În vara anului 2013 viața a luat alt curs pentru Ada. O decizie inspirată a transformat-o dintr-o fată tristă într-o femeie împlinită, perfect mulțumită de sine, care se bucură de fiecare zi din viața ei. În povestea de succes au fost implicați trei chirurgi de excelență, un veritabil excelent trio, dr. Cătălin Copăescu, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Obezității din Ponderas Academic Hospital, dr. Bogdan Smeu și dr. Ionuț Hutopilă. Ei au fost cei care i-au fost alături și au contribuit la transformare.
Un deceniu de viață normală
Ada are 38 de ani și este mama unui băiat de 8 ani. Atunci când vorbește îți dai seama imediat că este o femeie împlinită, iubită și fericită, care transmite siguranță de sine și energie pozitivă. Are un job care-i aduce mari satisfacții și împlinire profesională.
Când vorbește despre sine se descrie cu naturalețe ca fiind un om împlinit și mulțumit. Apoi adaugă imediat, cu un aer serios și preocupat: „În fiecare dimineață, când mă trezesc, îmi aduc aminte cum era când din pat se dădea jos o fată grasă și tristă. Iar gândul acesta mă face să mă bucur și mai mult de ceea ce sunt și să am grijă de mine. Greutatea nu mai este o obsesie, ci o preocupare firească, normală, care vine de la sine. Eu știu cât este de important felul în care arăți și cât de mult contează și pentru propria ta persoană, pentru cei din jur și, mai ales, pentru sănătatea ta. Acum 10 ani aveam obezitate de gradul I, eram incapabilă să slăbesc și foarte, foarte deprimată”.
Pe la 17-18 ani, Ada a început să se îngrașe. Kilogramele s-au acumulat rapid, an după an, și orice încercare de a slăbi era un eșec. Chiar dacă scăpa de câteva kilograme, cu mare efort, în scurt timp le adăuga la loc, mereu cu un plus. A cerut sfatul și ajutorul unor nutriționiști, a încercat o sumedenie de diete, chiar și pastile, dar nimic nu a avut rezultate.
Perioada aceasta a durat aproape 10 ani. Ada preia firul poveștii și continuă: „Au fost ani foarte grei și la propriu, și la figurat. Mi-a fost foarte dificil. Totul s-a complicat și cu o depresie serioasă. Îmi doream să mă căsătoresc, dar felul în care eram, la vreo 110 kilograme, era un impediment major. Mă simțeam abandonată, izolată. Sufeream foarte tare pentru că relația mea stagna. Mama era și ea foarte îngrijorată, mai ales că bunicul meu avea diabet și chiar se temea să nu-l moștenesc. Peste toate acestea, s-a constatat că am și o problemă la un ovar, un chist care îmi complica și mai mult existența și așa grea, așa că am luat decizia de a merge la cei mai buni medici. Era viața mea în joc și era absolut necesar să fac ceva pentru mine”.
Împreună cu mama sa, Ada ajuns la o consultație la doctorul Cătălin Copăescu, la Ponderas Academic Hospital. Scopul principal era chistul ovarian, dar doctorul Copăescu a fost cel care a pus problema obezității și i-a spus că la înălțimea pe care o are ar trebui să aibă 70 de kilograme, nu 110. Decizia de a face o intervenție bariatrică, care să o ajute să scape de kilogramele în plus, a fost luată pe loc și a fost dusă la îndeplinire. Consultația s-a transformat într-o programare pentru o dublă intervenție: excizia chistului ovarian și tratamentul chirurgical al obezității.
Obezitate de gradul I
Protocoalele impun o evaluare minuțioasă a pacienților înainte de a se decide care dintre soluțiile de chirurgie metabolică sunt potrivite și care este starea generală de sănătate a pacientului.
