Metode de contraceptie: afla care ti se potriveste

Alegerea metodei potrivite depinde de starea ta de sanatate, de dorinta de a avea copii in viitor si de nevoia de a preveni infectiile cu transmitere sexuala. Medicul ginecolog sau un medic cu o competenta (pregatire speciala) in planning familial te pot sfatui astfel incat sa alegi metoda care este cea mai potrivita in cazul tau. 

Care este cea mai buna metoda contraceptiva?

Nu exista o „cea mai buna” metoda contraceptiva pentru toate femeile. Metoda contraceptiva care este cea mai adecvata in cazul tau si al partenerului tau depinde de multe aspecte si se poate schimba de-a lungul timpului.

Alegerea unei anumite metode contraceptive implica sa cunosti care sunt variantele disponibile si sa iei in calcul propriile tale nevoi si preferinte. Inainte de a alege o metoda contraceptiva, discuta cu medicul ginecolog sau medicul specializat in planificare familiala despre urmatoarele subiecte:

• Cand intentionezi sa ramai insarcinata - in curand, in cativa ani, niciodata
• Cat de des faci sex
• Care este numarul de parteneri sexuali pe care ii ai
• Daca ai nevoie si de protectie impotriva infectiilor cu transmitere sexuala
• Care este starea ta generala de sanatate si cum vor fi afectate problemele medicale pe care le ai
• Daca fumezi in prezent
• Cat de confortabila esti cu utilizarea metodei (de exemplu, este ok sa-ti amintesti sa iei o pastila in fiecare zi? Va trebui sa-i ceri partenerului tau sa puna prezervativ de fiecare data?)
• Cat de usor este de folosit
• Cat de usor este de obtinut
• Cat costa
• Cat de bine functioneaza fiecare metoda pentru a preveni sarcina
• Care sunt efecte secundare posibile

Ce metode contraceptive exista?

Poti alege din mai multe tipuri diferite de metode contraceptive. In ordine de la cele mai eficiente pana la cele mai putin eficiente in prevenirea sarcinii, acestea sunt:

• Sterilizarea feminina si masculina (ligatura trompelor uterine pentru femei, vasectomie pentru barbati) - este o metoda de contraceptie permanenta indicata atunci cand persoana nu-si mai doreste deloc copii, astfel incat decizia trebuie cantarita cu multa atentie.
• Contraceptive reversibile cu actiune indelungata (dispozitive intrauterine, implanturi hormonale) - medicul ginecolog va monta dispozitivul o singura data si acesta va actiona o perioda lunga de timp (6-10 ani in cazul dispozitivelor intrauterine, respectiv 3 ani in cazul impantului subdermic) ceea ce inseamna ca nu trebuie sa-ti reamintesti sa folosesti metoda contraceptiva la aceeasi ora in fiecare zi (pilula) sau in fiecare luna (inelul vaginal).
• Metode hormonale cu actiune scurta (pilula, mini-pilula, plasturele, injectiile, inelul vaginal) - in functie de metoda, se administeaza zilnic, la fiecare 3 saptamani sau 3 luni.
• Metode de bariera (prezervative, diafragma, capacul vaginal, buretele) - trebuie folosite de fiecare data cand ai contact sexual.
• Metode naturale - nu se utilizeaza un anumit tip de contraceptie, ci se evita activitatea sexuala in zilele fertile ale ciclului menstrual (in care este foarte probabil sa ramai gravida).

Contraceptive de bariera

Concepute pentru a preveni intrarea spermatozoizilor in uter, metodele de bariera se indeparteaza odata folosite si pot fi o optiune pentru femeile care nu pot utiliza metode contraceptive hormonale. Ratele de esec pentru metodele de bariera difera in functie de metoda. Contraceptivele de bariera sunt: prezervativul, diafragma, capacul vaginal, buretele contraceptiv si spermicidele.

Prezervativul masculin

Prezervativul este o folie subtire, flexibila, confectionata din latex care acopera penisul, blocand astfel accesul spermei in vagin. Prezervativul este singura metoda de contraceptie care ofera dubla protectie ambilor parteneri. Impiedica aparitia unei sarcini nedorite (eficacitate 98%) si previne infectiile si bolile cu transmitere sexuala, inclusiv HIV. Poate fi folosit la orice varsta. Posibile efecte adverse: iritatie, ruperea sau alunecarea, reactie alergica la latex.

