Accidentul vascular cerebral (AVC) este o conditie medicala foarte rara in cazul copiilor, estimata avand o incidenta intre 2 si 13 cazuri la 100.000 de copii. Se considera cel mai mare risc pentru producerea unui AVC la copii este in primul an de viata, dar AVC-ul se poate produce si inainte sau imediat dupa nastere (perinatal sau neonatal, in prima luna de viata).
AVC-ul poate determina deficite neurologice semnificative, ducand la afectarea dezvoltarii psiho-motorii normale a copilului.
Cateodata, semnele unui AVC sunt foarte subtile, ca de exemplu o usoara slabiciune a unui membru, dificultati de coordonare motorie si de echilibru, tulburari senzoriale (de vedere in special). Nou-nascutii pot prezenta crize epileptice, iar la copiii mici, de cateva luni, se observa si utilizarea cu precadere a unei maini (aceasta preferinta apare normal dupa 1 an de viata), slabiciune la nivelul unei jumatati a corpului sau inclestarea pumnului doar la o manuta. La copiii mai mari mai apar in plus si tulburari de vorbire, dureri de cap si dificultati de concentrare a atentiei. Exista, de asemenea, un risc destul de mare de aparitie a unor crize epileptice dupa un AVC. Alte simptome care apar in cazul AVC-ului la copii sunt probleme de miscare a globilor oculari, dificultati de a inghiti, ameteala, imobilizarea unei parti a fetei sau jumatati de corp.
In plan neuropsihologic, printre consecintele pe termen lung ale unui AVC la copii putem enumera:
- Dificultati de vorbire (afazie, dizartrie), cu impact emotional si in planul relationarii sociale
- Alterare a perceptiei vizuale
- Pierderea controlului emotional si schimbari ale dispozitiei afective
- Dificultati de concentrare a atentiei, memorie, rationament si rezolvare de probleme, afectand capacitatea generala de invatare a copilului
- Dificultati de scris-citit si calcul matematic (dislexie, disgrafie, discalculie)
- Modificari comportamentale si de personalitate
Cel mai usor de observat sunt deficitele motorii, in timp ce deficitele cognitive sunt mult mai subtile si devin evidente odata cu integrarea la gradinita sau scoala, cand copilul este solicitat din punct de vedere cognitiv.
Evaluarea neuropsihologica a functionarii cognitive poate aduce informatii importante referitoare la nivelul deteriorarii si functiile afectate, putandu-se construi un plan de interventie in vederea recuperarii acestor deficite.
Text: Psih. Monica Bolocan, Psiholog clinician si educational specializat in dezvoltarea copilului