Cum menții sănătatea ficatului: 5 sfaturi pentru menținerea unei stări optime de sănătate

1. Adoptă un regim alimentar benefic pentru sănătatea ficatului

Ficatul, centrul de comandă al metabolismului tău, depinde într-o mare măsură de o alimentație corespunzătoare, pentru a funcționa la capacitate maximă. Un regim alimentar echilibrat, bogat în nutrienți esențiali, susține sănătatea ficatului și, în plus, contribuie și la detoxifierea acestuia, la regenerarea celulelor hepatice și la prevenirea afecțiunilor cronice.

Așadar, alegerile alimentare pe care le faci zi de zi au un impact direct asupra stării de sănătate a ficatului tău. Este foarte important să cunoști alimentele care hrănesc și protejează ficatul, dar și pe cele care îl pot afecta, pentru a putea face alegerile potrivite pentru sănătatea ta.

Alimente bune pentru ficat

Atunci când incluzi în dietă anumite alimente cu proprietăți hepatoprotectoare, poți fi de un real ajutor pentru sănătatea ficatului tău. Aceste alimente sunt bogate în antioxidanți, vitamine, minerale și fibre, nutrienți care susțin funcționarea optimă a ficatului și contribuie la regenerarea celulelor hepatice.

Fructe care ajută la regenerarea ficatului:

• afinele - aceste fructe de pădure sunt bogate în antioxidanți, astfel că ajută la protejarea ficatului de stresul oxidativ și contribuie la regenerarea celulelor hepatice;
• grapefruitul - cu un conținut ridicat de vitamina C și antioxidanți, acest fruct stimulează procesele de detoxifiere hepatică, ajutând la eliminarea toxinelor și a radicalilor liberi;
• avocado - deși este bogat în grăsimi, avocado conține grăsimi mononesaturate, benefice pentru sănătate, care contribuie la reducerea inflamației și la protejarea ficatului. 

Legume care susțin sănătatea ficatului:

• broccoli - conține sulforafan, un compus cu proprietăți anticancerigene și detoxifiante, care, conform studiului „Broccoli or Sulforaphane: Is It the Source or Dose That Matters?”, publicat în anul 2019 în National Library of Medicine, te poate proteja împotriva afecțiunilor hepatice [1];
• sfecla roșie - bogată în antioxidanți și nitrați, sfecla roșie îmbunătățește circulația sanguină la nivelul ficatului, astfel că favorizează oxigenarea și hrănirea acestuia;
• spanacul - este o sursă excelentă de vitamina E și antioxidanți, așadar, protejează celulele hepatice de efectele stresului oxidativ și contribuie la menținerea sănătății ficatului.

Cereale integrale și proteine slabe:

• orezul brun, quinoa, ovăzul - aceste cereale integrale sunt bogate în fibre, care ajută la reglarea digestiei și la eliminarea eficientă a toxinelor din organism, reducând, astfel, povara asupra ficatului;
• carnea de pui, peștele, leguminoasele - furnizează proteine de înaltă calitate, esențiale pentru regenerarea celulelor hepatice și pentru menținerea funcțiilor metabolice ale ficatului.

👉Odată ce ai început să urmezi un regim alimentar benefic pentru funcționarea ficatului, este recomandat să-ți monitorizezi starea și să apelezi la o serie de analize de sange pentru diagnosticarea bolilor de ficat.

Alimente interzise în steatoza hepatică și alte boli ale ficatului

Pe lângă alimentele benefice, există și o serie de alimente care pot afecta sănătatea ficatului, în special în cazul pacienților cu steatoză hepatică (ficatul gras). Aceste alimente sunt bogate în grăsimi saturate, zahăr și aditivi alimentari și pot contribui la acumularea de grăsime la nivelul ficatului, la inflamație și la dezvoltarea unor afecțiuni cronice. Iată care sunt cele mai periculoase alimente pentru ficat:

• grăsimi saturate și trans - sunt prezente în alimentele procesate, în prăjeli și carne grasă. Conform studiului „Out of the frying pan: dietary saturated fat influences nonalcoholic fatty liver disease”, publicat în 2017 în National Library of Medicine, grăsimile saturate și trans pot contribui la acumularea de grăsime la nivelul ficatului (steatoză hepatică) [2];
• produse cu zaharuri adăugate și alimente procesate - băuturile carbogazoase, dulciurile și produsele de patiserie conțin cantități mari de zahăr, care pot suprasolicita ficatul și pot duce la inflamație;
• alimente prăjite - conțin grăsimi trans și acrilamidă, o substanță cancerigenă;
• mezeluri - sunt bogate în grăsimi saturate, sodiu și aditivi alimentari.