Prezervativul feminin

Este o folie moale de poliuretan care captuseste peretii vaginului in timpul actului sexual, oferind protectie impotriva unei sarcini nedorite (eficacitate 95%), dar si impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, inclusiv HIV. Trebuie pus inaintea inceperii actului sexual (poate fi introdus cu 8 ore inainte). Necesita experienta pentru a fi introdus corect. Este mai putin alergen decat prezervativul masculin care este confectionat din latex. Alte posibile efecte nedorite: iritatie, ruperea sau alunecarea.

Diafragma

Este o calota semicirculara flexibila, confectionata din silicon sau latex, care se introduce in vagin inainte de actul sexual, blocand spermatozoizii sa intre in uter. Dezavantajul major este reprezentat de faptul ca poate favoriza aparitia cistitei si a iritatiilor vaginale (trebuie lasata in vagin minim 6-8 ore dupa actul sexual, dar nu mai mult de 24). Alte posibile efecte secundare sunt: reactii alergice la latex si rar, soc toxic daca diafragma este lasata > 24 ore. Are o eficacitate mai scazuta decat prezervativul (< 90% sau 94%, daca se asociaza cu substante spermicide). Medicul ginecolog va stabili marimea potrivita in cazul tau. Este posibil ca aceasta sa se modifice dupa ce ai nascut, dupa chirurgia la nivelul pelvisului sau daca ai pierdut sau castigat in greutate mai mult de 7 kilograme. Diafragma poate fi folosita 1-2 ani inainte de a fi inlocuita.

Capacul cervical/vaginal

Este similar cu diafragma, dar este mai mic si mai rigid. Este un capac subtire, flexibil, confectionat din silicon, care se aseaza peste colul uterin. Impiedica patrunderea spermatozoizilor in uter. Inainte de contactul sexual, se umple cu spermicid. Trebuie lasat in vagin minim 6-8 ore dupa actul sexual, dar nu mai mult de 24 ore. Are diferite dimensiuni si medicul ginecolog va determina marimea adecvata in cazul tau. Cand este ingrijit conform instructiunilor, capacul vaginal poate fi folosit 2 ani inainte de a fi inlocuit. Are o eficacitate de aproximativ 80%.

Buretele contraceptiv

Este un burete moale imbibat cu spermicid care se introduce in vagin inainte de actul sexual. Actioneaza prin blocarea accesului spermatozoizilor in uter si distrugerea acestora. Trebuie lasat in vagin aproximativ 6 ore dupa contactul sexual si indepartat in maxim 24 de ore. Are o eficacitate cuprinsa intre 76 si 88%. Posibile efecte secundare sunt: iritatii, reactii alergice, rar soc toxic daca este lasat > 24 ore.

Spermicidele

Spermicidele sunt geluri, creme, spray-uri, ovule sau supozitoare ce contin substante chimice care distrug spermatozoizii. Eficacitatea spermicidelor utilizate singure este foarte scazuta (60-80%), ele fiind destinate folosirii alaturi de alte metode contraceptive, cum ar fi prezervativul, diafragma sau capacul cervical. Se introduc intravaginal cu o ora inainte de actul sexual si trebuie lasate cel putin 6-8 ore dupa contactul sexual. Se recomanda respectarea intructiunilor de utilizare pentru a preveni aparitia reactiilor adverse. Posibile efecte nedorite: iritatie, reactii alergice, cistite. Spermicidele nu previn riscul de infectii cu transmitere sexuala.

Contraceptive hormonale

Metodele contraceptive hormonale folosesc hormoni pentru a impiedica ovulatia si a preveni aparitia sarcinii. Ovulatia este procesul biologic in care ovarul elibereaza un ovul, facandu-l disponibil pentru fertilizare. Hormonii pot fi introdusi in organism prin diferite metode, cum ar fi pastile, injectii, plasturi, inel vaginal, dispozitive intrauterine si implanturi hormonale.

