Frica de întuneric

Frica de întuneric se manifestă mai ales în perioada copilăriei și este văzută ca fiind o etapă normală a dezvoltării. Aceasta a fost prezentă în rândul oamenilor din cele mai vechi timpuri, pentru că prădătorii vânau mai ales noaptea.

În anumite cazuri, însă, și adulții se pot teme de întuneric. Studiile arată că teama de întuneric nu este asociată, neapărat, cu întunericul în sine, ci cu pericolele pe care le poate ascunde acesta.

Oamenilor le este teamă de întuneric din cauză că nu mai pot vedea sursa unui zgomot, în eventualitatea în care acesta apare.

Cu alte cuvinte, oamenii se tem de obscuritate pentru că nu pot vedea și controla ce se întâmplă în jurul lor.

Tocmai de aceea, producătorii filmelor de groază folosesc întunericul ca un mod de a le provoca oamenilor emoții precum frica. De asemenea, anumite povești sau legende înfricoșătoare nu fac decât să alimenteze frica de întuneric a oamenilor.

Inclusiv lipsa încrederii poate juca un rol important în alimentarea acestei frici, mai ales în cazul persoanelor cărora le este teamă să doarmă singure.

Cunoscută sub numele de nictofobie, denumire care provine din două cuvinte grecești (nyktos – noapte și fobos – frică), fobia de întuneric reprezintă o teamă foarte puternică de întuneric, ce declanșează sentimente intense de anxietate, tensiune și nesiguranță.

Această fobie poate determina o persoană să nu mai facă anumite activități, să evite anumite circumstanțe, adică să nu mai iasă noaptea, să nu mai meargă în locuri unde ar putea fi întuneric, și să se gândească cu groază la momentele în care este nevoită să se afle într-un loc întunecos.

Dacă, spre exemplu, o persoană nu poate adormi sau este foarte stresată atunci când se apropie ora de culcare, din cauza gândului că trebuie să stea în întuneric, putem spune că aceasta are nictofobie.

Astfel, putem spune că fobia de întuneric poate avea un impact direct asupra calității vieții și somnului unei persoane, devenind o problemă medicală care necesită tratament.

Atunci când o persoană se află într-un spațiu întunecat complet, la nivelul creierului se creează un răspuns de tip spasm (tresărire), care duce la eliberarea unor substanțe chimice ce alimentează anxietatea, până când aceasta poate ajunge la un nivel foarte mare sau extrem.

Studiile arată că frica de întuneric poate fi asociată cu anxietatea de separare: spre exemplu, copiii care suferă de tulburare de anxietate de separare pot refuza să adoarmă fără a fi aproape de cel puțin unul dintre părinți.

Factori de risc

O persoană poate dezvolta frică de întuneric dacă:

• A trecut printr-un eveniment traumatizant, precum un accident;
• Părinții au manifestat un comportament anxios: copiii pot dezvolta o teamă de întuneric văzând anxietatea pe care o simt părinții în privința anumitor probleme;
• Părinții sunt hiperprotectori: anumiți copii pot dezvolta o anxietate generalizată dacă sunt prea dependenți de un părinte sau dacă se simt neputincioși în lipsa acestuia;
• Factori genetici: unii adulți sau copii sunt mai predispuși să dezvolte o teamă de întuneric din cauze genetice.

Acestea sunt declanșate fie când persoana respectivă se află deja într-un spațiu întunecat, fie înainte, în momentul în care apare în minte un scenariu în care persoana în cauză și-ar imagina că s-ar putea afla într-un spațiu întunecat.

Frica de întuneric la adulți se manifestă prin:

Simptome fizice:

• Probleme ale respirației;
• Ritm cardiac rapid;
• Durere în piept;
• Tremur, furnicături;
• Amețeală;
• Transpirație;
• Dureri de cap, greață, diaree;
• Nevoia de a dormi cu lumina aprinsă;
• Evitarea anumitor evenimente sociale sau profesionale din cauza întunericului;
• O productivitate scăzută.
• Simptome emoționale:
• Anxietate copleșitoare, un sentiment de panică;
• Teama de a ieși noaptea din casă;
• O nevoie urgentă de a ieși din spațiul întunecat;
• Tulburări ale somnului, precum insomnie, ceea ce duce la un nivel mare de stres și la alte probleme (o productivitate scăzută la locul de muncă sau la școală, creșterea riscului de a face accidente din cauza somnolenței etc.);
• Detașarea de sine;
• Pierderea controlului;
• Sentimentul că moartea este iminentă;
• Pierderea cunoștinței;
• Depresie.

