Am intrat deja in iarna, temperaturile sunt frecvent sub zero grade, vantul e rece si sfichiuitor… si o intrebare ne vine pe buze: “Alergie la frig ? Oare chiar exista si cum se manifesta?”
Aerul rece poate produce bronhospasm
Sa o luam in ordine, cu tractul respirator - suntem expusi la inhalarea de aer rece si foarte rece. Respiratia pe nas are rolul de a curata de impuritati si de a incalzi aerul respirat. Daca din “n“ motive, nasul este infundat si apelam la respiratia pe gura, aerul nefiltrat si neincalzit ajunge direct in plamani, mai ales daca efectuam si efort fizic (deoarece respiram mai intens) si astfel poate declansa mici spasme ale bronhiilor, culminand cu crize de astm la cei cunoscuti cu aceasta afectiune. Aerul rece este un puternic iritant al cailor aeriene si din acest motiv, astmaticii si mai ales cei cu forme severe de boala sunt sfatuiti sa evite efectuarea sporturilor de iarna - schi si patinaj viteza - in conditiile nepurtarii unui echipament sportiv special si adecvat: casca cu filtru de aer, cagula.
Aerul rece poate produce rinita vasomotorie
La nivelul cailor aeriene superioare, contactul cu aerul rece, vantul rece si aerul conditionat poate declansa pleiada de manifestari clinice din rinita vasomotorie, cunoscuta sub denumirea de “rinita la frig”, desi nu este o veritabila alergie la frig.
In aparitia simptomelor nu sunt implicate cai si celule ale sistemului imunitar, ci doar receptorii sensibili la variatiile de temperatura si presiune atmosferica din mucoasa nazala, numiti baroreceptori. Acesti receptori “se strica” si sunt stimulati si de variatii mici de temperatura si presiune atmosferica, cu aparitia intregului cortegiu de simptome de rinita - nas infundat, stranut in salve si rinoree, exact ca in rinita alergica. Exista o singura exceptie, care face diferenta neta intre rinita alergica si cea vasomotorie: absenta senzatiei de mancarime la nivelul nasului, ochilor sau fetei.
In rest, tratamentul simptomatic este aproape identic, bazandu-se mai ales pe folosirea de lunga durata a sprayului antiinflamator cu doze mici de cortizon. El actioneaza strict pe mucoasa inflamata din nas si sinusuri, fara efectele sistemice ale cortizonului, nu da dependenta, dar nici nu actioneaza pe loc, comparativ cu decongestivul nazal - deci, nu te impacienta ca nasul nu se desfunda dupa primul puf de spray cu cortizon..
Fii atent la abuzul de decongestive nazale
Aici trag un semnal de alarma - ABUZUL DE DECONGESTIVE NAZALE ! Este foarte simplu si reclamele ne indeamna la tot pasul, cand avem nasul infundat sa apelam la cea mai la indemana solutie - sprayul cu decongestiv nazal. De acord daca ai o banala raceala si nu-l folosesti decat cateva zile, maximum 7-10 zile. Actioneaza rapid si nasul se desfunda. Complicatiile apar cand, daca exista alte cauze obstructive locale - polipi, deviate de sept nazal, cornete ingrosate -, sau daca ai rinita cronica, alergica sau vasomotorie, incepi sa abuzezi de acest tip de spray.
Am cunoscut pacienti, atat cu rinita alergica, cat si cu rinita vasomotorie, care abuzau de acest tip de medicatie de ani intregi. Poate nu stii, dar in abuzul de lunga durata de decongestive nazale, atunci cand vrei sa le opresti brusc, apare efectul de ”rebound” - adica nasul se infunda mai abitir atunci cand opresti tipul acesta de medicatie. Efectele locale pot fi de la severe la devastatoare - mucoasa se atrofiaza, mirosul se diminueaza si uneori chiar dispare si in final si simtul gustului este afectat. Per total, calitatea vietii pacientului este profund afectata.
Pacientul trebuie sa faca un parteneriat de nadejde cu medicul specialist, de preferinta ORL-ist, pentru a manageria acest tip de abuz medicamentos si fie prin tratament local, fie prin folosirea de spray antiinflamator in combinatie cu rarirea progresiva a decongestivului nazal, prin dilutii progresive, sa poata sa-si recastige mirosul si respiratia nazala normala.
Text: Dr. Claudia Nechifor, Medic Primar Alergologie si Imunologie Clinica