In functie de tipurile de hormoni utilizati, aceste metode inhiba ovulatia, determina ingrosarea mucusului cervical, blocand spermatozoizii sa patrunda in uter si sa ajunga la ovul si subtiaza mucoasa uterului, prevenind implantarea ovulului fecundat. Aceste metode contraceptive hormonale sunt recomandate de catre medicul ginecolog care va monitoriza in timp posibilele efecte secundare si, in cazul injectiilor si implanturilor contraceptive, le va administra regulat.

Contraceptivele hormonale sunt: anticonceptionalele orale (pilula combinata si pilula monohormonala), injectiile hormonale, implanturile subdermice, plasturele si inelul vaginal.

Contraceptivele orale (anticonceptionalele)

Pilula combinata („pilula” sau „pastila”)

Este un anticonceptional oral care contine doi hormoni sintetici similari cu estrogenul si progesteronul produsi in organism de ovare. Este un contraceptiv cu eficacitate buna (91%) daca este utilizat corespunzator (pilula combinata trebuie luata zilnic, 21 de zile, de preferat la aceeasi ora, pentru a crea un obicei). In plus, anticonceptionalele orale regleaza ciclul menstrual si reduc durerile din timpul menstruatiei. De asemenea, anticonceptionalele pot fi folosite sa trateze sindromul premenstrual si endometrioza.

Mecanismele prin care pilula impiedica aparitia sarcinii sunt: previne eliberarea ovulelor de la nivelul ovarelor (impiedica ovulatia), determina ingroasarea mucusul de la nivelul colului uterin impiedicand inaintarea spermatozoizilor in uter si modifica mucoasa uterina astfel incat ovulul fertilizat de spermatozoid sa nu se poata implanta. Nu se recomanda femeilor care alapteaza si femeilor cu varsta > 35 ani care sunt fumatoare, au un istoric de formare de cheaguri de sange (trombembolism) sau de cancer de san. Alte efecte secundare posibile: cefalee, durere de stomac, sensibiltate la nivelul sanilor, schimbarea dispozitiei, hipertensiune artriala.

Pilula monohormonala („mini-pilula”)

Nu contine estrogen, ci doar doze mici de progestativ sintetic, asemanator progesteronului produs de ovare. Este denumita si „mini-pilula” contraceptiva. Actioneaza prin aceleasi mecanisme ca pilula combinata. Reduce sangerarile menstruale si amelioreaza durerea din timpul menstruatiei. Scade riscul de boala inflamatorie pelvina si de cancer ovarian si de endometru. Deoarece nu contine estrogen, mini-pilula nu prezinta risc de tromboza, ca in cazul pilulelor combinate. Poate fi folosita de catre femeile care alapteaza. Posibile efecte secundare sunt: sangerare sau spotting intre menstruatii, crestere in greutate, sensibilitate la nivelul sanilor, cefalee si greata.

Injectii contraceptive

Se administreaza intramuscular la fiecare 3 luni de catre medicul ginecolog. Pot contine doar progesteron sau o combinatie de progesteron sintetic si estrogen. Mecanismele de actiune constau in modificarea stratului de mucus de la nivelul colului uterin care devine foarte vascos si greu de depasit de catre spermatozoizi si susbtierea mucoasei uterului, astfel incat sa nu permita ovulului fecundat sa se implanteze. De asemenea, impiedica ovulatia (eliberarea ovulului de la nivelul ovarului). Sunt foarte eficiente in prevenirea unei sarcini nedorite (peste 99.7%), insa trebuie administrate la timp, la fiecare 3 luni (4 injectii/an). Posibile efecte secundare sunt: sangerare intre menstruatii, crestere in greutate, tulburari de dispozitie, sensibilitate la nivelul sanilor, cefalee, osteoporoza (oase fragile), in cazul utilizarii timp indelungat (pierderea osoasa poate fi reversibila la oprirea acestei metode contraceptive).

