Migrena

Migrenele iti pot influenta semnificativ calitatea vietii si te pot impiedica sa iti desfasori actvitatile cotidiene normale. Unele persoane au nevoie sa stea in pat timp de cateva zile pana ce migrena trece. Atacurile migrenoase se agraveaza in timp, insa pentru majoritatea persoanelor, acestea se pot imbunatati dupa multi ani.

Exista mai multe tipuri de migrena, precum:

• Migrena cu aura – exista semne de alarma specifice chiar inainte de debutul migrenei, precum flash-uri luminoase
• Migrena fara aura – este cel mai frecvent tip, in care migrena se produce fara semne de alarma specifice
• Migrena cu aura fara durere de cap, cunoscuta ca migrena silentioasa – sunt experimentate aura sau alte simptome ale migrenei, insa nu apare durerea de cap

Unele persoane au frecvent migrene, pana la cateva pe saptamana, in timp ce altele au migrena ocazional. Este posibil sa treaca si cativa ani intre atacurile migrenoase.

Migrena poate provoca durere pulsatila, de obicei pe o parte a capului. Este frecvent insotita de greata, varsaturi si sensibilitate extrema la lumina si sunete. Atacurile migrenoase pot dura de la cateva ore la cateva zile, iar durerea poate fi atat de severa incat interfereaza cu activitatile tale obisnuite.

In cazul unor persoane, un simptom de alarma cunoscut sub denumirea de aura se produce inainte sau impreuna cu cefaleea. Aura poate insemna tulburari de vedere, amortirea unei jumatati a fetei, bratului sau piciorului ori dificultati in vorbire.

Migrenele sunt frecvent subdiagnosticate si raman netratate. Daca prezinti semnele si simptomele unei migrene, tine un jurnal al acestor episoade, in care sa notezi si tratamentul pe care il iei. Ulterior, fa-ti o programare la medic pentru a discuta aceste aspecte. Chiar daca ai un istoric de cefalee, mergi la medic daca simptomele se modifica sau le resimti brusc diferit.

Mergi la medicul de familie daca ai migrene frecvente (peste 5 zile pe luna) sau simptome severe ale migrenei.

Analgezicele simple, precum acetaminofen sau ibuprofen pot fi eficiente pentru migrena. Incearca sa nu folosesti doza maxima de obicei, deoarece iti va fi mai greu in timp sa tratezi durerea de cap.

Apeleaza de urgenta 112 sau roaga pe cineva sa faca asta daca:

• Te confrunti cu paralizie sau slabiciune la unul sau la ambele brate sau pe o parte a fetei
• Incepi sa vorbesti nedeslusit
• Ai o durere brusca de cap care rezulta in durere severa pe care nu ai mai simtit-o niciodata
• Ai o durere de cap insotita de temperatura crescuta (febra), gat intepenit, confuzie mentala, convulsii, vedere dubla si eritem.
• Ai cefalee dupa un traumatism la cap, in special daca cefaleea se agraveaza
• Te confrunti cu durere de cap cronica, care se agraveaza dupa ce tusesti, la efort sau in urma unor miscari bruste
• Ai cefalee noua dupa varsta de 50 de ani

Aceste simptome pot fi semnul unei afectiuni mai severe, precum accidentul vascular cerebral sau meningita si ar trebui sa te vada medicul cat mai curand posibil pentru a stabili un diagnostic corect si un tratament corect.

Cauza exacta a migrenelor este necunoscuta, insa se crede ca sunt rezultatul activitatii cerebrale anormale care afecteaza temporar semnalele nervoase, substantele chimice si vasele sanguine din creier. Nu se cunoaste cu exactitate ce anume determina aceste modificari in activitatea cerebrala, insa este posibil ca genele sa te predispuna la migrene, ca urmare a unui trigger specific, insa si ca o consecinta a unor factori de mediu.

Exista studii in derulare privind rolul serotoninei (hormonul fericirii) in migrene. Si alti neurotransmitatori pot sa aiba un rol in declansarea durerii, inclusiv peptida calcitonina asociata cu genele (CGRP).

Aproximativ jumatate dintre persoanele care au migrena au, de asemenea, o ruda apropiata care are aceasta afectiune, ceea ce sugereaza ca si genele au un rol in aparitia acestei afectiuni.

