- Ce este avortul spontan?
- Cât de frecvente sunt avorturile spontane?
- Cauze și factori de risc pentru avortul spontan
- Care sunt simptomele avortului spontan
- Diagnosticarea avortului spontan
- Gestionarea avortului spontan
- Recuperarea după avortul spontan
- Când poți rămâne din nou însărcinată după un avort spontan
- Poate fi prevenit avortul spontan?
- Întrebări frecvente despre avortul spontan
Ce este avortul spontan?
Avortul spontan este definit ca pierderea sarcinii înainte de săptămâna 24 de gestație, fiind o întrerupere naturală a dezvoltării fătului. Este una dintre cele mai comune complicații în sarcină, afectând aproximativ 10-20% dintre sarcinile confirmate. De obicei, avortul spontan apare din cauza unor anomalii cromozomiale, dar pot exista și alți factori precum infecțiile, problemele hormonale sau afecțiuni materne.
Tipurile principale de avort spontan:
- Avort complet – țesuturile sarcinii sunt eliminate complet din uter, iar simptomele se opresc.
- Avort incomplet – o parte dintre țesuturile de sarcină rămân în uter, necesitând intervenție medicală.
- Avort inevitabil – sângerarea și dilatarea colului uterin indică faptul că pierderea sarcinii este iminentă.
- Avort reținut (ratat) – fătul încetează să se dezvolte, dar țesuturile rămân în uter fără semne evidente, cum ar fi sângerarea.
- Avort septic – pierderea sarcinii este însoțită de o infecție uterină, fiind o situație de urgență medicală.
- Avort recurent – pierderea a două sau mai multe sarcini consecutive, caz ce necesită investigații detaliate.
Avortul spontan poate fi o experiență emoțională dificilă, însă este important de reținut că majoritatea femeilor care trec prin această situație pot avea ulterior sarcini sănătoase. Consultul medical este esențial pentru a determina cauza și a primi îngrijirea necesară. În Clinica Nativia beneficiezi de specialiști dedicați, cu aparatură modernă, care vor avea grijă de tine.
Cât de frecvente sunt avorturile spontane?
Aproximativ 10-20% dintre sarcinile confirmate se termină prin avort spontan. Numărul real poate fi însă mai mare, deoarece multe avorturi spontane apar devreme, înainte ca femeia să realizeze că este însărcinată. Avorturile spontane sunt foarte frecvente, mai ales la începutul sarcinii, iar aproximativ 85% au loc în primul trimestru de sarcină, care înseamnă primele 13 săptămâni. Restul de 15% dintre avorturile spontane apar în săptămânile 13 până la 20.
Avorturile spontane ratate sunt mai puțin frecvente. Cifrele specifice sunt greu de găsit în literatura de specialitate, dar un studiu estimează că avorturile spontane ratate afectează mai puțin de 3% dintre sarcini.
Cauze și factori de risc pentru avortul spontan
Avortul spontan poate fi cauzat de o combinație de factori genetici, medicali și de stil de viață. Înțelegerea cauzelor și a factorilor de risc poate ajuta la prevenirea unor cazuri și la oferirea unui suport adecvat femeilor afectate.
Cauzele principale ale avortului spontan
Principalele cauze ale avortului spontan se regăsesc în lista de mai jos:
- Anomalii cromozomiale: aproximativ 50-60% dintre avorturile spontane sunt cauzate de erori genetice la nivelul embrionului, cum ar fi numărul incorect de cromozomi. Aceste anomalii apar spontan și nu sunt de obicei recurente.
- Probleme hormonale: deficiența de progesteron, un hormon esențial pentru susținerea sarcinii, poate duce la pierderea acesteia. Sindromul ovarelor polichistice (SOP) poate afecta ovulația și nivelul hormonal.
- Probleme structurale la nivelul uterului sau colului uterin: malformațiile uterine (uter septat, bicorn sau unicorn) pot împiedica implantarea corectă. Incompetența cervicală (col uterin slab) poate cauza avort în al doilea trimestru.
- Infecții: listerioza, toxoplasmoza sau bolile cu transmitere sexuală pot afecta dezvoltarea fătului.
- Afecțiuni medicale preexistente, precum: diabetul necontrolat, hipotiroidismul sau hipertiroidismul, tulburări autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau sindromul antifosfolipidic.