Investigațiile au realizat un tablou clinic complet al pacientei. Pe de o parte, ecografia a arătat că există un chist ovarian de 6 centimetri, care se impunea a fi operat, pentru că era deja o problema veche, fiind diagnosticat inițial în 2011. Intervenția bariatrică se contura ca o soluție utilă și necesară. „Deși nu prezenta o patologie severă, pentru că era vorba de un pacient tânăr, starea generală era destul de afectată de volumul adipos în exces și mai ales de tentativele eșuate de a scădea în greutate. Acest yo-yo este solicitant pentru organism. Era deja vorba despre o steatoză hepatică, cu hepatomegalie moderată, splină mărită, o ptoză renală - și o gastrită eritematoasă provocată de inflamarea mucoaselor gastrice, cu leziuni superficiale. Am instituit și un tratament pentru infecția cu Helicobacter pylori, preoperator, ca să putem interveni asupra unui stomac sănătos”, trece în revistă patologia Adei, doctorul Cătălin Copăescu.
Excesul de țesut adipos s-a dovedit, în urma evaluării metabolice, cu 20% mai mare față de limita superioară normală. „Pacienta avea o distribuție mixtă a țesutului adipos și un indice de masă corporală de 32 kg/m2, ceea ce o plasa în categoria obezității de gradul I. Restul investigațiilor, respectiv cele cardiace și pulmonare, absolut necesare în evaluarea unui pacient bariatric, au fost în parametri normali. Pacienta avea un exces ponderal de aproximativ 40 de kilograme, limita normală a greutății, raportat la înălțime, situându-se în jur de 70 kg”, completează dr. Copăescu.
Eligibilă pentru gastric sleeve laparoscopic
Investigațiile au arătat că poate suporta perfect intervenția. Mai mult, medicii i-au propus Adei să rezolve cele două probleme ale ei, printr-o singură operație, respectiv cu o singură anestezie.
„Gastric sleeve este una dintre cele mai utilizate intervenții în tratamentul chirurgical al obezității și este indicat atunci când pacientul nu reușește să obțină scăderea în greutate prin dietă, activitate fizică sau/și medicație. Intervenția în sine se realizează prin procedură laparoscopică, minim invazivă, cu incizii de mici dimensiuni, de circa 3-12 mm la nivelul abdomenului. În acest mod, recuperarea postoperatorie este foarte rapidă, pentru că structurile musculare ale abdomenului nu sunt secționate. Astfel, riscul unor complicații scade major, iar cicatricile postoperatorii sunt mici, ceea ce este inclusiv un avantaj estetic. Inciziile mici nu afectează calitatea actului chirurgical, pentru că instrumentele laparoscopice ne permit realizarea intervenției chirurgicale în condiții optime”, explică prof. Cătălin Copăescu.
Referindu-se la intervenția prin care a trecut în urmă cu 10 ani, Ada își amintește că s-a temut, dar angoasele firești înaintea unei operații au fost compensate de conștientizarea faptului că operația (în fapt, două) îi va rezolva cele mai mari probleme pe care le are: excesul ponderal de care nu putea scăpa și chistul ovarian, care genera simptome foarte neplăcute. „În sala de operație, au fost lângă mine trei medici – dr. Copăescu, dr. Smeu și dr. Hutopilă, calmi, zâmbitori și foarte blânzi. Cu ei alături mi-a trecut orice spaimă”, adaugă Ada, zâmbind.
Recuperarea a fost rapidă, iar sentimentul de bine și optimismul nu au mai părăsit-o niciodată după operație. „În primele șase luni după operație am slăbit 40 de kilograme, și-mi aduc aminte că aveam un sentiment amestecat între bucuria de a mă descoperi pe mine și o teribilă părere de rău că nu am făcut operația mai devreme. Mă gândeam la anii de viață bună pe care i-am pierdut, dar mulțumirea de a fi scăpat de grăsimea aceea care mă sufoca, era o compensație.