Unele persoane considera ca atacurile migrenoase sunt asociate cu anumiti factori declansatori, care pot fi:

• Debutul perioadei menstruale
• Stresul
• Oboseala
• Consumul anumitor alimente sau bauturi

Anumiti factori te predispun la migrene. Acestia pot fi:

• Istoricul familial. Daca ai in familie o ruda care se confrunta cu migrene, exista posibilitatea sa dezvolti si tu migrena
• Varsta. Migrenele pot debuta la orice varsta, desi cel mai frecvent apar in adolescenta si ating un varf in jurul varstei de 30 de ani, pe urma, treptat, devin mai putin severe.
• Genul. Femeile au un risc de trei ori mai mare sa sufere de migrene
• Modificari hormonale. In cazul femeilor care au migrena, cefaleea poate debuta chiar inainte sau imediat dupa instalarea menstruatiei. Migrenele se amelioreaza in general dupa menopauza.

Administrarea de analgezice combinate timp de mai mult de 10 zile pe luna pe o perioada de trei luni sau in doze mari poate declansa durere de cap ca urmare a abuzului medicamentos. Acelasi lucru se intampla si daca iei aspirina sau ibuprofen mai mult de 15 zile pe luna sau triptani, sumatriptani ori rizatriptani timp de mai mult de 9 zile pe luna. Abuzul de medicamente care amelioreaza cefaleea poate crea un cerc vicios, declansand migrene.

Migrenele sunt asociate cu un risc in crestere in ceea ce priveste atacurile ischemice (accident vascular cerebral) si un risc scazut in ceea ce priveste problemele de sanatate mentala (depresie, tulburare bipolara, anxietate, tulburare de panica).

Principalul simptom al migrenei este de obicei durere intensa pe o parte a capului. Durerea este de obicei moderata sau severa cu senzatie pulsatila, care se agraveaza la miscare si te impiedica sa iti desfasori activitatile normale. In anumite cazuri, durerea se poate produce pe ambele parti ale capului si iti poate afecta fata sau gatul.

Migrenele, care debuteaza frecvent in copilarie, adolescenta sau tineretea timpurie, pot avansa in patru stadii: prodrom, aura, atac si post-drom. Nu toti cei care se confrunta cu migrena parcurg toate stadiile.

Alte simptome

Alte simptome frecvent asociate migrenei sunt:

• Sezatie de rau
• Stare de rau
• Sensibilitate crescuta la lumina si sunet, de aceea numeroase persoane cu migrena doresc sa se odiheasca intr-o incapere linistita si intunecoasa

Unele persoane mai experimenteaza ocazional simptome precum:

• Transpiratie
• Dificultate la concentrare
• Senzatie de prea cald sau prea rece
• Durere abdominala
• Diaree

Nu toate persoanele cu migrena experimenteaza aceste simptome, iar unele persoane le pot experimenta fara sa aiba durere de cap.

Simptomele migrenei dureaza de obicei intre 4 ore si 3 zile, desi te poti simti foate obosit pana la 1 saptamana dupa episodul migrenos.

Migrenele se dezvolta in general in etape distincte, desi nu toate persoanele trec prin toate aceste etape:

1. Etapa prodromala (inainte de durerea de cap) – apar modificari de dispozitie, nivel de energie, comportament si pofta de mancare care se produc timp de cateva ore sau zile inainte de atacul migrenos. Te mai poti confrunta cu sete crescuta, nevoie crescuta de urinare sau constipatie.

2. Etapa aurei – apar de obicei probleme de vedere, precum flash-urile luminoase sau petele, card dureaza intre 5 minute si 1 ora. Vezi mai jos efectele aurei.

3. Etapa durerii de cap – apare, de obicei, o durere pulsatila pe o parte a capului, insotita frecvent de stare de rau, varsaturi, sau sensibilitate extrema la lumina si la sunete puternice, care dureaza intre 4 si 72 de ore.

4. Etapa rezolutiei (post-dromala) – apare cand durerea de cap si celelalte simptome se atenueaza, desi te simti obosit multe zile dupa. Miscarile bruste ale capului pot readuce durerea pentru scurt timp

In jur de 1 din 3 persoane cu migrena prezinta simptome de alarma temporare, precum aura, inainte de migrena. Acestea pot fi:

• Probleme de vedere, precum flash-uri luminoase, modele in zig-zag sau pete.
• Amorteala sau senzatia de furnicatura – de obicei debuteaza intr-unul dintre brate si urca pana afecteaza fata, buzele si limba
• Ameteala sau lipsa echilibrului
• Dificultati in vorbire
• Pierderea cunostintei – neobisnuit

Simptomele aurei se dezvolta de obicei in decurs de 5 minute si dureaza pana la 1 ora.

