Diverticulita (inflamatia diverticulilor)
Diverticulii colici sunt structuri sacciforme alcatuite din mucoasa si seroasa, proiectate in afara lumenului intestinal. Acestia iau nastere sub actiunea presiunii intraluminale care determina hernierea mucoasei intestinale prin puncte de minima rezistenta de la nivelul tunicii musculare.
Ca si frecventa, diverticuloza colica afecteaza aproximativ 5% din populatie. Frecventa acestei afectiuni creste cu varsta, fiind descoperiti la 10% dintre persoanele peste 40 de ani si aproape jumatate dintre cele peste 60 de ani.
Din punct de vedere anatomopatologic, macroscopic, diverticulii colici apar ca niste mici dilatari (de la cativa mm pana la cativa cm diametru), rotunde, ovalare sau saculare. Diverticulii colici pot fi unici sau multipli; de regula, un bolnav prezinta intre 10 si 30 de diverticuli.
Cauzele aparitiei diverticulilor
- tulburari de motilitate colica – constipatia cronica, colita spastica, stenozele colice duc la cresterea presiunii in lumenul intestinal;
- factorul „vascular” – majoritatea diverticulilor se produc in punctele unde vasele sanguine strabat peretele colic, aceste puncte fiind zone de minima rezistenta prin care mucoasa va hernia. Raporturile stranse ale diverticulilor cu vasele sanguine explica si tendinta acestora de sangerare;
- alimentatia saraca in fibre - favorizeaza producerea diverticulilor colici; s-a observat ca diverticuloza colica este mult mai frecventa in tarile industrializate;
- Varsta – diverticulii colici apar de obicei la pacientii peste 40 ani din cauza scaderii elasticitatii peretelui intestinal, dar exista si cazuri exceptionale in cazul pacientilor mai tineri.
Unde apar diverticulii?
La nivelul colonului:
- colonul sigmoid este sediul diverticulozei in 50% din cazuri;
- sigmoidul si colonul descendent sunt sediul diverticulilor in 80% din cazuri. Diverticuloza este de regula segmentara si rareori generalizata.
Cum se manifesta diverticulita?
Principalele simptome sunt:
- dureri abdominale colicative si persistente localizate in fosa iliaca stanga sau suprapubian
- rectoragii (emisie de sange rosu, necoagulat prin anus)
- tulburari de tranzit intestinal
- febra si frisoane
- sensibilitate la palpare sau aparare in fosa iliaca stanga
Cum se diagnosticheaza diverticulii?
In scopul stabilirii diagnosticului pot fi necesare una sau mai multe din urmatoarele investigatii:
- Radiografie cu substanta de contrast
- Tomografie computerizata (CT)
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
- Irigografie cu dublu contrast (vizualizare radiologica a colonului)
- Colonoscopie
Cum putem preveni aparitia diverticulilor si a inflamatiei acestora?
Se recomanda urmatoarele metode de preventie:
- cresterea treptata a aportului de fibre alimentare (orez brun, patiserie din cereale integrale; legume bogate in fibre precum sparanghelul, sfecla, morcovii, broccoli, varza de Bruxelles, porumbul, napul, cartofii in coaja; leguminoase precum mazare, fasole, linte, naut; tarate de grau sau de ovaz in iaurt)
- reducerea consumului de cereale rafinate (produse de patiserie, paine alba, spaghete, macaroane, cartofi prajiti, cereale rafinate la micul dejun, orez alb instant, croissant, chipsuri, piure instant)
- hidratare corespunzatoare (1,5l- 2l de lichide pe zi in functie si de greutatea corporala)
- reducerea consumului de carne si grasimi (unt, margarina, maioneza, uleiuri vegetale, sosuri, prajeli, alimente de tip fast-food, branzeturi grase)
- evitarea sedentarismului
- consumul de probiotice alimentare (iaurt, lapte, branza) sau medicamentoase
Autor: Dr. Florentina Mihalache, medic primar gastroenterologie, doctor in medicina, Spital Regina Maria Cluj