privat de odihna pun in pericol buna functionare a sistemului imunitar.
“Sa reducem discrepantele in vaccinare”
In luna aprilie a fiecarui an, expertii si liderii de opinie din regiunea europeana a Organizatiei Mondiale a Sanatatii si din lume isi unesc fortele pentru a sublinia importanta vaccinarii - cea mai eficienta metoda de prevenire a bolilor infectioase. Infiintata in anul 2005, Saptamana Europeana a Vaccinarii este sarbatorita anual pentru a sensibiliza opinia publica si pentru a ajuta la mentinerea ritmului de lupta impotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.
Anul acesta, Saptamana Europeana a Vaccinarii are loc in perioada 24-30 aprilie si isi propune sa creasca nivelul de informare cu privire la rujeola si rubeola in regiunea europeana si sa sprijine in continuare initiativele menite sa asigure o protectie echitabila impotriva acestor boli pentru toata lumea. De asemenea, subliniaza si necesitatea imunizarii in randul adolescentilor si adultilor, pe tot parcursul vietii.
Saptamana Europeana a Vaccinarii face parte din Saptamana Mondiala a Vaccinarii, iar sloganul campaniei globale este, pentru al doilea an consecutiv, “Sa reducem discrepantele in vaccinare” (Close the imunization gap). Gratie programelor lor de imunizare puternice, cele 53 de state membre in regiunea europeana a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (ex: Austria, Belgia, Croatia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Romania, Spania, etc) sunt mai aproape ca niciodata de a elimina rujeola si rubeola. Toate au facut progrese in vederea atingerii acestui obiectiv, insa este in continuare nevoie de mai multa constientizare si de un angajament mai mare pentru a inchide golurile ramase si pentru a preveni viitoare focare de boala.
Text: Mirabela Viasu, Medical Editor
Bibliografie:
Agenda Medicala Merck, editia a II-a, 2011
“Sanatatea are gust” – dr. Mihaela Bilic, editura Curtea Veche, 2011
http://www.mayoclinic.org
http://www.health.harvard.edu
http://www.clevelandclinicwellness.com
http://www.ncbi.nlm.nih.gov
http://ecdc.europa.eu
http://www.euro.who.int