Unele persoane pot experimenta aura urmata doar de o durere de cap blanda sau fara durere de cap.

Exista numerosi factori declansatori (triggeri) posibili – hormonali, emotionali, fizici, alimentari, de mediu si medicali. Acesti triggeri sunt individuali, insa poate fi de ajutor sa tii un jurnal pentru a identifica un anumit trigger.

Modificari hormonale

Unele femei experimenteaza migrenele in jurul perioadei menstruale, posibil din cauza modificarilor nivelurilor hormonale ale estrogenului in aceasta perioada. Acest tip de migrena se produce de obicei cu 2 zile inainte de menstruatie si la 3 zile dupa incheierea menstruatiei. Unele femei experimenteaza migrenele doar in aceasta perioada, de aici denumirea de migrena exclusiv menstruala.

Insa marea majoritate a femeilor le experimenteaza si in alte momente, de aici denumirea de migrena cu asociere menstruala.

Multe femei au remarcat ca migrenele se atenueaza dupa menpauza, desi menopauza poate declansa migrenele sau le poate agrava la unele femei.

Triggeri emotionali:

• stres
• anxietate
• tensiune
• soc
• depresie
• entuziasm

Triggeri fizici:

• oboseala
• somn deficitar
• lucrul in ture
• postura gresita
• tensiune la nivelul gatului sau umerilor
• schimbare de fus orar
• hipoglicemie
• exercitii intense (daca nu esti obisnuit cu ele)

Triggeri alimentari:

• mese amanate sau neregulate
• deshidratare
• alcool
• produse pe baza de cofeina, precum ceai sau cafea
• anumite alimente, precum ciocolata si citricele
• alimente care contin substanta denumita tiramina, care se gaseste in carnea afumata, in produsele mucegaite, heringi murati, peste afumat si anumite branzeturi (precum cheddar, stilton si camembert)

De asemenea, alimentele care au fost depozitate la temperatura camerei si nu au fost refrigerate sau inghetate, au niveluri ridicate de tiramina.

Triggeri de mediu:

• lumina puternica
• ecrane intermitente, precum cel al televizorului sau al computerului
• fumatul (sau incaperile in care s-a fumat)
• zgomotele puternice
• schimbarile climatice, precum schimbarile in privinta umiditatii sau temperaturile foarte scazute
• mirosurile puternice
• atmosfera incarcata

Medicamentele:

• Unele medicamente pentru insomnie
• Pilulele contraceptive combinate
• Terapia de substitutie hormonala, folosita uneori pentru a ameliora simptomele asociate menopauzei

Nu exista un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru a stabili diagnosticul adecvat, medicul trebuie sa identifice tiparele durerilor de cap recurente impreuna cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile, acestea se pot produce in lipsa altor simptome. Obtinerea diagnosticului corect poate sa dureze.

• Analgezicele
• Triptanii (agonistii ai receptorilor 5-HT1)
• Antiemeticele

In timpul unui atac migrenos, multe persoane spun ca de ajutor sunt dormitul sau statul la orizonatala intr-o camera intunecoasa.

Alte tratamente pot fi:

Stimularea magnetica transcraniana – presupune aplicarea unui dispozitiv pe cap, care sa transmita pulsiuni magnetice prin piele. Nu se cunoaste cu exactitate felul in care TMS functioneaza in tratarea migrenelor, insa studiile arata ca folosirea acestei metode la debutul migrenei poate reduce severitatea acesteia.

• Data
• Ora
• Ce faceai la momentul in care migrena a debutat
• Cat a durat atacul
• Simptomele pe care le-ai experimentat
• Ce medicamente ai luat (daca ai luat)

Daca banuiesti ca un anumit factor declansator iti provoaca migrenele – poate fi vorba de stres sau de un anume aliment sau bautura – evitarea acestuia poate reduce riscul declansarii migrenelor.

De ajutor mai sunt mentinerea unui stil de viata sanatos, care sa includa exercitiu fizic regulat, somn suficient si alimentatie corespunzatoare, precum si hidratarea optima si limitarea aportului de cofeina si alcool.

Daca migrenele sunt severe sau ai incercat sa eviti posibilii triggeri (factori declansatori) si tot experimentezi simptomele migrenei, mergi la un consult pentru a primi tratamentul adecvat pentru a preveni atacurile ulterioare.

Surse de informatie:
www.nhs.uk
www.mayoclinic.org

Consultant: Dr. Craciunoiu Adina, medic primar neurolog