Alergia la acarieni (praf)

Exista multe substante in praful de casa care pot cauza alergii la oameni, inclusiv par de animale, parti de insecte (in special de la gandaci), spori de mucegai si granule de polen. Cu toate acestea, cele mai comune componente alergenice ale prafului de casa provin de la acarieni.

Acarienii sunt organisme minuscule care apartin familiei paianjenilor. Corpul unui adult masoara aproximativ 0.5 mm in lungime si este translucid, fiind greu vizibil cu ochiul liber. Acarienii imaturi sunt si mai mici si in general sunt vizibili numai cu ajutorul unui microscop. 

Exista cel putin 13 specii cunoscute de acarieni, din care cele mai frecvente in praful din casele din Europa si Statele Unite ale Americii sunt acarienii cu denumirea in latina de Dermatophagoides pteronyssinus, Dermatophagoides farinae si Euroglyphus maynei. Aceste specii constituie 80-90% din acarienii de praf de casa. Cel mai important acarian de praf de casa este Dermatophagoides pteronyssinus. In zonele mai uscate, D. farinae este frecvent intalnit.

Acarienii traiesc in stransa asociere cu oamenii. Cu exceptia pacientilor alergici la acarieni, aceste organisme nu sunt periculoase. De altfel, acarienii sunt folositori oamenilor sau altor animale de companie, deoarece se hranesc cu „solzii” de piele (celulele moarte din piele) care sunt eliminati in mod natural pe masura ce pielea se reinnoieste continuu. O persoana adulta poate elimina pana la 1.5 grame de celule cutanate intr-o zi. Este o cantitate suficienta pentru a hrani 1 milion de acarieni!

Acarienii sunt prezenti in casele din toata lumea. Casa ta poate fi curata si totusi poti avea simptomele alergiei la acarieni, deoarece nu este nevoie de conditii speciale pentru a crea un mediu potrivit pentru acarieni. Prospera in special in mediile intunecate si calde, preferand o temperatura ambientala de 20-25°C si umezeala ridicata (umiditate 70-80%). Acarienii nu pot supravietui bine la o umiditate relativa sub 50%. 

Dormitorul este adesea locul ideal pentru aceste organisme, deoarece aici celulele moarte ale pielii („hrana” acarienilor) sunt cel mai probabil sa se acumuleze. Umiditatea relativa tinde sa fie, de asemenea, mai mare in aceste zone din casa, deoarece oamenii transpira si expira vapori de apa acolo unde dorm si se odihnesc. Lenjeria de pat, pernele, pilota, covoarele si mobilierul tapitat din dormitor capteaza praful si mentin umezeala, facandu-le microhabitate ideale pentru dezvoltarea acarienilor.  

Acarienii din praful de casa trec prin mai multe etape majore de viata de la stadiul de ou la cel de adult. Intre stadiile de viata, acarienii naparlesc, eliminandu-si pielea exterioara, o sursa de alergeni. Cand temperatura si umiditatea sunt optime, dezvoltarea de la ou la adult dureaza aproximativ 1 luna. Adultii traiesc aproximativ 1-2 luni, iar femelele depun aproximativ 50 de oua. Nu este neobisnuit sa se gaseasca mii de acarieni intr-un singur gram de praf de casa (un gram inseamna aproximativ greutatea unei agrafe). O saltea infestata poate contine milioane de acarieni.
 
Acarienii din praful de casa nu sunt paraziti si nici nu sunt capabili sa muste sau sa intepe oamenii. Semnificatia lor ca daunatori se datoreaza alergenilor puternici care se gasesc in resturile corpului lor si, in special, in materiile fecale. Intr-o casa calda si umeda, acarienii pot supravietui tot anul.  Activitati de rutina, cum ar fi curatarea casei, facutul patului sau taratul sau jocul pe jos, pe covor, determina particulele mici de fecale si resturile de acarieni sa fie transportate in aer si inhalate.  
 

Alergia apare atunci cand sistemul imun reactioneaza fata de o substanta straina. Sistemul imun produce proteine cunoscute sub numele de anticorpi care te protejeaza fata de „invadatorii” nedoriti care te pot imbolnavi sau pot cauza o infectie. 

Alergia la acarieni se dezvolta in copilarie sau adolescenta, majoritatea simptomelor manifestandu-se inainte de varsta de 20 de ani. Persoanele alergice la acarieni devin sensibilizate la resturile acestor organisme, cum sunt corpurile lor in descompunere si, in special, la fecalele lor, pe care le inhaleaza. Intestinul acarienilor contine o enzima digestiva puternic alergena care persista in materiile fecale si este inductorul major al alergiei. Desi aceste substante sunt in general inofensive pentru marea majoritate a oamenilor, in cazul pacientilor alergici, sistemul lor imun identifica eronat aceste substante ca fiind „periculoase” si produc anticorpi pentru a „lupta” impotriva lor. 