Implanturi contraceptive subdermice

Implanturi subdermice cu progestativ sunt sub forma unei tije din material plastic, de mici dimensiuni (cat un bat de chibrit), moale, flexibila, pe care medicul ginecolog o insera sub piele la nivelul bratului femeii. Procedura de implantare este simpla si se efectueaza cu anestezie locala. Implantul contine substanta activa similara cu progesteronul natural produs de ovare care este eliberata in corp lent, in ritm constant pe o perioda de 3 ani. Ofera o excelenta protectie (99.9%) timp de pana la 3 ani, substanta activa actionand prin impiedicarea eliberarii ovulelor de catre ovare  (ovulatie) si modificarea mucusului de la nivelul colului uterin care ingreuneaza patrunderea spermatozoizilor in uter. In plus, mucoasa uterului devine mai subtire ceea ce inseamna ca atunci cand un ovul a fost totusi fertilizat, este foarte putin probabil sa poata sa se ataseze de uter. In plus, ajuta la protectia impotriva infectiilor cu transmitere sexuala datorita dopului care se formeaza la nivelul colului uterin care previne patrunderea bacteriilor in uter.

Fata de contraceptivele orale, unde este foarte important ca femeia sa ia pastila zilnic, implantul subdermic nu necesita decat o implantare la fiecare 3 ani. Poate fi folosit de femeile care nu pot folosi pilule care contin estrogeni. Este recomandat femeilor care alapteaza. Posibile efecte secundare sunt: cefalee, menstruatii neregulate, crestere in greutate, sensibilitate la nivelul sanilor si rar, dificultate in extragerea implantului din cauza cicatrizarii locale.

Plasturele contraceptiv

Contine estrogen si progesteron, actionand asemanator cu anticonceptionalele orale. Se pune pe piele, la nivelul abdomenului inferior sau coapselor, insa nu la nivelul sanilor. Trebuie pus un plasture la fiecare 1 saptamana, timp de 3 saptamani. In timpul celei de-a patra saptamani, nu se mai foloseste plasturele si menstruatia va aparea. Plasturele are o rata de esec de 7%. Posibile efecte secundare sunt: iritatia pielii, durere la nivelul stomacului, modificari ale menstruatiei, schimbari ale dispozitiei, sensibilitate la nivelul sanilor, cefalee, crestere in greutate, hipertensiune arteriala. Foarte rar, insa reprezentand un risc serios este formarea de cheaguri de sange (trombembolism), riscul de accident vascular cerebral si de infarct miocardic. Riscul este mai crescut la femeile fumatoare si care au mai mult de 35 ani.

Inel vaginal

Inelul vaginal este un inel mic din plastic transparent care se plaseaza in vagin. Contine o combinatie de hormoni (estrogeni si progesteron) din care se elibereaza periodic o doza mica. Rolul acestei combinatii este de a crea conditii nefavorabile eliberarii ovului, fertilizarii lui sau penetrarii spermatozoizilor prin stratul de mucus cervical. Inelul este introdus o data pe luna si este lasat pe loc 3 saptamani. Se indeparteaza apoi 1 saptamana (in saptamana a patra). Menstruatia se va declansa la 1-2 zile dupa scoaterea lui. Dupa 7 zile se introduce un nou inel vaginal. Utilizat corect, inelul vaginal are o eficacitate foarte mare (99,7%). Posibile efecte secundare sunt: cefalee, durere la nivelul stomacului, sensibilitatea sanilor, iritatie si scurgere vaginala, schimbari de dispozitie, hipertensiune arteriala. In plus, un risc mai putin frecvent, insa serios este fomarea de cheaguri (trombembolism), riscul de accident vascular cerebral si de infarct miocardic. Riscul este mai crescut la femeile fumatoare si cu varsta > 35 ani.

Dispozitiv intrauterin (DIU)

introduce in uter. Rolul lui este de a impiedica fixarea ovulului fecundat. Acest dispozitiv este montat si extras de catre medicul ginecolog. Are o eficacitate de peste 99.9%. Dezavantajul steriletului este acela ca nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala. Deoarece poate favoriza infectiile si inflamatia pelvina, cu riscul de aparitie a infertilitatii, nu este recomandat femeilor care nu au avut inca copii. Alte efecte secundare sunt: menstruatii neregulate, sangerare intre menstruatii, absenta menstruatiilor.

Exista doua tipuri de dispozitive intraurine:

• Dispozitiv intrauterin cu eliberare de progestativ - impiedica ovulatia si accesul spermatozoizilor in uter, ingrosand mucusul de la nivelul colului uterin. Poate fi lasat in uter 3-6 ani.
• Dispozitiv intrauterin cu cupru - impiedica implantarea ovulului fecundat pe peretii uterului. Poate fi lasat in uter 10 ani.