În anumite cazuri extreme, o persoană care suferă de fobie de întuneric va face tot posibilul să nu fie expusă la întuneric și poate da dovadă inclusiv de agresivitate dacă cineva o îndeamnă să petreacă timp în întuneric.

Frica de întuneric la copii

Frica de întuneric este frecvent întâlnită în rândul copiilor, însă aceasta tinde să nu se mai manifeste, de obicei, pe măsură ce aceștia cresc.

Copiii cu vârste între 3-6 ani se tem de întuneric, fiind o parte normală a dezvoltării lor. La acea vârstă, ei se pot teme să doarmă singuri din cauza fantomelor, a monștrilor sau a zgomotelor ciudate pe care susțin că le aud.

Teama lor este alimentată din cauza a ceea ce aceștia văd în desene, la televizor sau pe internet: filme de groază, filme cu scene care conțin violență etc.

Mai mult, studiile arată că ceea ce văd copiii la televizor are o influență foarte mare asupra dezvoltării neuronale și, prin urmare, se poate declanșa frica de întuneric. Tocmai de aceea, părinții trebuie să fie vigilenți în ceea ce privește conținutul pe care-l consumă copiii.

În cazul în care copiii se confruntă cu teama de întuneric, părinții trebuie să comunice în mod deschis, să-i asculte, să îi înțeleagă, să îi liniștească și să își arate sprijinul.

Totuși, este indicat ca părinții să reziste impulsului de a dormi în același pat cu copilul. Mai degrabă, este recomandat să îl învețe cum să își gestioneze frica de întuneric.

Părintele poate asigura un cadru optim care să îl facă pe copil să se simtă în siguranță, cum ar fi să îi pună la dispoziție o păturică, o jucărie anume, sau o lumină difuză care să mențină camera luminată în mod discret.

De asemenea, este important ca părinții să nu îi alimenteze copilului teama de întuneric și să nu facă afirmații precum: „Mă voi uita sub patul tău acum, vreau să mă asigur că nu sunt monștri ascunși acolo.”

Tocmai de aceea, este indicat ca, înainte de somn, copilul să nu fie expus ecranului televizorului, telefonului sau laptopului și nici să citească povești ce conțin violență.

Cel mai bine este ca timpul de dinainte de culcare să fie petrecut de către părinte și copil împreună, fie jucându-se, fie vorbind.

De multe ori, se poate întâmpla ca frica de întuneric să fie provocată de alte motive mai serioase. Stresul provocat de un divorț, de moartea animalului de companie sau de nașterea unui nou membru al familiei poate crește riscul de a dezvolta o anxietate intensă.

Drept consecință, anxietatea se poate manifesta sub forma fricii de întuneric. În acest caz, este indicat să apelați la servicii de psihoterapie pentru copii, care vă pot ajuta în gestionarea acestor probleme.

Frica de întuneric poate fi vindecată atât cu ajutor medical specializat, cât și prin respectarea anumitor recomandări.

Psihoterapie

Psihoterapia cognitiv-comportamentală este des utilizată în cazul persoanelor care suferă de fobie de întuneric. Acest tip de psihoterapie implică înțelegerea de către persoana respectivă a modului în care întunericul o afectează la nivel psihic.

Psihoterapeutul va ajuta persoana în cauză să identifice gândurile specifice care îi provoacă anxietate cu privire la frica de întuneric, explicându-i modul în care aceste gânduri pot fi ajustate de-a lungul timpului.

Terapie prin expunere

Acest tip de terapie se dovedește utilă în tratarea fobiilor, în general, fiind bazată pe expunerea persoanei respective la stimulii care provoacă fobia respectivă (în cazul nostru, întunericul), într-un mediu controlat, pe perioade care diferă ca intensitate.

Scopul este desensibilizarea persoanei în cauză, astfel încât să experimenteze din ce în ce mai puțină anxietate de fiecare dată când se va expune la sursa care declanșează fobia, și anume, întunericul.

Medicație

Specialistul poate prescrie administrarea anumitor medicamente pentru tratamentul temporar al anxietății sau pentru a facilita somnul, în cazul în care o persoană suferă de epuizare, ca urmare a fricii de întuneric. Aceste medicamente nu tratează fobia sau cauza acesteia.

