Gonartroza si coxartroza sunt doua afectiuni care apar la adulti, in general dupa varsta de 50 de ani, dar care se pot manifesta si la persoane mai tinere. Caracteristica principala este distrugerea sau eroziunea cartilajului articular. In cazul gonartrozei, este vorba despre deteriorarea cartilajului articular din zona genunchiului sau a soldului, in vreme ce coxartroza implica afectarea cartilajului de la nivelul articulatiei coxo-femurale.
In cele ce urmeaza, iti explicam care sunt cauzele si factorii de risc, ce simptome sunt frecvente in cazul artrozelor, cum se pune diagnosticul si ce metode de tratament exista. Totodata, afli si cum pot fi prevenite gonartroza si coxartroza.
- Cauze si factorii de risc in gonartroza si coxartroza
- 5 simptome specifice gonartrozei si coxartrozei
- Cum se pune diagnosticul
- Metode de tratament non-chirurgical si chirurgical
- Cum poti preveni gonartroza si coxartroza
Cauze si factorii de risc in gonartroza si coxartroza
Cauza principala a aparitiei gonartrozei si a coxartrozei este, in general, procesul natural de imbatranire a organismului.
Exista si o multime de factori de risc care pot favoriza dezvoltarea acestor afectiuni. Iata cateva exemple:
- factori hormonali – estrogenii au rol protector asupra cartilajului articular; dupa menopauza, femeile sunt mai expuse riscului de a face gonartroza, de exemplu, la nivelul genunchiului sau al soldului;
- factori metabolici – pacientii supraponderali sau cei care sufera de obezitate sunt predispusi la gonartroza la nivelul genunchiului sau al soldului;
- factori genetici – asiaticii, de exemplu, sunt mai protejati, comparativ cu europenii, de pilda.
5 simptome specifice gonartrozei si coxartrozei
Gonartroza si coxartroza se manifesta diferit de la persoana la persoana. Exista, insa, cinci simptome majore care, daca apar, sunt indicatori importanti pentru un consult medical de specialitate:
- conduropatia – leziune, fisurare izolata a cartilajului articular; o conduropatie neglijata poate duce, in timp, la gonartroza; are indicatie de tratament artroscopic, cu rezultate bune pe termen mediu, nu pe termen lung, pentru ca doar incetineste evolutia bolii si se poate evita protezarea;
- durerea – este primul semnal de alarma pe care organismul il da; in cazul gonartrozei, durerea se manifesta la nivelul compartimentului intern al genunchiului sau in zona soldului; durerea este mai accentuata la mers si iradiaza spre laba piciorului; pe masura ce pacientul face cativa pasi, durerea se amelioreaza; coxartroza se manifesta prin durere permanenta, atat la mers, cat si la stationare;
- mersul dificil – in stadiile mai avansate ale artrozelor, mersul poate deveni dificil, schiopatat;
- blocaje articulare – se poate intampla ca pacientii sa ramana blocati in anumite pozitii; blocajele articulare apar din cauza distrugerii tesutului din interiorul articulatiilor;
- devieri de ax – apar in stadiile avansate ale artrozei; picioarele in paranteze (genu varum) sau in X (genu valgum); intr-o astfel de situatie, este nevoie, de obicei, de proteza.
Daca te confrunti cu unul sau mai multe dintre aceste simptome, este indicat sa mergi la medicul de familie, care te poate trimite, mai apoi, la un medic specialist ortoped.
Descopera AICI echipa noastra de MEDICI.
Bine de stiut:
Pot fi alte afectiuni cu simptomatologie asemanatoare: boala varicoasa, tromboza venoasa, problemele circulatorii, chiar si hernii de disc; pentru stabilirea unui diagnostic corect, este nevoie de investigatii multidisciplinare.
Vezi AICI oferta noastra de INVESTIGATII.
