Frisoane

Oamenii au frisoane atunci când temperatura corpului scade. Pentru cei mai mulți, temperatura medie de bază se situează în jurul valorii de 37 °C. Totuși, o temperatură „normală” poate varia între 36 °C și 37.2 °C. 

Temperatura corpului variază în funcție de perioada zilei, de activitatea fizică realizată sau temperatura mediului înconjurător, de hainele cu care suntem îmbrăcați și de alți factori. Însă temperaturile foarte scăzute sunt periculoase, expunerea la frig extrem putând duce la hipotermie (temperatură scăzută a corpului). Această problemă apare atunci când temperatura corpului scade sub 35 °C.

De asemenea, următoarele condiții  și afecțiuni pot cauza frisoane, deseori însoțite de febră:

• Virusurile, inclusiv cele care provoacă gripa.
• Infecțiile bacteriene, cum sunt infecțiile tractului urinar, listerioza sau pneumonia. În acest caz, frisoanele sunt deseori însoțite și de dureri musculare.
• Bolile inflamatorii, precum artrita reumatoidă.
• Cancerul. Frisoanele, febra, durerile abdominale și oboseala pot fi toate simptome ale cancerelor de sânge, cum ar fi leucemia.
• Mahmureala. Excesul de alcool poate provoaca simptome precum greața, durerile de cap, frisoanele și oboseala.
• Infecțiile cu paraziți, cum ar fi giardioza.
• Septicemia. Acesta este un răspuns inflamator acut al corpului la o infecție cauzată de bacteriile ce intră în sânge și se răspândesc. Intervenția urgentă cu un tratament antibacterian poate duce la prevenirea deteriorării organelor sau a decesului.
• Malaria. Persoanele care călătoresc în regiuni tropicale unde această infecție transmisă de țânțari este mai frecventă ar trebui să contacteze un medic dacă suferă de frisoane, transpirații, febră, greață și dureri musculare.
• Abuzul de substanțe sau sevrajul.
• Unele medicamente precum antidepresivele sau antibioticele.

Frisoanele pot apărea și fără prezența febrei, mai ales din cauza următorilor factori și condiții medicale:

