Crom in urina

Cromul este un mineral pe care organismul îl utilizează în doze mici pentru anumite funcții ale corpului, cum ar fi digestia alimentelor. De asemenea, ajută la convertirea glucozei în energie, precum și la transformarea carbohidraților, a grăsimilor și a proteinelor în energie.

Testul este utilizat pentru a determina nivelurile de crom în sânge și urină.

Cromul hexavalent, cunoscut și sub denumirea de crom metalic, este utilizat în mod obișnuit în producția de oțel și alte produse industriale. Expunerea cronică la cromul metalic poate provoca probleme grave de sănătate.

Principalele surse dietetice de crom includ: drojdia de bere, brânzeturile, melasa, carnea, cojile de cartofi, condimentele, cerealele integrale, legume și fructe proaspete.

Cromul în sânge se recomanda pentru:

• Evaluarea posibilului deficit indus de denutriție (în special la vârstnici), traumatisme severe și stres
• Monitorizarea pacienților care primesc preparate de crom în cursul alimentației parenterale
• Evaluarea intoleranței dobândite la glucoză la pacienții cu alimentație parenterală
• Evaluarea rezistenței la insulina la pacienții fără complicații septice care sunt alimentați parenteral

Cromul în urină este indicat in monitorizarea expunerii profesionale la crom.

Cromul este în principal excretat în urină. Nivelurile urinare se corelează cu expunerea.

Rezultatele mai mari decât intervalele de referință indică fie expunerea recentă la contaminarea cu crom, fie contaminarea în timpul analizei.

Deficitul de crom poate fi cauza unor afecțiuni precum:

• Hipercolesterolemie
• Glaucom
• Scăderea numărului celulelor albe în sânge
• Osteoporoza sau leziuni ale nervilor
• Slăbiciune musculară și coordonare defectuoasă
• Amorțeală sau furnicături la nivelul membrelor
• Iritabilitate și depresie
• Confuzie

Deficiența de crom poate fi frecventă la:

• Vârstnici
• Diabetici
• Lucrătorii din industriile: placare metalică, oțel și aliaje neferoase, materiale refractare și pigmenți cromați și conservanți

Nivelurile de crom prea mari pot duce la:

• Hipoglicemie
• Afecțiuni stomacale digestive
• Deteriorarea ficatului și/sau a rinichilor
• Leziuni ale nervilor
• Distrucție renală
• Aritmii
• Pneumoconioză (în cazul inhalării de vapori de crom metalic sau profesional)
• Ulcerații cutanate, dermatită
• Sensibilitate respiratorie crescută și necroză tisulară, incluzând perforarea septului nazal (cauzată de sărurile anorganice cromate metalice)