Alte recomandări

Dacă suferiți de fobie de întuneric, specialiștii recomandă:

• Identificarea unei strategii de gestionare a stresului provocat de întuneric, pentru a reduce anxietatea: rostirea unei fraze care să vă liniștească. Repetarea acesteia vă poate face să vă simțiți mai puțin anxios/anxioasă;
• Identificarea unei strategii de gestionare a stresul, în general – dacă nu puteți dormi din cauza stresului cauzat de grijile cotidiene, încercați să vă gândiți că orice problemă are și o soluție, trebuie doar să o găsiți;
• Meditația și practicarea unor exerciții de respirație profundă pentru calmarea gândurilor și pentru a vă ușura somnul. Conștientizați aerul pe care îl inspirați și expirați, concentrați-vă pe a respira lent și profund;
• Relaxarea mușchilor, în mod gradual: această tehnică presupune să vă relaxați, în mod conștient, fiecare parte a corpului.

Respectarea acestor recomandări care vin în completarea psihoterapiei pot determina organismul dumneavoastră să se relaxeze, iar în acest mod anxietatea va fi redusă atunci când trebuie să înfruntați întunericul.

În cazul în care suferiți de frică de întuneric, însă nu la un nivel foarte intens și vă întrebați „cum puteți scăpa de frica de întuneric”, puteți afla că există o serie de sfaturi din partea specialiștilor în acest sens.

Relaxați-vă înainte de culcare

Pentru a avea un somn cât mai odihnitor, este necesar să ajungeți la o stare de calm și relaxare înainte de a merge la culcare. Puteți face acest lucru dacă:

• Evitați consumul de cofeină, băuturi alcoolice sau prea multe lichide înainte de a merge la culcare;
• Limitați expunerea la lumina albastră emanată de ecrane, pentru că aceasta inhibă somnul;
• Ascultați o muzică relaxantă sau citiți câteva pagini dintr-o carte.
• Beți ceai de mușețel, valeriană, roiniță sau lavandă, înainte de culcare;
• Limitați orice gând care v-ar putea produce o stare de stres.

Amenajați un cadru propice somnului

Dormitul într-un loc întunecos vă poate oferi un somn mai profund și mai odihnitor. Însă nu este nevoie să stingeți toate luminile astfel încât în camera să fie întuneric-beznă. Pe timpul nopții puteți aprinde lămpi de veghe, pentru a vă obișnui cu întunericul și pentru a reduce nivelul de anxietate resimțit din cauza acestuia.

Înfruntați-vă temerile și gândurile

Dacă auziți un anumit zgomot sau un sunet în timpul nopții, este indicat să vă faceți curaj și să vă înfruntați fricile, pentru a vă convinge că acestea sunt cauzate de motive care au o explicație.

Puteți verifica sursa acestor zgomote – spre exemplu, puteți descoperi că trosnitul poate fi provocat de crengile unui copac mișcate de vânt. De asemenea, folosirea unor afirmații pozitive poate fi de mare ajutor („este un simplu zgomot”; „nu sunt în pericol”; „aceasta este pentru mine o ocazie de a-mi înfrunta temerile”).

Amenajați-vă camera de dormit într-un mod plăcut

Alegeți culori deschise pentru pereții camerei în care dormiți și amenajați-o plăcut – acest lucru vă ajută să vă relaxați înainte de culcare. Mențineți ordinea și curățenia în cameră și amenajați un spațiu destinat relaxării totale: poate fi fotoliul preferat, alături de un raft plin cu cărți și o măsuță de ceai. Păstrați doar mobilierul pe care îl folosiți și nu încărcați camera inutil.

Folosiți lumânări parfumate pentru decor și uleiuri esențiale. Aromaterapia sau terapia prin uleiuri esențiale poate fi de folos pentru un somn odihnitor. Uleiurile esențiale bune pentru un somn echilibrat sunt: mușețelul, cedrul, lavanda și lemnul de santal.

Depășiți teama de a dormi singur/singură

Dacă cei mici pot avea avea privilegiul de a dormi cu părinții sau frații, adulții pot dormi alături de un animal de companie, pentru a nu se simți singuri. Câinii sunt adevărați companioni și pe timp de întuneric și pot contribui la un somn liniștit, întrucât ne fac să ne simțim în siguranță și ne pot ajuta să dormim în întuneric total.

Netratate, atât frica, cât și fobia de întuneric, pot constitui adevărate probleme medicale în anumite cazuri, afectând semnificativ calitatea vieții unei persoane, fie adult sau copil. Tocmai de aceea, în cazul în care vă confruntați cu această afecțiune, este indicat să apelați la ajutor specializat.

Surse:

• https://www.healthline.com/health/nyctophobia
• https://www.verywellmind.com/fear-of-dark-2671872
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/nyctophobia
• https://www.webmd.com/parenting/features/fear-of-the-dark#2
• https://thriveglobal.com/stories/5-tips-on-overcoming-the-fear-of-the-dark/