- Expunerea la factori toxici: consumul de alcool, fumatul și utilizarea de droguri pot crește riscul. Expunerea la substanțe chimice periculoase sau radiații poate afecta sarcina.
Cauze paternale ale avortului spontan
Conform studiilor, riscul de avort spontan crește în cazul cuplurilor în care bărbatul are peste 35 de ani. Acest rezultat este independent de vârsta gravidei și de obiceiurile acesteia sau ale tatălui de a fuma ori de a consuma alcool sau cofeină.
Un factor important, în acest caz, este fragmentarea ADN-ului. Atunci când acest lucru are loc, problemele sunt transmise prin spermă viitoarei gravide. De ce are loc această fragmentare de ADN? Încă nu se știe cauza certă, însă medicii cred că poate apărea pe fondul toxinelor din mediu, al existenței febrei sau al altor boli. Sperma nu poate repara celulele afectate deja.
Un studiu de interes a comparat mai multe cupluri care s-au confruntat cu avortul spontan cu acele cupluri în care bărbații erau infertili. Rezultatele experimentelor au arătat că avortul spontan a apărut mai ales în cazul bărbaților cu ADN fragmentat.
Un alt factor este reprezentat de stilul de viață. În cazul gravidelor, obiceiurile zilnice sunt importante în menținerea sănătății fătului, însă se pare că și ceea ce face bărbatul afectează sarcina.
Fumatul, consumul excesiv de alcool, dieta nesănătoasă, excesul ponderal pot afecta calitatea spermei. Toate acestea pot reduce probabilitatea evoluției normale a sarcinii. Acești factori scad vitalitatea și mobilitatea spermei, precum și forma sa.
Cauze maternale ale avortului spontan
În cazul mamei, o cauză des întâlnită în avortul spontan este existența unei infecții, de la rubeolă la toxoplasmoză, listerioză sau sifilis. Astfel de infecții pot afecta colul uterin și/sau fătul în mod direct sau prin simptomele specifice (febră, tuse etc.).
De asemenea, intoxicațiile cu metale grele, diabetul, afecțiunile imunitare sau malformațiile pot crește riscul de avort spontan. Persoanele care au trombofilie au un risc mai mare de avort spontan multiplu.
Cauze legate de embrion/făt
O altă cauză importantă în avortul spontan este reprezentată de anomaliile cromozomiale ale embrionului, care pot apărea în momentul concepției, atunci când sperma fertilizează ovulul. Dacă aceasta este cauza, corpul femeii elimină, la un moment dat, embrionul.
O cauză secundară poate fi o malformație a fătului. De exemplu, dacă există defecte la nivelul inimii sau sistemului nervos. Acestea pot apărea din cauze genetice, teratogenetice sau infecțioase.
Alte cauze ale avortului spontan
Pe lângă cauzele de mai sus, există și alte posibile explicații pentru avortul spontan. Acestea includ:
- Probleme ale placentei – În mod normal, se dezvoltă în timpul sarcinii și este poziționată în partea superioară a uterului. Este foarte importantă pentru furnizarea de oxigen și nutrienți, pentru a elimina resturile fătului, pentru a transmite anticorpii necesari în cazul unei infecții etc. Atunci când placenta nu îndeplinește aceste funcții, alcoolul și cafeina pot ajunge la făt, la fel și aerul poluat sau medicamentele. Pot surveni infecții, iar oxigenul și nutrienții ajung la făt în cantități mai mici sau chiar deloc. Aceste probleme pot apărea atunci când placenta nu se dezvoltă suficient sau dacă ai gemeni.
- Unele afecțiuni sau infecții – Infecția cu HIV, febra Dengue, vaginoza bacteriană, malaria și alte afecțiuni pot crește riscul de avort spontan. De asemenea, infecțiile pot apărea dacă mănânci brânză cu mucegai, ouă crude sau gătite insuficient, carne crudă (mai ales pește) etc.
Factori de risc pentru avortul spontan
Printre factorii de risc pentru avortul spontan se numără:
- Vârsta maternă avansată: femeile peste 35 de ani au un risc mai mare de anomalii cromozomiale și, implicit, de avort spontan.