În mod paradoxal, există și câteva legume interzise în bolile de ficat, în anumite cazuri. Printre acestea, se numără ciupercile, sparanghelul și mazărea, care conțin cantități semnificative de purine, ce se metabolizează în acid uric, putând influența funcția hepatică.

De asemenea, deși spanacul, sfecla roșie și rubarba conțin antioxidanți, care sunt utili pentru protejarea ficatului, aceste legume conțin și concentrații relativ ridicate de oxalați, care pot forma cristale și pot contribui la agravarea stresului hepatic. De aceea, se recomandă evitarea exceselor, atunci când le consumi. Totuși, aceste legume nu sunt interzise complet, ci consumul lor trebuie abordat cu moderație, în contextul unei diete echilibrate și adaptate nevoilor fiecărui pacient cu afecțiuni hepatice în parte și în conformitate cu recomandările medicului.

👉Pentru a afla mai multe despre cum îți poți menține ficatul sănătos, programeaza o consultatie la un medic specialist in medicina interna. Acesta te poate îndruma către un stil de viață potrivit, care să protejeze buna funcționare a ficatului.

2. Hidratează-te corespunzător, pentru un ficat sănătos

Apa este esențială pentru toate funcțiile organismului, inclusiv pentru sănătatea ficatului. Consumul adecvat de apă ajută la:

• eliminarea toxinelor - apa este necesară pentru transportul și eliminarea deșeurilor și a toxinelor din organism, în special a celor procesate de ficat;
• transportul nutrienților - apa ajută la transportul nutrienților către ficat și la distribuirea lor în organism;
• reglarea temperaturii corpului - ficatul generează căldură în timpul proceselor metabolice, iar apa ajută la distribuirea acesteia în corp și la menținerea unei temperaturi corporale optime;
• prevenirea deshidratării - deshidratarea poate afecta funcționarea ficatului și poate crește riscul de afecțiuni hepatice. Atunci când consumi suficientă apă, te bucuri de o hidratare corespunzătoare și de funcționarea normală a organelor interne.

Cantitatea de apă necesară variază în funcție de vârstă, sex, nivelul de activitate fizică și alți factori. În general, se recomandă consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi, însă ar trebui să ceri sfatul medicului cu privire la cantitatea ideală pentru tine. Pe lângă apă, poți consuma și alte lichide sănătoase, precum ceaiurile neîndulcite ori sucurile naturale din fructe sau legume. Asigură-te că ai întotdeauna o sticlă de apă la îndemână și bea apă pe tot parcursul zilei, chiar dacă nu îți este sete.

3. Evită consumul excesiv de alcool

Deși este întâlnit în multe contexte sociale, alcoolul poate avea un impact devastator asupra sănătății ficatului. Ficatul este responsabil de metabolizarea alcoolului, iar consumul excesiv îl suprasolicită și poate declanșa o serie de afecțiuni grave, printre care:

• steatoza hepatică (ficatul gras) - consumul regulat de alcool, chiar și în cantități moderate, poate duce la acumularea de grăsime în ficat. Această afecțiune, cunoscută sub numele de steatoză hepatică sau „ficatul gras”, poate evolua spre inflamație și, în timp, spre ciroză;
• hepatita alcoolică - consumul excesiv de alcool poate provoca inflamația ficatului, cunoscută sub numele de hepatită alcoolică. Această afecțiune se manifestă prin simptome precum oboseala, icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor), durerile abdominale sau ficatul mărit. În cazurile grave, hepatita alcoolică poate duce la insuficiență hepatică;
• ciroza hepatică - aceasta este o afecțiune gravă și ireversibilă, caracterizată prin cicatrizarea țesutului hepatic. Consumul cronic de alcool reprezintă una dintre principalele cauze ale cirozei, conform unui ghid de practică, publicat în anul 2021 în Journal of Gastroenterology [3]. Ciroza poate duce la insuficiență hepatică, cancer hepatic și alte complicații grave.