Totul s-a schimbat pentru mine după operație, parcă a fost un vârtej de evenimente, într-o succesiune foarte rapidă, dar toate importante și frumoase. Parcă era o compensație pentru anii mei triști. După ce am dat jos 40 de kilograme și am scos la lumină o altă persoană, a venit rapid și inelul de logodnă. M-am măritat, apoi am rămas însărcinată și am adus pe lume un băiat. Totul în doar un an și puțin. Uneori, când mă gândesc, este aproape incredibil și pentru mine, dar totul este un motiv de mândrie care mă alimentează continuu”, adaugă Ada.
Sarcina după bariatrie
Obezitatea este asociată cu fertilitate redusă, iar scăderea în greutate favorizează apariția unei sarcini. Recomandarea este ca după o intervenție bariatrică sarcina să fie amânată până în momentul în care procesul de scădere ponderală se încheie. În medie poate dura 12-18 luni până când se ajunge la greutatea normală. Perioada de așteptare are ca scop prevenirea eventualelor deficite nutriționale asociate cu scăderea rapidă în greutate, efect al chirurgiei bariatrice.
„Pacienta a ajuns fără probleme nutriționale la greutatea ideală, după gastric sleeve. Când evaluăm un pacient înainte de intervenție calculăm atât indicele de masă corporală la momentul respectiv, cât și valoarea ideală pe care ar trebui să o aibă. Datele sunt cuantificate. Diferența dintre cele două valori arată și care este masa corporala în exces, și stabilește și un target pe care să-l urmărim în cursul monitorizării pacientului”, explică dr. Copăescu.
Sarcina Adei a fost una spontană, apărută la puțin peste un an de la operația bariatrică. Avea deja greutatea ideală de mai mult timp și era perfect echilibrată nutrițional. În plus, Ada și soțul ei își doreau mult un copil.
„Sarcina mea a fost ușoară și nu am avut niciun fel de probleme. Am acumulat doar 8 kilograme, pe care le-am dat jos rapid după naștere. Am făcut cezariană și totul a fost în perfectă regulă, și cu mine, și cu băiatul meu”, povestește Ada.
Greutatea ideală
La 10 ani după intervenția de micșorare a stomacului și o sarcină, Ada are în continuare greutatea ideală.
„Nu mai vreau să mai fiu grasă. Îmi aduc aminte că a fost un moment, cu ceva vreme în urmă, când am ajuns la peste 80 de kilograme. Și am fost îngrozită. Dar am știut ce trebuie să fac, mi-am dat seama unde greșeam și am revenit la cele 72-73 de kilograme ideale repede. A fost, cumva, demonstrația că dacă nu am grijă în mod conștient, riscul de a mă îngrășa din nou, necontrolat, există. Bariatria este un suport, m-a ajutat să scap de 40 de kilograme, m-a eliberat de pofte, mi-a pus senzația de foame sub control, dar beneficiile se păstrează, în timp, doar cu autocontrol. Nu este deloc greu. Nu am obsesii legate de greutate, nu mă cântăresc în fiecare zi și nu sunt exagerată. Pur și simplu am un alt stil de viață, fac sport, mănânc sănătos și am autocontrol, fără ca asta să însemne un efort”.
Deși anii în care a fost supraponderală au fost dificili și stresanți, comparația între „atunci” și „acum” o motivează în continuare. Chiar mai mult decât atât, se consideră o dovadă vie a beneficiilor pe care le aduce bariatria pentru cei care nu pot să se elibereze de kilogramele în plus. „I-am încurajat pe toți cei pe care i-am cunoscut și care aveau probleme cu greutatea să facă ceva, să meargă la medici, să ceară ajutor și în ultimă instanță să aleagă chirurgia obezității. M-am dat pe mine de exemplu. Le arăt poze cu mine înainte, ca să vadă ce diferențe uriașe sunt”, și-a încheiat povestea Ada.
Povestea Adei, la 10 ani de la intervenție, merită spusă pentru că este dovadă că intervențiile bariatrice schimbă viața în bine, pe termen lung, dar și că succesul depinde, de la un moment dat încolo, doar de pacient, de voința și determinarea acestuia.
Consultant: prof. dr. Cătălin Copăescu, prof. chirurgie generală, Chirurg de Excelență în Chirurgia Obezității