- Istoric de avorturi spontane: femeile care au avut două sau mai multe pierderi de sarcină au un risc mai mare de a experimenta din nou această situație.
- Greutatea corporală: o greutate sub normal sau obezitatea pot influența negativ sarcina.
- Stresul extrem: deși stresul cotidian nu cauzează avort, stresul extrem poate contribui indirect.
- Medicație nepotrivită: utilizarea anumitor medicamente fără avizul medicului poate crește riscul de pierdere a sarcinii.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, menținerea unui control strict al afecțiunilor medicale și efectuarea consulturilor regulate cu medicul obstetrician pot reduce riscul de avort spontan. În cazurile de pierderi repetate, evaluările medicale detaliate pot identifica și trata cauzele subiacente. Apelează la echipa de medici specialisti ai Clinicii Nativia pentru a beneficia de cea mai bună îngrijire personalizată!
Care sunt simptomele avortului spontan
Dacă avortul spontan are loc devreme, înainte de săptămâna a 14-a, fătul este îndepărtat în mod natural. În acest caz, simptomele pot include sângerări și/sau durere asociate contracțiilor; acestea pot fi ușoare sau severe. Dacă pierderea sarcinii are loc foarte devreme, acest lucru poate să nu fie observat de multe femei. De asemenea, în acest context, nu este necesară spitalizarea. Totodată, nu este indicat să folosești tampoane sau cupă menstruală în perioada imediată după avort spontan.
În plus, intervine dispariția simptomelor asociate sarcinii (ameliorarea grețurilor, reducerea urinărilor frecvente, reglarea apetitului și aplatizarea ușoară a sânilor). Uneori, apar crampe abdominale severe.
Dacă avortul spontan apare după trei luni, acesta poartă denumirea de avort tardiv. Primele simptome includ contracțiile dureroase și pierderea de fluid. Poate apărea și sângerarea, însă doar ecografia arată dacă a avut loc avortul.
Ce să faci dacă apar astfel de simptome
Dacă te confrunți cu simptomele de mai sus, este indicat să vorbești cu ginecologul. Dacă apar simptomele de mai jos, este indicat să soliciți urgent ajutor medical:
- Sângerări abundente;
- Simptome asociate șocului – slăbiciune, amețeală, confuzie, febră, bătăi rapide ale inimii, greață și/sau vărsături.
Cazurile de acest fel necesită intervenția urgentă a medicului, deoarece poate fi vorba despre un avort hemoragic, care necesită intervenție chirurgicală.
Ce va face medicul în caz de avort spontan
În prima fază, medicul va administra misoprostol sau un alt medicament pentru a înlesni eliminarea fătului. De asemenea, va recomanda administrarea de medicamente împotriva grețurilor și durerii.
Durerea și sângerările vaginale pot dura 12-24 de ore, după care va apărea menstruația. Ulterior, va fi necesară o nouă ecografie, pentru ca medicul să confirme expulzarea completă.
În cazul în care avortul spontan a avut loc după săptămânile 10-13, poate fi nevoie de chiuretaj. Această procedură este necesară pentru a se asigura îndepărtarea completă a fătului și a placentei. De asemenea, medicul se asigură că nu există sângerări sau infecții. În timpul procedurii, medicul îți va da un sedativ, iar procedura va dura câteva minute. Cu toate acestea, vei mai rămâne în spital câteva ore, sub observație. Ulterior, este normal să te confrunți, pentru câteva zile, cu sângerări asemănătoare menstruației.
Diagnosticarea avortului spontan
Avortul spontan poate fi diagnosticat în urma simptomelor raportate de femeie și prin investigații medicale efectuate de medicul obstetrician. Simptomele comune, cum ar fi sângerarea vaginală (de obicei abundentă sau cu cheaguri), durerile abdominale sau crampele, pot ridica suspiciunea unei pierderi de sarcină, mai ales în primele săptămâni de sarcină.
Principalele investigații necesare:
- Examen clinic: medicul va efectua o examinare vaginală pentru a evalua colul uterin. Un col uterin deschis poate indica un avort spontan iminent, în timp ce un col închis poate semnala o sarcină încă în curs de desfășurare.