Cum se pune diagnosticul
Pentru diagnosticarea gonartrozei sau coxartrozei este nevoie de urmatoarele investigatii:
- examinarea medicului specialist ortoped;
- radiografie, care sa cuprinda articulatia respectiva; este recomandata realizarea comparativa cu articulatia cealalta, chiar daca este sanatoasa, pentru a se evalua gradul de distrugere a tesutului articular;
- tomografie computerizata sau rezonanta magnetica (CT sau RMN) – in cazul in care radiografia nu este concludenta.
Metode de tratament non-chirurgical si chirurgical
Exista mai multe metode de tratament:
tratamentul non-chirurgical – antialgic, antiinflamator, kinetoterapie, gimnastica medicala, hidroterapie, fizioterapie, injectii intraarticulare cu substante vascoelastice (infiltratii), infiltratii cu PRP, din plasma (se preleveaza 2-4 fiole de sange, care sunt puse intr-o centrifuga, unde se separa plasma de sange; plasma este un lichid care contine celulele reparatorii);
tratamente minim chirurgicale – infiltratii PRP din maduva; aspirarea maduvei hematogene din zona bazinului; aceasta este, ulterior, separata in centrifuga sau este injectata direct in leziunea respectiva, in cazul genunchiului sau al soldului;
tratamente chirurgicale – in cazul in care niciun tratament non-chirurgical sau minim chirurgical nu mai functioneaza, este recomandata artroscopia sau artroplastia si protezarea:
- artroscopia – este o interventie chirurgicala mica, prin care se introduce o camera de 4 mm in interiorul genunchiului, cu ajutorul careia se vizualizeaza intreaga articulatie; necesita o zi de spitalizare; pacientul poate pleca a doua zi, cu doua incizii de 4 mm: una in zona mediala a rotulei, alta in lateral; recuperarea este rapida, in general;
- protezarea – protezarea se practica mai ales in artrozele avansate; presupune schimbarea articulatiei, indepartarea tesutului bolnav si a suprafetelor osoase afectate si inlocuirea lor cu niste elemente metalice care preiau rolul articulatiei bolnave; protezele pot rezista 10-20 de ani, in functie si de pacient, dar nu sunt pe viata.
Bine de stiut:
- dupa protezare, pacientii pot face primii pasi a doua zi de la interventie; recuperarea totala dureaza intre 6 saptamani si 3 luni;
- protezarea presupune aproximativ patru zile de spitalizare;
- dupa interventia chirurgicala, ar trebui respectate unele reguli, pentru ca recuperarea sa fie mai usoara: de exemplu, in cazul artroplastiei de sold, pacientii nu au voie sa se aseze pe scaune foarte joase, sa stea pe un pat foarte jos, vasul de toaleta ar trebui sa fie un pic inaltat, nu au voie sa stea picior peste picior;
- dupa protezare, primul control se face la 6 saptamani, dupa care la 3 luni, la 6 luni si la un an;
- exista situatii in care organismul poate respinge proteza;
- cea mai de temut complicatie este infectia postoperatorie, pentru ca proteza actioneaza ca un magnet pentru microbii respectivi.
Cum poti preveni gonartroza si coxartroza
Una dintre cele mai importante metode de prevenire a aparitiei gonartrozei si a coxartrozei este adoptarea unui stil de viata activ si echilibrat.
Este important ca pacientii supraponderali sa scada in greutate, pentru ca artrozele sunt afectiuni care apar din cauza uzurii. Acea greutate suplimentara se lasa pe genunchi si pe articulatiile soldului si duce la distrugerea acestora.
Totodata, sunt de evitat urcarile si coborarile pe pante abrupte.
Gonartroza si coxartroza sunt afectiuni care apar in egala masura la barbati si femei. De obicei, insa, artrozele primare sunt mai intalnite in cazul femeilor, iar cele secundare, la barbati. Apoi, este de retinut ca nicio metoda de tratament nu vindeca aceste afectiuni. Rolul lor este de a ameliora simptomele si de a incetini, pe cat posibil, evolutia bolii. In reusita terapiilor, este important sa tii cont de recomandarile medicilor in ceea ce priveste investigatiile pentru diagnosticarea corecta, respectarea metodei de tratament indicate si a regulilor de recuperare, in cazul in care este nevoie de o interventie chirurgicala.