Contraceptia de urgenta

Nu este o metoda de contraceptie care sa fie folosita regulat. Este indicata cand nu s-a folosit o metoda contraceptiva in timpul actului sexual sau cand metoda anticonceptionala a esuat, ca de exemplu cand s-a rupt prezervativul.

Exista doua tipuri de contraceptie de urgenta:

• Pilula contraceptiva de urgenta (pilula sau pastila „de a doua zi”) -  contine cantitati mai mari de progesteron si estrogen decat anticonceptionalele obisnuite si poate impiedica ovulatia atunci cand este folosita. Este recomandata folosirea in termen de 12-72 de ore  (pentru o eficacitate sporita, ideal este sa o iei in primele 24 de ore) de la contactul sexual neprotejat si nu mai mult de 2 ori pe an.
• Dispozitivul intrauterin cu cupru - este metoda cu eficacitate cea mai buna pentru contracepptia de urgenta. Dispozitivul trebuie sa fie introdus in maxim 120 de ore (5 zile) de la  contactul sexual neprotejat. Metoda este aproape 100% eficienta in prevenirea sarcinii si are avantajul suplimentar de a oferi o metoda contraceptiva extrem de eficace atata timp cat dispozitivul ramane in uter.

Contraceptia definitiva

Vasectomia si ligatura trompelor uterine sunt metode de contraceptie realizate chirurgical cu eficacitate foarte buna (99.9%). Ambele proceduri au rolul de a impiedica “intalnirea” dintre ovul si spermatozoizi la nivelul trompei uterine. Aceste metode de contraceptie nu influenteaza activitatea sexuala (libidoul sau performanta sexuala) si nu prezinta riscuri pentru sanatate. Sterilizarea chirurgicala, atat a barbatului cat si a femeii, este o metoda definitiva si reprezinta o decizie importanta care trebuie discutata pe indelete cu medicul ginecolog, respectiv urolog. Este indicata persoanelor care nu-si mai doresc copii.

Vasectomia

Este o procedura chirurgicala efectuata de medicul urolog prin care se sectioneaza canalele deferente care pleaca de la testicule si prin care este ejaculata sperma. Sperma nu mai poate sa ajunga la nivelul penisului, astfel incat cand barbatul ejaculeaza nu vor fi spermatozoizi care sa poata fecunda ovulul. Posibile riscuri sunt: durere in timpul perioadei postoperatorii sau alte complicatii chirurgicale. Recuperarea dupa vasectomie este rapida, in aproximativ 7 zile. Metoda va avea efect dupa 3 luni, timp in care se recomanda folosirea unei metode contraceptive de rezerva, pana cand spermograma va indica ca nu mai sunt spermatozoizi.

Ligatura trompelor uterine

Trompele uterine sunt sectionate si ligaturate, ceea ce va preveni intalnirea dintre ovul si spermatozoid (care normal are loc la nivelul trompei uterine) si astfel fertilizarea.

Medicul ginecolog poate efectua procedura minim-invaziv, pe cale laparoscopica, printr-o mica incizie la nivelul ombilicului. Posibile riscuri sunt: durere in timpul perioadei postoperatorii (pana la 2 saptamani) si sangerare postoperatorie.  Un risc serios, desi putin frecvent, este de sarcina extrauterina (in care produsul de conceptie se dezvolta la nivelul trompelor uterine).

Metode naturale

Retragerea (coitus interruptus)

Consta in retragerea penisului din vagin inainte de ejaculare (coitus interruptus). Este o metoda naturala de contraceptie care are eficacitate scazuta (90%) si care depinde foarte mult de capacitatea barbatului de a aprecia momentul ejacularii (depinde de experienta partenerilor in utilizarea acestei metode). Nu asigura niciun fel de protectie impotriva infectiilor cu transmisie sexuala.