Aceste substante fata de care sistemul imun reactioneaza exagerat se numesc alergeni, iar anticorpii produsi sunt anticorpi de tipul imunoglobulinelor E - Ac IgE. Raspunsul imun exagerat cauzeaza simptomele asociate alergiei la acarieni, cum ar fi stranutul si curgerea nasului, in cazul rinitei alergice sau tusea si respiratia suieratoare, in cazul astmului.

Factori de risc

Urmatorii factori cresc riscul de a dezvolta alergie la acarieni:

• Istoric familial de alergii. Riscul sa dezvolti o sensibilitate la acarienii din praf este mai mare daca mai multi membri ai familiei tale au alergii.
• Expunerea la acarienii din praf. Expunerea la niveluri ridicate de acarieni din praf, in special la inceputul vietii, creste riscul.
• Varsta. Ai un risc crescut de a dezvolta alergie la acarieni in timpul copilariei sau la varsta de adult tanar. 

Alergia la acarienii de praf este o forma comuna de alergie. Fiind omniprezenti, acarienii din praful de casa se gasesc in intreaga lume. Acarienii au fost detectati in aproximativ 84% din gospodariile din Statele Unite ale Americii. In zonele industrializate, cum este Germania, 1 din 4 persoane sunt afectate de alergie la acarieni. 

Aproximativ 5-30% din populatia generala prezinta sensibilitate la acarienii din praful de casa la testul cutanat. Combinate, rinita alergica si astmul afecteaza 800 de milioane de oameni din intreaga lume, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). 

Daca ai alergie la acarieni, este posibil sa ai simptome pe tot parcursul anului (de ex., rinita alergica perena). Simptomele sunt mai susceptibile sa apara in timpul somnului, noaptea si dimineata devreme la trezire, deoarece acarienii de praf locuiesc in perne, cuverturi de pat, saltele si paturi. De asemenea, poti observa ca simptomele se agraveaza in lunile calde si umede de vara. Cu cat stai mai mult in interior, cu atat riscul de a avea simptome ale alergiei la acarieni este mai mare.

Alergia la acarieni se poate manifesta ca rinita alergica perena si/sau astm.

Rinita alergica perena (pe toata durata anului)

Semnele si simptomele alergiei la acarieni care se manifesta ca rinita alergica sunt:

• Stranut
• Scurgere nazala apoasa (rinoree apoasa)
• Senzatia de nas infundat (obstructie nazala)
• Mancarime (prurit) la nivelul nasului, cerului gurii sau gatului
• Picatura postnazala (secretii care se scurg din nas la baza gatului)
• Tuse
• Ochi rosii si aposi (conjunctivita alergica)
• Presiunea sau durere la nivelul fetei
• Piele umflata, de culoare albastra sub ochi
• La copil: frecarea frecventa in sus a nasului

Astm

Daca alergia la acarieni cauzeaza astm, vei avea:

• Dificultate in respiratie (dispnee)
• Respiratie suieratoare (wheezing) 
• Tuse
• Senzatie de apasare sau presiune toracica
• Probleme cu somnul cauzate de dificultatea in respiratie, tuse sau respiratia suieratoare
• Crize de tuse sau respiratie suieratoare (exacerbare sau atac de astm)

Cand sa mergi la medic

Alergia la acarieni poate varia de la simptome usoare la unele severe. Unele semne si simptome ale rinitei alergice, cum sunt stranutul si curgerea nasului sunt similare cu cele ale racelii obisnuite. Uneori, este dificil sa stii daca ai o raceala sau o alergie. Daca simptomele persista mai mult de 1 saptamana, fara se se amelioreze, este posibil sa ai o alergie.

Daca semnele si simptomele sunt severe - cum ar fi congestie nazala severa sau respiratie suieratoare, care interfera cu somnul fa-ti o programare cat mai repede la medic. Mergi la camera de garda sau solicita asistenta medicala de urgenta daca respiratia suieratoare sau dificultatea in respiratie se agraveaza rapid sau daca ai dificultate in respiratie la efort minim.

