Efectele izolarii pot fi la fel de riscante ca hipertensiunea arteriala, fumatul sau obezitatea, arata studiile. Exista insa unele aspecte la care poti lucra pentru a te adapta acestui context critic si a trece cu bine peste el, mentinandu-ti sanatatea in parametri optimi.
Simptomele izolarii
De ce este dificila izolarea? Suntem obisnuiti sa traim in comunitate si sa avem legaturi de diverse tipuri cu cei din jur.
Majoritatea celor care au fost nevoiti sa petreaca o vreme in medii izolate – de exemplu, cercetatorii stabiliti in Antarctica – au declarat ca singuratatea s-a dovedit cea mai dificila componenta a muncii lor. Aventurierul israelian Yossi Ghinsberg, autor, antreprenor, umanitar si speaker motivational, care a supravietuit multe saptamani in jungla amazoniana, a marturisit ca singuratatea l-a afectat atat de mult incat si-a creat prieteni imaginari care sa-i tina companie.
Izolarea, arata cercetarile, are impact atat asupra sanatatii mentale, cat si a celei fizice, de la reducerea capacitatii de a gestiona situatiile stresante, la dificultati de a lua decizii, de a memora si prelucra informatiile pana la instalarea depresiei, a anxietatii, atacurilor de panica si cresterea riscului de imbolnavire, deoarece sistemul imunitar al unei persoane singure raspunde diferit in lupta contra virusurilor. Este important sa retii ca izolarea nu iti amorteste creierul doar ca urmare a plictiselii. “Oamenii incep sa devina letargici cand nu exista interventii pozitive in lumea lor,” sustine John Vincent, psiholog clinician la Universitatea din Houston. “Ne putem astepta sa apara depresia, deoarece depresia si anxietatea sunt rude primare”. Aceste simptome sunt in mod deosebit mai intense in timpul izolarii cauzate de coronoavirus, potrivit lui Lawrence Palinkas, cercetator in cadrul University of Southern California in domeniul adaptarii psihosociale in conditii extreme. “Se intampla de cel mai multe ori sa existe perioade de timp bine definite in care persoanele izolate sa se descurce bine pana la jumatatea drumului. Ulterior, ei se confrunta cu dezamagirea. Iar intr-un context ca cel din prezent, cand nu esti sigur cat de mult timp vei fi nevoit sa pastrezi distantarea sociala, poate sa apara anxietatea,” explica specialistul.
Cercetarile mai arata ca izolarea sociala mai este asociata frecvent cu tulburarea de stres post-traumatic – o echipa de experti de la California Institute of Technology (Caltech) a descoperit ca izolarea sociala provoaca acumularea unei substante chimice la nivel cerebral, dar si faptul ca blocarea acesteia printr-un tratament adecvat ar putea combate efectele negative ale izolarii.
De asemenea, izolarea influenteaza ritmul circadian normal somn-veghe, determinand oboseala, dar si probleme fizice, precum obezitate si imbatranire prematura.
Ce spun studiile
Impactul izolarii sociale asupra organismului si a mintii a fost studiat intens pe diverse categorii, de la astronauti si persoane inchise pana la copii cu sistem imun compromis, cercetatori din Antarctica si varstnici.
Unele studii sugereaza ca impactul izolarii asupra sanatatii si mortalitatii este similar cu factori de risc precum hipertensiunea arteriala, obezitatea si fumatul. De exemplu, izolarea creste cu 29% riscul de a dezvolta o boala coronariana si cu 32% riscul de a suferi un accident vascular cerebral (AVC). Totodata, s-a descoperit ca izolarea influenteaza nu doar raspunsul inflamator, dar si starea hormonala sau activitatea sistemului nervos simpatic (crescand riscul de inflamatie si boli cardiovasculare sau aritmie cardiaca). Izolarea mai afecteaza si raspunsul cortizolului in cazul persoanelor supuse unui stres acut, dar este responsabila si de echilibrul glicemiei, factor-cheie in tulburarile metabolice.
Depresia, la randul sau, are o contributie la cresterea riscului de mortalitate (cu 24%) si boli cardiovasculare, mai spun studiile – depresia poate creste agregarea trombocitelor prin diminuarea functiei serotoninei si, astfel, poate spori riscul de infarct de miocard si AVC. Pe langa depresie si anxietate, izolarea sociala a mai fost asociata cu alte probleme mentale, deoarece creste riscul declin cognitiv si dementa – rezultatele unui studiu efectuat in 2013 pe 6000 de varstnici britanici de-a lungul a patru ani, arata o reducere a functiei cognitive (masurata prin fluenta verbala si activitati de memorare) in randul celor care au avut mai putine contacte si activitati sociale. Efectele, insa, nu se limiteaza doar la cei peste 60 de ani – si tinerii pot fi afectati, sustin specialistii.
Alexander Chouker, cercetator in domeniul imunologiei la Universitatea din Munchen, a observat schimbari radicale la organismul persoanelor care au participat la simulari pentru misiuni spatiale precum Mars-500. “Este vorba de persoane tinere si instruite, insa nu in conditii de amenintare reala. Insa simplul fapt ca sunt izolati le afecteaza corpul. Daca modifici mediul de o maniera extrema, te schimbi,” spune Chouker. Participantii – unii dintre acestia fiind izolati timp de 3 luni – s-au confruntat cu modificari la nivelul somnului, sistemului imun, endocrin si neurocognitiv, precum si alterarea metabolismului. “Izolarea afecteaza fiziologia umana pe de-a-ntregul,” mai spune Chouker.
Harry Taylor, cercetator pe domeniul izolarii sociale la adulti, sustine ca aceasta este cel mai rau aspect pentru starea generala de bine, completand ca efectul de mortalitate al izolarii este similar cu fumatul a 15 tigari pe zi.
Cum iti imbunatatesti situatia
Desi impactul izolarii poate fi sever, vestea buna este ca efectele sunt reversibile si ca exista anumite lucruri pe care le poti face pentru a reduce acest impact negativ. Iata cateva dintre acestea:
• Stai la soare. Te ajuta sa iti reglezi tiparele de somn.
• Reia controlul asupra vietii tale. Ocupa-te de proiectele abandonate.
• Ai rabdare cu tine. Persoanele care stau perioade lungi in izolare au nevoie de timp sa reintre intr-o rutina.
• Mentine comunicarea cu prietenii pe retelele sociale sau suna-i daca nu ai mai vorbit cu ei de ceva vreme.
Un alt aspect pozitiv in acest context de incertitudine ar fi acesta: potrivit cercetatorilor, persoanele izolate pe perioade lungi pot lucra la dezvoltarea personala (emotionala, apropierea de familie si prieteni,aprecierea acestora, o concentrare mai sporita), construindu-si, astfel, o perspectiva mai buna asupra vietii, o atitudine pozitiva, chiar o stare de fericire (mai fericit decat inainte de pandemie), ca urmare a acestei experiente.
Surse:
www.the-scientist.com
www.sciencealert.com
www.wired.com
www.aginglifecarejournal.org
www.sciencedaily.com