- Ecografie transvaginală: aceasta este metoda principală de diagnosticare. Ecografia ajută la verificarea prezenței activității cardiace fetale și a poziției sacului gestațional. Lipsa activității cardiace în timpul sarcinilor confirmate poate indica o sarcină oprită în evoluție.
- Analize de sânge: măsurarea nivelului de hormon HCG (gonadotropină corionică umană) este crucială. Un nivel scăzut sau o scădere bruscă a acestui hormon poate confirma o pierdere de sarcină. Analiza este adesea repetată la câteva zile pentru a verifica evoluția.
- Testarea țesutului expulzat: dacă femeia a eliminat țesut uterin, acesta poate fi analizat pentru a confirma avortul spontan și pentru a identifica eventuale cauze genetice.
Avortul spontan în primele săptămâni
Avorturile spontane sunt frecvente în primele săptămâni de sarcină, adesea înainte ca femeia să fie conștientă de sarcină. Diagnosticarea precoce poate fi dificilă în primele 2 săptămâni, deoarece simptomele pot semăna cu cele ale unui ciclu menstrual abundent.
Diagnosticul corect și intervenția promptă sunt esențiale pentru sănătatea fizică și emoțională a femeii. Orice semn suspect, cum ar fi sângerarea, durerile sau absența simptomelor de sarcină, ar trebui discutat cu un medic. Fă imediat o programare pentru o consultatie în cazul în care te confrunți cu simptomele menționate mai sus!
Gestionarea avortului spontan
Gestionarea unui avort spontan depinde de stadiul sarcinii, starea de sănătate a femeii și de preferințele personale. Opțiunile de tratament se împart în trei categorii principale: gestionare naturală (expectativă), tratament medicamentos și tratament chirurgical.
Gestionarea naturală (expectativă)
Atunci când gestionarea naturală, expectativă, reprezintă o opțiune, corpul elimină în mod natural țesuturile de sarcină fără intervenții medicale. Acest proces poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.
Avantaje:
- Este metoda cea mai puțin invazivă, fără utilizarea medicamentelor sau intervențiilor chirurgicale.
- Evită riscurile asociate procedurilor medicale.
Dezavantaje:
- Poate fi emoțional dificil să aștepți.
- Riscul de complicații (cum ar fi sângerarea abundentă sau infecția) este mai mare.
Gestionarea naturală este potrivită pentru sarcinile oprite în evoluție sau pentru avorturi incomplete în sarcinile aflate înainte de săptămâna 10.
Tratamentul medicamentos
În această variantă de intervenție, se administrează medicamente (de exemplu, misoprostol) pentru a stimula contracțiile uterine și eliminarea completă a țesuturilor de sarcină.
Avantaje:
- Mai puțin invaziv decât tratamentul chirurgical.
- Mai rapid decât gestionarea naturală, de obicei durează 24-48 de ore.
Dezavantaje:
- Poate provoca dureri abdominale intense, crampe și sângerări abundente.
- În unele cazuri, procesul nu este complet, necesitând o intervenție suplimentară.
Tratamentul medicamentos este indicat pentru avorturile spontane incomplete sau pentru gestionarea sarcinilor oprite în evoluție.
Tratament chirurgical (chiuretaj uterin sau aspirație)
Procedura implică îndepărtarea țesuturilor de sarcină din uter prin aspirație sau chiuretaj sub anestezie locală sau generală.
Avantaje:
- Elimină rapid și complet țesuturile de sarcină, prevenind complicațiile.
- Este o opțiune sigură pentru avorturile spontane avansate sau în caz de sângerări abundente.
Dezavantaje:
- Este o procedură invazivă, cu riscuri minime, dar prezente (de exemplu, infecție, perforație uterină sau formarea de aderențe).
Tratamentul chirurgical este indicat atunci când gestionarea naturală sau medicamentoasă nu reușește, în cazul avorturilor incomplete sau al sângerărilor masive.
Factori în alegerea metodei
- Săptămâna de sarcină: în primele săptămâni, gestionarea naturală sau medicamentoasă este frecvent aleasă. În sarcinile mai avansate, tratamentul chirurgical poate fi preferat.
- Starea de sănătate a pacientei: dacă există sângerări abundente, dureri severe sau semne de infecție, se recomandă intervenția rapidă.
- Preferințele personale: unele femei preferă gestionarea naturală pentru a evita intervențiile medicale, în timp ce altele optează pentru soluții rapide.