• Expunerea la frig. O persoană poate avea frisoane după ce a înotat în apa oceanului sau într-o piscină cu apă rece, dacă are hainele ude sau umede și chiar din cauza aerului condiționat dintr-o încăpere. De asemenea, pe măsură ce corpul uman îmbătrânește, este mai dificil să-și regleze temperatura, chiar și când e vorba de vârstnicii sănătoși. Condițiile medicale precum diabetul și bolile de inimă pot agrava problema.
• Consumul excesiv de medicamente. Dozele incorecte de medicamente cu sau fără prescripție medicală, și chiar de suplimente pe bază de plante, pot cauza frisoane. Informațiile de pe prospect trebuie citite cu atenție, iar dacă frisoanele persistă este necesară contactarea unui medic specialist.
• Activitatea fizică extremă. Alergatul la maraton sau alte sporturi care necesită efort fizic intens pot provoca modificări ale temperaturii corpului care să ducă la frisoane. Acest răspuns al corpului poate apărea pe orice tip de vreme, dar e mai probabil ca frisoanele să apară din cauza unor temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate. La temperaturi ridicate, epuizarea termică și deshidratarea pot provoca această reacție. La temperaturi scăzute, hipotermia și deshidratarea pot fi cauza. În ambele situații, alte simptome care pot fi experimentate includ: senzația de piele de găină; crampe musculare; ameţeală; oboseală; greață și vărsături. Frisoanele cauzate de exerciții fizice pot fi evitate cu ajutorul hidratării constante, îmbrăcămintei corespunzătoare pentru antrenamente, evitării exercițiilor fizice în perioadele cele mai reci sau calde ale zilei și, de asemenea, prin limitarea duratei antrenamentelor. Hidratarea și readucerea temperaturii la un nivel normal sunt de obicei suficiente pentru a elimina simptomele, însă uneori poate fi nevoie de asistență medicală.
• Hipotiroidismul. O glandă tiroidă subactivă este una care nu produce suficienți hormoni necesari pentru a regla rata metabolică sau pentru a susține sănătatea generală. Această afecțiune poate provoca o sensibilitate crescută la frig, ducând la frisoane. Alte simptome asociate cu hipotiroidismul includ: umflarea feței; creșterea inexplicabilă în greutate; piele, păr și unghii uscate; slăbiciune musculară, durere sau rigiditate; depresie sau sentimente de tristețe; probleme cu memoria; constipație. Hipotiroidismul este diagnosticat printr-un test de sânge și  este o afecțiune tratabilă care necesită, de obicei, medicamente administrate zilnic.
• Hipoglicemia (scăderea concentrației de glucoză din sânge la persoanele cu diabet). Hipoglicemia poate provoca simptome ușoare, cum ar fi frisoane și tremurături, precum și simptome mai grave, cum ar fi probleme de vedere și convulsii.
• Transpirațiile nocturne. Acestea pot fi cauzate de consumul de alcool, cofeină sau droguri, de o mulțime de afecțiuni precum limfomul sau leucemia, sau de tulburări de somn precum apneea obstructivă în somn.
• Bufeurile la menopauză. Acestea sunt cauzate de fluctuația hormonală și sunt reprezentate de senzații bruște de căldură intensă, însoțite de transpirații sau chiar frisoane. Discomfortul produs de bufeuri poate fi redus prin folosirea mai multor straturi de îmbrăcăminte subțire și găsirea unei modalități de răcorire, cum ar fi utilizarea unui ventilator, deschiderea unei ferestre sau consumul de alimente și băuturi nepicante și reci.
• Răspunsurile emoționale. Unii oameni pot experimenta frisoane atunci când simt emoții puternice, fie plăcute (când ascultă muzica preferată, de exemplu), fie neplăcute. Din a doua categorie, frica intensă, anxietatea sau atacurile de panică (caracterizate de frica paralizantă de moarte sau față de un pericol considerat iminent) pot determina apariția frisoanelor. De asemenea, unii oameni pot tremura din cauza unui val de adrenalină resimțit după un eveniment traumatizant, cum ar fi un accident. Traumele psihologice, inclusiv tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), pot determina, de asemenea, apariția frisoanelor.
• Malnutriția. Aceasta apare atunci când organismului unei persoane îi lipsesc nutrienții necesari. Acest lucru se poate întâmpla din cauza accesului redus la alimente nutritive, a unei afecțiuni de bază care afectează capacitatea corpului de a absorbi nutrienți sau a unei tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia. Fără echilibrul corespunzător al nutrienților, corpul nu poate funcționa corect. Alte simptome ale malnutriției includ: oboseală sau somnolență; slăbiciune; dificultăți de concentrare; piele palidă; erupții cutanate; palpitații ale inimii; amețeli sau senzație de leșin;  furnicături sau amorțeli ale articulațiilor sau extremităților; cicluri menstruale grele, lipsa menstruației sau infertilitate la femei.

Pentru a stabili cauza frisoanelor, medicul de familie va adresa întrebări precum:

• Frisoanele vă fac să tremurați sau vă e doar frig?
• Care a fost cea mai ridicată temperatură a corpului dumneavoastră care a fost însoțită de frisoane?
• Ați avut frisoane doar o dată sau ați avut episoade repetate de frisoane?
• Cât a durat fiecare episod de frisoane?
• Frisoanele au început după expunerea la un alergen sau au început brusc?
• Aveți alte simptome?

Medicul va efectua apoi un examen fizic și, eventual, teste de diagnosticare pentru a vedea dacă o infecție bacteriană sau virală vă provoacă febra. Testele de diagnosticare pot include:

• Teste de sânge;
• Examen spută (secrețiile vâscoase expulzate din tractul respirator inferior – plamâni și bronhii);
• Analiza urinei;
• Radiografie toracică pentru a detecta pneumonia, tuberculoza sau alte infecții.