Planningul familial (metoda „calendarului”)

Este o metoda contraceptiva naturala care presupune identificarea si recunoasterea perioadelor fertile si infertile ale ciclului menstrual. Se bazeaza pe evaluarea unor semne naturale, cum ar fi aspectul lichidului cervical sau temperatura corpului. Dezavantajul major este acela ca trebuie tinuta o evidenta stricta a temperaturii corpului si a secretiilor cervicale. Eficacitate este variabila - in cazul cuplurilor experimentate poate fi de 98%, insa daca inregistrarea nu este riguroasa, eficacitate scade la 75-80%.

Intrebari frecvente

Cat de eficiente sunt metodele contraceptive

Eficacitatea metodelor contraceptive depinde de o serie de factori, cum ar fi:

• Varsta
• Cat de des faci sex
• Daca folosesti metoda corect

Majoritatea metodelor contraceptive au o eficacitate de peste 98% din cazuri, atata timp cat sunt folosite corect. Cele mai eficace metode reversibile sunt contraceptivele cu actiune lunga - dispozitivele intrauterine (DIU) si implanturile contraceptive (99.9%). Prezervativul pentru barbati este eficient in 98% din cazuri daca este utilizat corect si in mod consecvent. Este singurul tip de contraceptie care protejeaza atat impotriva infectiilor cu transmiere sexuala (ITS), precum si a sarcinii.

De unde pot obtine contraceptivele?

• Medicul ginecolog
• Medic de alta specialitate care are o competenta (pregatire speciala) in planning familial (planificare familiala)
• Clinica de planificare familiala
• Farmacie
• Supermarket

Ce contraceptive pot obtine fara prescriptie medicala?

Urmatoarele contraceptive le poti cumpara fara prescriptie din farmacii sau din supermarket:
Prezervative masculine

• Prezervative pentru femei
• Bureti contraceptivi
• Spermicide
• Contraceptia de urgenta („pilula de a doua zi”)

Pentru ce contraceptive am nevoie de recomandarea medicului?

Ai nevoie recomandarea medicului pentru urmatoarele metode de contraceptie:

• Contraceptive orale: pilula si mini-pilula (desi pot fi disponibile in farmacii fara prescriptie medicala, este recomandat sa ai o discutie initiala cu medicul ginecolog pentru a afla tipul care este cel mai recomandat in cazul tau)
• Plasture
• Inel vaginal
• Diafragma (medicul iti va face recomandarea privind diafragma care sa se potriveasca cu forma vaginului tau)
• Injectia hormonala (va fi administrata intramuscular la fiecare 3 luni de catre medicul ginecolog)
• Implantul hormonal (va fi montat sub pielea la nivelul bratului de medicul ginecolog in cabinet)
• DIU (va fi montat intrauterin de medicul ginecolog in cabinet)

Vei avea nevoie de o interventie sau procedura chirurgicala pentru:

• Sterilizare feminina (ligatura tubara)
• Sterilizare masculina (vasectomie)

Care este mecanismul de actiune al metodelor contraceptive?

Metodele contraceptive previn sarcina prin diferite mecanisme:

• Contraceptia definitiva,  cum sunt vasectomia si ligatura trompelor uterine impiedica ovulul sa se intalneasca cu spermatozoizii pentru a fi fecundat.
• Contraceptivele reversibile cu actiune indelungata, cum sunt dispozitivele intrauterine si implanturile hormonale impiedica ovulatia (eliberarea ovulului de la nivelul ovarului), determina ingrosarea mucusului de la nivelul colului uterin impiedicand astfel spermatozoizii sa ajunga in uter si fac improbabila implantarea ovulului fertilizat la nivelul uterului prin subtierea peretelui acestuia.
• Contraceptivele cu actiune scurta, cum sunt contraceptivele orale (pilula si mini-pilula), plasturele, injectiile hormonale si inelul vaginal impiedica ovulatia si trecerea spermatozoizilor  in uter.
• Metodele contractive de bariera, cum ar fi prezervativele, diafragma si buretele impiedica spermatozoizii sa ajunga la ovul.
• Planningul familial este o metoda naturala de abstinenta (de a avea contact sexual) in zilele fertile ale ciclului menstrual (in care este cel mai probabil ca femeia sa ramana insarcinata).

Ce metoda contraceptiva protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala?