Recuperarea după avortul spontan
Recuperarea după un avort spontan implică atât refacerea fizică, cât și sprijin emoțional pentru a face față pierderii. Fiecare femeie poate experimenta acest proces diferit, în funcție de stadiul sarcinii, modul în care s-a gestionat avortul și resursele personale de suport.
Recuperarea fizică
Sângerarea după un avort spontan poate dura între 1 și 2 săptămâni. În primele zile, sângerarea poate fi mai abundentă, apoi devine treptat mai ușoară, similară menstruației.
Contracțiile uterului pentru a elimina țesuturile pot provoca dureri similare celor menstruale. Acestea durează, de obicei, câteva zile.
Este important să urmărești simptomele de complicații, cum ar fi febra, durerea intensă sau sângerarea abundentă, care pot indica infecție sau resturi rămase în uter.
Recomandări:
- Evită introducerea de obiecte în vagin (de exemplu, tampoane sau contacte sexuale) până când sângerarea se oprește complet, pentru a preveni infecțiile.
- Odihna și hidratarea sunt esențiale pentru refacerea corpului.
- Reluarea ovulației și a menstruației se face, de obicei, după 4-6 săptămâni, dar acest interval poate varia.
Recuperarea emoțională
Un avort spontan poate fi o experiență devastatoare, iar sentimentele de tristețe, vinovăție sau furie sunt frecvente. Este important să accepți aceste emoții ca fiind normale.
Discuțiile cu un psiholog, consilier sau alți părinți care au trecut prin experiențe similare pot ajuta la procesarea emoțiilor.
Recuperarea emoțională nu are un timp fix. Este important să îți acorzi timp și să te concentrezi pe autocunoaștere și vindecare.
Când să consulți un medic?
Există situații în care este imperativ să consulți medicul de urgență:
- Dacă sângerarea durează mai mult de 2 săptămâni sau devine foarte abundentă (mai mult de un absorbant pe oră).
- Dacă apar simptome precum febră, frisoane sau scurgeri cu miros neplăcut.
- Dacă te confrunți cu dificultăți emoționale severe, cum ar fi depresia sau anxietatea.
Când poți rămâne din nou însărcinată după un avort spontan
După un avort spontan, corpul revine la normal destul de repede. Din punct de vedere medical, poți rămâne din nou însărcinată după revenirea menstruației, în prima perioadă fertilă. Totuși, majoritatea medicilor recomandă să aștepți 3 luni înainte de a concepe din nou.
În cazul sarcinilor pierdute în primele săptămâni, concepția este posibilă mai repede, dacă vă doriți acest lucru. Însă, dacă au apărut complicații sau ai peste 30 de ani, este indicat să aștepți câteva luni, până când medicul își dă acordul.
Poate fi prevenit avortul spontan?
Din nefericire, majoritatea avorturilor spontane nu pot fi prevenite. Totuși, poți lua măsuri pentru a reduce incidența factorilor de risc. Mai jos, sunt câteva măsuri pe care le poți lua:
- Încetează să fumezi, cel puțin pe durata sarcinii – fumatul crește riscul de avort spontan și afectează dezvoltarea fătului;
- Evită consumul de alcool;
- Adoptă o dietă sănătoasă, echilibrată și variată – astfel, vei avea grijă de sănătatea ta și a fătului;
- Evită medicamentele precum aspirina și ibuprofenul. Limitează stresul și emoțiile negative;
- Fă sport potrivit recomandărilor medicului obstetrician;
- Evită să ridici greutăți;
- Vaccinează-te antigripal, dacă nu ai făcut-o deja;
- Mergi regulat la medic, pentru urmărirea sarcinii – acest lucru le este indicat tuturor gravidelor, însă cu precădere celor care au peste 30 de ani, suferă de boli cronice ori au o sarcină cu probleme.
În cazul în care ai suferit avorturi spontane recurente sau dacă suferi de diverse afecțiuni cronice, medicul obstetrician va dori să îți monitorizeze sarcina mai frecvent. Află ce este sarcina cu risc crescut, care sunt situațiile în care sarcina ta poate fi catalogată ca fiind una cu risc crescut și ce ai de făcut ca lucrurile să decurgă cu bine.