Îmbrăcămintea în straturi, păturile sau creșterea temperaturii din cameră pot ajuta la dispariția frisoanelor. De asemenea, servirea unui ceai, a unei cafele sau a unei ciocolate calde poate ridica temperatura corpului.

Dacă o boală, o infecție sau o altă problemă de sănătate provoacă frisoane, tratarea afecțiunii ar trebui să ducă la dispariția acestui simptom. Tratamentele variază în funcție de cauza de bază. Acestea pot include:

• Antibiotice pentru infecții bacteriene și parazitare.
• Medicamente antivirale pentru infecții virale.
• Medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi aspirină, paracetamol sau ibuprofen, pentru afecțiuni precum gripa, care provoacă febră și frisoane.

Dacă frisoanele sunt însoțite de febră, se recomandă următoarele:

• Hidratare cu ajutorul apei și a altor lichide;
• Compresă caldă pe frunte;
• Odihnă;
• Purtarea unor haine confortabile.

Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă febra și frisoanele nu se ameliorează după 48 de ore de îngrijire la domiciliu sau dacă aveți oricare dintre următoarele simptome:

• Gât înțepenit;
• Respiraţie şuierătoare;
• Tuse severă;
• Dificultăți de respirație;
• Confuzie;
• Iritabilitate;
• Durere abdominală;
• Urinare dureroasă;
• Urinare frecventă sau absența nevoii de a urina;
• Vărsături puternice;
• Sensibilitate neobișnuită la lumina puternică.

Tratarea unui copil cu frisoane și febră depinde de vârsta copilului, de temperatură și de orice simptome însoțitoare. În general, dacă febra copilului este între 37,8°C și 38,9°C, se poate administra paracetamol sub formă de tablete sau lichide. Este importantă urmarea instrucțiunilor de dozare de pe ambalaj.

Copiii care au febră nu trebuie niciodată acoperiți cu pături grele sau îmbrăcați cu multe straturi de haine. Ei au nevoie de haine ușoare și multă apă sau alte lichide pentru a se menține hidratați. De asemenea, cârpele înmuiate în apă caldă și puse pe frunte pot ajuta.

Nu administrați niciodată aspirină copiilor sub 18 ani din cauza riscului de apariție a sindromului Reye! Sindromul Reye este o tulburare rară, dar gravă, care se poate dezvolta la copiii cărora li se administrează aspirină în timp ce se confruntă cu o infecție virală. Sindromul este definit de leziuni ale creierului și probleme ale funcției hepatice și poate duce la convulsii, comă și chiar deces.

Adresați-vă unui medic specialist în următoarele cazuri:

• febră la un copil mai mic de 3 luni;
• febră la un copil cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 luni, iar copilul este letargic sau iritabil;
• febră la un copil cu vârsta cuprinsă între 6 și 24 de luni, care durează mai mult de o zi;
• febră la un copil cu vârsta cuprinsă între 24 luni și 17 ani, care durează mai mult de trei zile și nu răspunde la tratament.

Frisoanele pot reprezenta un sistem de avertizare timpurie, alertând o persoană asupra luptei pe care corpul o duce împotriva unei infecții, asupra insuficienței glucozei din sânge sau pur și simplu cu privire la faptul că este prea frig în locul unde se află.

Ele pot fi, de asemenea, un simptom al unei boli ascunse. Prin urmare, oricine are frisoane frecvente și persistente ar trebui să consulte un medic. Pentru majoritatea oamenilor însă, frisoanele vor trece în câteva ore sau zile, chiar dacă sunt un simptom al unei febre sau al unei infecții.
Dacă suferiți de frisoane frecvente și credeți că sunt provocate de anxietate sau de alte probleme emoționale, nu ezitați să contactați Clinica Oana Nicolau. Suntem alături de dumneavoastră!

Surse:

• https://www.healthline.com/health/chills-without-fever#causes
• https://www.healthline.com/health/chills
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/chills#home-remedies
• https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21476-chills