Este important de reținut că nu există o cantitate „sigură” de alcool care să garanteze că ficatul tău nu va fi afectat. Fiecare persoană reacționează diferit la alcool, iar riscul de a dezvolta afecțiuni hepatice depinde de o serie de factori, precum cantitatea consumată, frecvența consumului de alcool, vârsta, sexul, greutatea corporală, starea generală de sănătate, dar și predispoziția genetică. Pentru a-ți proteja ficatul, cea mai sigură opțiune este să eviți complet consumul de alcool. Dacă totuși alegi să consumi alcool, fă-o cu moderație și conștientizează riscurile asociate.

👉În cazul în care este depistată o afecțiune hepatică, tratamentul precoce poate încetini progresia bolii și poate preveni complicațiile. Programeaza o consultatie la Centrul de Hepatologie Regina Maria, pentru a beneficia de recomandările unor medici specialiști și de un plan de tratament potrivit.

4. Fii activ fizic și protejează-ți ficatul

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este, de asemenea, un aspect important pentru sănătatea ficatului. Excesul de greutate și obezitatea cresc riscul de a dezvolta afecțiuni hepatice, precum steatoza hepatică (ficatul gras) și ciroza.

Activitatea fizică regulată te ajută să-ți menții o greutate sănătoasă, reduce inflamația și îmbunătățește metabolismul, contribuind, astfel, la protecția ficatului.

Nu este nevoie să faci sport de performanță pentru a te bucura de efectele pozitive ale mișcării. Chiar și 30 de minute de activitate fizică moderată, de câteva ori pe săptămână, pot face o diferență majoră. Alege activități care îți fac plăcere, de exemplu, mersul pe jos, alergatul, înotul, ciclismul, dansul sau orice alt tip de sport care te motivează să te menții activ.

5. Vizitează-ți regulat medicul 

Chiar dacă ai un stil de viață sănătos, este important să mergi la medic pentru controale regulate. Acestea permit depistarea precoce a eventualelor afecțiuni hepatice, chiar și în absența simptomelor.

Medicul îți poate recomanda o serie de investigații, de la analize de sânge pentru diagnosticarea bolilor de ficat, până la investigații imagistice, pentru a evalua starea de sănătate a ficatului tău. Analizele de laborator pot măsura nivelul enzimelor hepatice, al bilirubinei și al altor substanțe care pot indica o problemă hepatică. Pe de altă parte, investigațiile imagistice, precum ecografia, tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN), permit vizualizarea ficatului și a structurilor adiacente, ajutând la identificarea unor anomalii (tumori, chisturi, acumulări de lichid sau obstrucții ale căilor biliare).

👉Analizele de sânge reprezintă o metodă de diagnostic extrem de utilă, în nenumărate situații, inclusiv pentru afecțiunile ficatului. Afla mai multe despre analizele de ficat si ce spun acestea despre sanatatea ta.

Ficatul tău este un organ vital, care merită toată atenția și grija ta. Adoptând un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, hidratare corespunzătoare, evitarea exceselor și controale medicale regulate, poți contribui la menținerea sănătății ficatului și la prevenirea afecțiunilor hepatice.

Surse de informare

1. Yagishita Y, Fahey JW, Dinkova-Kostova AT, Kensler TW. Broccoli or Sulforaphane: Is It the Source or Dose That Matters? Molecules. 2019 Oct 6;24(19):3593. doi: 10.3390/molecules24193593. PMID: 31590459; PMCID: PMC6804255. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6804255/
2. Parks E, Yki-Järvinen H, Hawkins M. Out of the frying pan: dietary saturated fat influences nonalcoholic fatty liver disease. J Clin Invest. 2017 Feb 1;127(2):454-456. doi: 10.1172/JCI92407. Epub 2017 Jan 23. PMID: 28112684; PMCID: PMC5272176 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5272176/
3. Yoshiji H, Nagoshi S, Akahane T, Asaoka Y, Ueno Y, Ogawa K, Kawaguchi T, Kurosaki M, Sakaida I, Shimizu M, Taniai M, Terai S, Nishikawa H, Hiasa Y, Hidaka H, Miwa H, Chayama K, Enomoto N, Shimosegawa T, Takehara T, Koike K. Evidence-based clinical practice guidelines for Liver Cirrhosis 2020. J Gastroenterol. 2021 Jul;56(7):593-619. doi: 10.1007/s00535-021-01788-x. Epub 2021 Jul 7. PMID: 34231046; PMCID: PMC8280040. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8280040/