Întrebări frecvente despre avortul spontan
Avortul spontan este un eveniment care ridică multe semne de întrebări viitoarelor mămici sau femeilor care au trecut deja printr-un astfel de eveniment. În continuare, încercăm să răspundem la câteva dintre cele mai frecvente.
Cât durează sângerarea după avortul spontan?
Sângerarea după un avort spontan poate dura între 1 și 2 săptămâni, în funcție de stadiul sarcinii și de metoda prin care s-a gestionat pierderea. La început, sângerarea este mai abundentă, iar apoi se diminuează treptat. Dacă sângerarea este excesivă (un absorbant pe oră timp de mai multe ore) sau persistă mai mult de 2 săptămâni, este necesar să consulți un medic.
Pot avea un avort spontan acasă sau trebuie neapărat să merg la medic?
Un avort spontan poate avea loc acasă, mai ales dacă este într-un stadiu incipient al sarcinii (sub 10 săptămâni). Totuși, este esențial să contactezi medicul pentru a confirma diagnosticul și a primi îndrumări. Dacă apar simptome precum febră, sângerare excesivă sau dureri intense, trebuie să mergi de urgență la spital.
Cum pot ști dacă avortul spontan se elimină singur?
Un avort spontan complet implică eliminarea tuturor țesuturilor din uter. Semnele includ reducerea treptată a sângerării și dispariția crampelor. Medicul poate confirma prin ecografie dacă uterul s-a golit complet. Dacă există țesuturi rămase, pot apărea sângerări prelungite sau infecții, ceea ce necesită tratament suplimentar, precum chiuretaj sau medicație.
Ce provoacă avortul spontan: efortul fizic poate duce la pierdere de sarcină?
Majoritatea avorturilor spontane sunt cauzate de anomalii cromozomiale sau alți factori biologici, nu de efortul fizic obișnuit. Totuși, activitățile extreme, cum ar fi ridicarea greutăților mari sau traumele abdominale pot crește riscul în unele cazuri. Este recomandat să eviți efortul intens și să urmezi sfaturile medicului pentru a proteja sarcina.
Există diferențe între pierderea de sarcină în primele săptămâni și cea de la finalul primului trimestru?
Da, există diferențe. Pierderea de sarcină în primele săptămâni este mai frecventă și este adesea asociată cu anomalii genetice. Simptomele includ sângerare și crampe similare menstruației. În schimb, avorturile din finalul primului trimestru pot avea cauze mai complexe, precum probleme uterine sau infecții, iar simptomele pot fi mai intense, cu sângerare mai abundentă și eliminarea de țesuturi mai mari.
Sarcina după avortul spontan este considerată cu risc crescut?
Nu neapărat. Majoritatea femeilor care au avut un avort spontan pot avea sarcini sănătoase ulterior. Totuși, în cazul avorturilor recurente (mai mult de două), sarcina poate fi considerată cu risc crescut și necesită monitorizare suplimentară. Consultă medicul înainte de a concepe din nou pentru a discuta eventuale cauze și recomandări.
Cum se manifestă avortul spontan în cazul unei infecții?
Un avort spontan complicat de infecție, cunoscut și sub numele de avort septic, poate provoca simptome grave. Acestea includ febră, frisoane, dureri abdominale severe, scurgeri vaginale urât mirositoare și, uneori, sângerări persistente. Este o urgență medicală și necesită tratament imediat cu antibiotice și, în unele cazuri, intervenție chirurgicală pentru curățarea uterului.
Pentru majoritatea femeilor, avortul spontan înseamnă stres, griji, dezamăgiri. Nu ezita să soliciți ajutor psihologic, pentru a înțelege prin ce treci. Multe femei care au suferit un avort spontan ajung să aibă sarcini la termen și copii sănătoși.
Surse:
- https://reference.medscape.com/article/266317-overview;
- https://www.msdmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/early-pregnancy-disorders/spontaneous-abortion;
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560521/;
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9688-miscarriage;
- https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/spontaneous-abortion;
- https://medlineplus.gov/ency/article/001488.htm;
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pregnancy-loss-miscarriage/symptoms-causes/syc-20354298;;
- https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/practice-bulletin/articles/2018/11/early-pregnancy-loss.