Sinuzita (infectia sinusurilor)

• Inflamatia continua (cronica) a mucoasei foselor nazale cauzata de alergia la acarienii de praf poate obstructiona sinusurile, cavitatile goale de la nivelul craniului conectate la caile nazale. Blocajul orificiului prin care se dreneaza secretiile din sinusuri in nas determina inflamatia sinusurilor si favorizeaza dezvoltarea unor infectii la acest nivel, o conditie medicala numita sinuzita (rinosinuzita).

Exacerbarea astmului

• Persoanele cu astm si alergie la acarieni au adesea dificultate in controlul simptomelor astmului si au un risc crescut de exacerbari (atacuri) de astm care sa necesite tratament medical imediat sau ingrijire medicala de urgenta.

Dermatita atopica

• Acarienii din praful de casa constituie nu numai un alergen nespecific, cat si un iritant. Prin urmare, pot fi un factor agravant pentru persoanele cu dermatita atopica, indiferent de sensibilizarea acestora la alergenii acarienilor din praful de casa. 

Suprasensibilizarea respiratorie la substantele iritante

• Inflamatia cronica si distrugerea celulelor care captusec pasajul nazal si respirator fac ca acesta sa devina supra-sensibil, ducand la o reactie exacerbata la iritanti cum ar fi fumul de tigara, poluarea, aerul uscat in incaperile incalzite, in comparatie cu o persoana nesensibilizata.

• Teste alergologice cutanate
• Analize de sange IgE alergen-specifice

Daca constati ca simptomele sunt mai accentuate atunci cand stai in casa, mai ales atunci cand faci curat sau cand dormi, ar trebui sa mergi la un consult la un medic alergolog (medic specializat in diagnosticul si tratamentul bolilor alergice). Diagnosticul alergiei la acarieni necesita o combinatie intre un istoric medical amanuntit si teste alergologice care sa ajute la confirmarea diagnosticului. De obicei, testele alergologice sunt fie un test cutanat, fie o analiza de sange pentru alergii, denumita anticorpi IgE specifici unui alergen. 

Testele cutanate se mai numesc teste alergologice in vivo (testarea in interiorul corpului, la nivelul pielii), in timp ce analizele de sange se mai numesc teste alergologice in vitro (testare in afara corpului, in laborator). Ambele teste diagnosticheaza alergia determinand prezenta anticorpilor IgE specifici. Analizele alergologice de sange detecteaza IgE specifice in sange, in timp ce testele alergologice cutanate detecteaza IgE la nivelul pielii. 

Medicul specialist alergolog va determina ce tip de test este cel mai indicat pentru fiecare pacient in parte, luand in considerare istoricul medical si avantajele si limitarile fiecarui tip de test. Uneori, medicul poate folosi ambele tipuri de teste, atunci cand rezultatele unui singur test nu permit un diagnostic definitiv.

Cel mai frecvent test cutanat este testul prin intepare (prick test) in care o cantitate mica de alergen este introdusa la nivelul pielii. Daca esti alergic la acea substanta, vei dezvolta roseata, umflatura si mancarime la locul de testare in decurs de 20 de minute. Cu cat zona este mai mare, cu atat este mai probabil sa fii alergic. Rezultatele vor fi interpretate de medicul alergolog in cadrul consultatiei.

Analiza de sange IgE specific la Dermatophagoides pteronyssinus (Der p) si farinae (Der f) este utila atunci cand persoana are o afectiune a pielii sau ia medicamente care interfera cu testarea la nivelul pielii. De asemenea, este utilizata la copiii care nu tolereaza testarea cutanata.

• Tratament medicamentos
• Imunoterapie specifica cu alergeni (vaccinarea)
• Modificarea mediului pentru a minimiza expunerea la acarieni

Medicamente

O serie de medicamente pot atenua simptomele rinitei alergice si/sau ale astmului. Medicamentele se administreaza sub forma de spray-uri nazale, respectiv inhalatorii sau sunt sub forma de comprimate sau siropuri, in cazul copiilor.

• Antihistaminice: aceste medicamente amelioreaza mancarimea, stranutul si curgerea nasului. Sunt disponibile sub forma de comprimate care pot fi cumparate fara prescriptie medicala, cum ar fi fexofenadina, loratadina si cetirizina sau ca siropuri antihistaminice pentru copii. Medicul poate prescrie antihistaminice sub forma de spray nazal.
• Corticosteroizi intranazali sau inhalatori: reduc inflamatia si controleaza simpomele rinitei alergice, respectiv ale astmului. 
• Decongestionantele nazale: in asociere cu medicatia antihistaminica, scad secretiile nazale si usureaza respiratia pe nas. Sunt prezente in farmacii sub forma de comprimate, spray-uri nazale, siropuri. Administrarea acestora este indicata ca o metoda temporara, de doar cateva zile. Daca folosesti un spray decongestionant mai mult de 3 zile la rand, acesta poate inrautati congestia nazala. De asemenea, poti avea reactii adverse secundare. Decongestionantele orale pot creste tensiunea arteriala si nu ar trebui sa fie luate daca ai hipertensiune arteriala severa, glaucom sau boli cardiovasculare. La barbatii cu prostata marita, medicamentul poate agrava urinarea. Discuta cu medicul tau daca poti lua in siguranta un decongestionant.
• Antagonisti ai receptorilor de leucotriene: aceste medicamente blocheaza actiunea anumitor substante chimice ale sistemului imunitar. Medicul poate prescrie montelukast, sub forma de comprimate.

Imunoterapia specifica cu alergeni (vaccinarea)

Iti poti „antrena” sistemul imun sa nu mai fie sensibil la un alergen. Aceasta terapie este cunoscuta sub numele de desensibilizare.

Imunoterapia specifica cu alergeni sau vaccinarea se aplica atunci cand tratamentul medicamentos nu are eficienta si consta in administrarea unor doze progresive de substante alergenice. Imunoterapia poate ameliora cursul bolii prin modificarea raspunsului imun al organismului la alergeni cu cresterea rezistentei (tolerantei) la acestia.

Imunoterapia specifica cu alergeni este un tratament de lunga durata. Se incepe cu o doza mica de alergen - in acest caz, proteinele acarienilor care provoaca reactia alergica - care este crescuta treptat de-a lungul unei perioade de 3-6 luni. Ulterior sunt necesare doze de intretinere regulate. Sistemul imunitar are nevoie de 3-5 ani pentru a invata si, mai ales, pentru a tine minte, posibil pentru toata viata, sa tolereze alergenul respectiv. 

Vaccinul este sub forma injectabila (imunoterapie subcutanata) sau orala, cu administrarea unor picaturi sau pastile sublingual (imunoterapie sublinguala). Cu cat vaccinarea este inceputa mai devreme, in primii 2-3 ani de la debutul alergiei, cu atat este mai eficienta. De asemenea, este mult mai eficienta la copii si tineri, comparativ cu adultii. Imunoterapia se poate administra copiilor cu varsta de peste 4 ani (iar in cazuri selectionate, chiar la varste mai mici).

Minimizarea expunerii la acarieni

Cea mai eficienta interventie pentru alergia la acarienii de praf este preventia primara, adica evitarea alergenilor. Acest lucru se poate realiza prin reducerea nivelurilor de alergeni acarieni.

Retine faptul ca a avea acarieni in casa nu inseamna ca nu este curat in casa ta. In majoritatea zonelor lumii, aceste creaturi traiesc in fiecare casa, oricat de curate ar fi. Ce poti insa sa faci este sa reduci efectele acestor „oaspeti” nedoriti.

Studiile arata ca in dormitor traiesc mai multi acarieni decat oriunde altundeva in casa.  Atentia acordata dormitorului si asternutului, in mod special, poate produce o imbunatatire semnificativa a simptomelor. Nu poti scapa in totalitate de acarienii din praful din casa, insa poti reduce considerabil cantitatea acestora. Nu este un proces simplu si, de obicei, necesita efort si cheltuieli semnificative.

Obiectele unde acarienii tind sa traiasca si sa se dezvolte sunt:

• Lenjeria de pat
• Perne
• Patura
• Pilota
• Covoare
• Mobila tapitata
• Perdele si draperii din textile
• Jucarii si animale din plus
• Mobilier de plus pentru animalele de companie

In dormitor

• Inveleste pernele, pilota si salteaua in huse cu fermoar care sa nu permita acarienilor sa iasa usor. Aceste huse sunt fabricate dintr-un material special, cu pori mici si ar trebui sa fie etichetate ca fiind special concepute pentru a bloca acarienii de praf (huse antiacariene sau impermeabile la acarieni). Exista huse din plastic sau vinil, care sunt mai putin costisitoare, dar unii oameni le considera incomode. Poti cauta huse din material textil impermeabile la alergeni.
• Pernele si pilota trebuie sa fie din material sintetic, ideal hipoalergenic (nu se recomanda perne si pilote din puf).
• Spala in fiecare saptamana cearsafurile, fetele de perna si paturile in apa calda (la 60°C) pentru a ucide acarienii si pentru a elimina alergenii. Inghetarea articolelor care nu se pot spala timp de 24 de ore poate ucide, de asemenea, acarienii, dar acest lucru nu va elimina alergenii (resturile de alergeni).
• Daca folosesti paturi decorative, inlocuieste-le cu unele care pot fi spalate. 
• Pentru geamuri, foloseste role lavabile din vinil (nu folosi perdele sau draperii textile).
• Indeparteaza mocheta si covoarele sau inlocuieste-le cu covoare care pot fi spalate. Daca este posibil, inlocuieste-le cu pardoseala din gresie, lemn de esenta tare, linoleum sau vinil.
• Pardoseala dormitorului trebuie spalata cu mopul umed sau aspirata zilnic (sau cel putin o data la doua zile). 
• Indeparteaza jucariile moi, din puf si mobilierul tapitat. 
• Evita aglomerarea si dezordinea.
• Tine animalele de companie in afara dormitorului si, de preferinta, in afara casei.

In toata casa

• Indeparteaza sau redu mobilierul tapitat care acumuleaza praf, in special canapelele vechi.
• Daca este posibil, indeparteaza covoarele. Inlocuieste covoarele cu podele lacuite, gresie sau linoleum. 
• Pentru geamuri, foloseste role din vinil lavabile (nu folosi perdele sau draperii textile).
• Controleaza umiditatea aerului la mai putin de 50% umiditate relativa la temperatura ambientala normala (intre 20-21°C). Acarienii din praful de casa supravietuiesc cu greu atunci cand umiditatea relativa este < 50%. Pentru a verifica nivelul de umiditate, poti folosi un monitor de umiditate. Daca mediul este prea umed, poti reduce umiditatea folosind un aparat de aer conditionat.
• Aspira temeinic si regulat covoarele si mobilierului tapitat pentru a indeparta praful de suprafata. Totusi, retine ca aspirarea nu este eficienta in indepartarea tuturor acarienilor de praf si a alergenilor. Foloseste un aspirator echipat cu un sistem certificat de filtrare care asigura o eficienta ridicata pentru particulele din aer (filtru HEPA - High Efficiency Particulate Air), astfel incat alergenii microscopici sa fie retinuti in sacul de aspirat. Aspiratoarele care nu au acest nivel de filtrare vor recircula particulele alergenice minuscule inapoi in aer, exacerband adesea simptomele de alergie. Accentul trebuie pus pe dormitoare, saltele si alte zone in care este probabil sa existe acarieni.
• Ideal ar fi ca altcineva sa faca curatenie in casa, iar persoana alergica sa evite sa stea in casa in timpul operatiunii de curatenie si sa revina dupa 2 ore dupa incheierea acesteia. Daca acest lucru nu este posibil, foloseste o masca cu filtru pentru particule mici. 
• Ia in considerare utilizarea filtrelor de aer care capteaza alergenii. Particulele microscopice de acarieni de praf (in special fecalele) pot ramane suspendate in aer ore in sir si pot fi inhalate. Pentru a ajuta la eliminarea acestor alergeni, filtrele de calitate HEPA pot fi instalate in sistemul de aer conditionat si incalzire al casei. Aceste filtre pot elimina pana la 99.7% din particulele de pana la 0.1 microni. Asigura-te ca schimbi filtrul la fiecare 3 luni. Filtrele HEPA pot fi utilizate si in instalatiile portabile de curatare a aerului, amplasate in dormitoare si in alte zone critice ale casei. Valoarea unor astfel de purificatoare de aer portabile poate fi totusi secundara, mai ales in incaperile cu o buna ventilatie. Evita aparatele care trateaza aerul cu caldura, ioni electrostatici sau ozon.

Ia in considerare schimbarea locuintei

• Daca suferi de o forma severa de alergie si locuiesti intr-un subsol sau intr-o casa cu pereti cu umezeala, recomandarea este sa te muti de acolo. 
• Persoanele cu alergie la acarieni (sau mucegaiuri) se vor simti adesea mult mai bine daca locuiesc intr-o locuinta situata la etajul al doilea sau mai sus sau intr-o casa care are  dormitoarele la etaj si care are podele din lemn.
• Este important de retinut ca pesticidele nu distrug acarienii de praf. Acaricidele sunt substante chimice care pot ucide acarienii din praful din casa. Dezavantajele folosirii acaricidelor includ efectele de scurta durata si preocuparile legate de siguranta utilizarii la domiciliu.

Surse de informatie:

• www.acaai.org
• www.ncbi.nlm.nih.gov 
• www.uptodate.com 
• www.entomology.ca.uky.edu
• www.aafa.org
• www.mayoclinic.org
• www.allergyasthmanetwork.org