Doar doua metode contraceptive pot proteja impotriva infectiilor cu transmitere sexuala (ITS) inclusiv HIV: prezervativele pentru barbati si prezervativele pentru femei. Desi prezervativele sunt cel mai bun mod de a preveni ITS in timpul actului sexual, nu sunt totusi cel mai eficace mod de control al unei sarcini nedorite. De aceea, cel mai bun mod de a preveni atat infectiile cu transmitere sexuala, cat si sarcina este folosirea „protectiei duble”. Protectia dubla inseamna sa folosesti prezervativul pentru a preveni o infectie cu transmitere sexuala de fiecare data cand faci sex si, in acelasi timp, sa utilizezi o forma mai eficienta de contraceptie, cum ar fi un dispozitiv intrauterin, un implant sau o injectie hormonala.

Metode contraceptive pot avea riscuri pentru sanatate?

Metodele contraceptive pot avea anumite riscuri medicale, in functie de starea ta de sanatate si de metoda folosita. Este important sa discuti cu medicul ginecolog despre riscurile si beneficiile metodelor de contraceptie, astfel incat sa gasesti metoda cea mai potrivita in cazul tau.

Metodele de contraceptie care pot avea un risc pentru sanatate sunt:

• Contraceptivele hormonale. Contraceptivele orale combinate („pilula”) care contine atat estrogen, cat si progesteron si alte forme de contraceptive hormonale (inel vaginal, plasture) pot creste riscul aparitiei evenimentelor trombembolice (tromboza venoasa profunda si trombembolismi pulmonar) deoarece favorizeaza formarea trombilor (cheagurilor de sange). De asemenea, pot determina cresterea tensiunii arteriale (hipertensiune arteriala). Acestea sunt efecte adverse serioase ale contraceptivelor hormonale, insa sunt rare.
• Spermicidele. Spermicidele, utilizate singure sau combinate cu diafragma sau buretele contraceptiv, care contin nonoxinol-9 pot irita vaginul. Acest lucru poate creste riscul de infectare cu HIV. Foloseste spermicidele cu nanoxinol-9 doar daca esti intr-o relatie monogama cu un barbat despre care stii ca este HIV-negativ. De asemenea, medicamentele pentru vaginitele fungice pot scadea eficacitatea spermicidelor.
• Dispozitivele intrauterine (DIU). Exista un risc mic de sarcina extrauterina sau ectopica la femeile care au un dispozitiv intrauterin. Sarcina extrauterina apare atunci cand ovulul fecundat se implanteaza altundeva decat la nivelul uterului, de obicei intr-una din trompele uterine. Sarcina extrauterina este o conditie medicala serioasa, care necesita tratament in urgenta. De asemenea, DIU poate avea un risc foarte grav, desi rar, de infectie sau ruptura uterina.

Care sunt riscurile pentru sanatate daca sunt fumatoare ?

Daca fumezi si ai >= 35 de ani nu trebuie sa folosesti anticonceptionale hormonale deoarece aceasta combinatie creste riscul aparitiei cheagurilor de sange (trombembolism) si a hipertensiunii arteriale. Fumatul si hipertensiunea arteriala sunt factori de risc pentru infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral. Acest risc este cu atat mai mare pe masura inaintarii in varsta.

Contraceptivele trateaza si durerea din timpul menstruatiei sau menstruatia abundenta?

Studiile arata ca contraceptivele hormonale, cum sunt pilula, contraceptivele injectabile, implanturile hormonale si dispozitivul intrauterin hormonal ar avea un efect asupra menstruatiilor abundente, care dureaza mult si sunt dureroase. Aceste metode pot face ca sangerarea sa devina mai scurta si mai usoara.

Beneficiile contraceptiei hormonale sunt:

• Cicluri menstruale mai regulate, menstruatii in cantitate mai mica
• Reducerea crampelor menstruale
• Ameliorarea acneei
• Un risc mai mic de cancer ovarian, endometrial (uter) si de colon, boala inflamatorie pelvina, chisturi ovariene benigne (necanceroase) si anemie feripriva (prin deficit de fier), pe fondul unor menstruatii abundente

Surse de informatie:
www.nhs.uk
www.cdc.gov
www.healthline.com
www.nichd.nih.gov
www.healthdirect.gov.au
www.womenshealth.gov

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor