Sciatica

Sciatica este determinata de compresia radacinilor nervoase care formeaza nervul sciatic. Cel mai des sciatica apare ca rezultat al compresiei nervoase de la nivelul coloanei lombare, fie in canalul spinal, fie in foramenul inetrvertebral. De asemenea, compresia se poate produce la nivelul pelvisului sau al feselor.

Cele mai frecvente cauze de sciatica sunt urmatoarele:

Disc lombar herniat (hernia de disc). Potrivit cercetarilor, pana la 90% dintre cazurile de sciatica sunt determinate de un disc lombar herniat. Acesta poate comprima una sau mai multe dintre radacinile nervoase spinale (L4-S3) care alcatuiesc nervul sciatic. Cel mai des, in 8 din 10 cazuri de hernie de disc lombara, hernierea afecteaza radacinile L5 si S1. Astfel, se poate vorbi despre compresie directa sau de inflamatie. Un disc herniat poate comprima nervul sciatic pe o singura parte, provocand simptome la nivelul unui singur picior, sau poate comprima pe ambele parti, provocand simptome la nivelul ambelor membre inferioare (sciatica bilaterala), desi cazurile sunt mai rare.

Degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita). Degradarea tesuturilor coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe radacini ale nervului sciatic. Si discurile intervertebrale degenerate pot secreta proteine inflamatorii, determinand inflamatia nervului sciatic.

Stenoza spinala lombara. Aceasta reprezina ingustarea canalului spinal si este relativ frecventa in randul persoanelor peste 60 de ani. Cercetarile evidentiaza ca stenoza recesului lateral poate fi o cauza des intalnita care provoaca sciatica la varstnici.

Spondilolisteza. Aceasta se produce cand o fractura de stres (ca urmare a accidentelor, traumatismelor sportive, cazaturilor sau ridicarea greutatilor) face ca un disc vertebral sa alunece, determinand compresia nervului sciatic. Spondilolisteza poate provoca sciatica bilaterala si este mai frecventa la tineri.

Lezarea traumatica a nervului sciatic – fracturi ale capului femural, traumatisme la nivelul pelvisului

Mai putin frecvent, printre cauze se pot numara si:

• Boala Paget osoasa
• Afectarea neuronala asociata diabetului (neuropatie diabetica)
• Tumorile spinale (tumori primare care apar la nivelul maduvei spinarii sau tumori secundare care prin extensie prind si produc compresie a fibrelor nervoase)
• Hematoame (acumularea de sange) sau abcesele
• Sindroame paraneoplazice neuropatice (carcinoamele produc mai frecvent neuropatii).

• Varsta: Sciatica este mai frecventa la categoria de varsta 30-50, iar modificarile la nivelul coloanei (discuri herniate, pinteni ososi) legate de varsta pot sa determine sciatica.
• Obezitate: O greutate corporala mare pune presiune excesiva pe coloana, provocand modificari spinale.
• Ocupatie: Muncile care presupun ridicarea unor greutati mari sau sofatul pe perioade lungi pot sa contribuie, in timp, la probleme ale coloanei.
• Diabet: Persoanele care sufera de diabet sunt mai predispuse la a dezvolta sciatica pe fondul riscului de deteriorare a nervilor.
• Sedentarism: Statul pe scaun timp indelungat afecteaza coloana lombara si picioarele, favorizand aparitia sciaticii.
• Fumat: Rezultatele studiilor evidentiaza un risc moderat mai mare de sciatica la fumatori in comparative cu nefumatorii. Oprirea fumatului tinde sa calmeze sciatica, fara sa o elimine in totalitate.

Simptomele sunt resimtite frecvent pe traiectul nervului sciatic. Acestea pot fi:

• Durere. Durerea din sciatica este resimtita ca o senzatie persistenta de arsura sau o durere ascutita, intepatoare, care porneste din zona lombara sau de la nivelul fesei si radiaza in fata sau in spatele coapsei si/sau gambei pana in calcai. Daca, pe langa afectarea nervului sciatic sunt lezate si alte traiecte nervoase spinale joase (sindromul cozii de cal), pe langa durere poate sa fie afectata si posibilitatea de a controla urinarea si defecatia. Daca apar si astfel de simptome, este nevoie de o consultatie medicala imediata.
• Amorteala. Durerea din sciatica poate fi insotita de amorteala in spatele piciorului. Uneori, pot fi prezente furnicaturi sau slabiciune.
• Simptome determinate de postura. Simptomele din sciatica se pot agrava in pozitia sezut, atunci cand incerci sa te ridici, cand apleci coloana, cand rasucesti coloana, cand stai intins in pat sau cand tusesti/stranuti, dar si in urma unor activitati precum  mersul, alergatul, urcatul scarilor, intinderea piciorului tind sa inrautateasca durerea, iar pastrarea unei pozitii drepte a spatelui scade intenstitatea durerii.

In functie de durata simptomelor, daca au fost afectate una sau ambele membre inferioare, sciatica poate fi de mai multe tipuri:

• Sciatica acuta. Durerea poate sa dureze 4-8 saptamani, insa poate fi gestionata la domiciliu si in general nu este nevoie de tratament.
• Sciatica cronica. Durerea nervului sciatic este persistenta si dureaza mai mult de 8 saptamani, fara sa se amelioreze daca se incearca gestionarea la domiciliu. In functie de cauza, sciatica cronica poate necesita tratament nechirurgical sau chirurgical.
• Sciatica alternanta. Durerea afecteaza alternative ambele picioare. Acest tip de sciatica este rar si poate fi determinat de probleme degenerative ale articulatiei sacroiliace.
• Sciatica bilaterala. Aceasta apare la ambele picioare in acelasi timp. Este, de asemenea, un tip rar de sciatica si poate aparea ca urmare a modificarilor degenerative la nivelul vertebrelor sau discurilor ori ca o consecinta a unor boli severe precum sindromul cozii de cal.

Diagnosticul prin care este stabilita cauza sciaticii este esential in recomandarea unui plan de tratament eficient si gestionarea durerii. Daca suspicioneaza o sciatica, medicul va analiza istoricul medical si va realiza un consult clinic. In cadrul examinarii fizice, medicul verifica localizarea durerii, raspunsul la miscarile piciorului care alungesc nervul, raspunsul la anumiti stimuli precum presiunea usoara pe degetele de la picioare sau pe gamba, iar daca exista tulburari de sensibilitate si starea reflexelor, se stabileste gradul de mobilitate articulara.

De asemenea, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomandaun examen radiologic clasic (radiografie), examen RMN  sau CT (pentru observarea anomaliilor discurilor intervertebrale care determina compresia nervului sciatic) sau electromiografia (test care evalueaza functia de conducere nervoasa)

Se recomanda tratarea sciaticii intr-un stadiu cat mai incipient pentru a evita progresia simptomelor. Tratamentul poate fi nechirurgical (este primul recomandat) sau chirurgical (atunci cand cauza este severa sau se produc deficite neurologice progresive, precum slabiciunea piciorului).

Tratamentul nechirurgical, non-invaziv. Acesta consta in recomandarea de exercitii fizice sau intinderi, fizioterapie si kinetoterapie, electroterapie, masaj.Desi una- doua zile la pat pot sa aduca o usurare a durerii, pozitia asezata nu este recomandata pe termen lung, deoarece poate induce o slabire a capacitatii de contractie muschilor care sustin coloana si o crestere a rigiditatii, ceea ce conduce la inrautatirea durerii si prelungirea duratei de recuperare.

ulte persoane simt o ameliorare a durerii atunci cand dorm pe o parte, cu genunchii indoiti si o perna intre picioare sau in situatia in care prefera sa doarma pe spate, cu asezarea unei perne sub genunchi, astfel incat picioarele sa fie usor indoite.

De asemenea, aplicarea de caldura (pentru unele persoane) sau rece (pentru alte persoane) poate sa contribuie la reducerea durerii prin reducerea contracturii musculare.

Tratament medicamentos: recomandarile medicilor se pot referi la administrarea de medicatie pentru gestionarea durerii (antialgice si/sau medicatie antiinflamatorie non-steroidiana (ibuprofen, naproxen). Unele persoane raspund prin reducerea durerii la administrarea unui medicament care este utilizat si in tratamentul epilepsiei – gabapentina - sau la tratamente antidepresive (amitriptilina).

Tratamente in cercetare. Injectiile cu corticosteroizi pentru durerile de spate pot alina temporar durerea cauzata de hernierea discului intervertebral, dar existe controverse ale specialistilor in ceea ce priveste beneficiul pe termen lung. De exemplu rezultatele unui studiu publicat in Annals of Internal Medicine anunta ca beneficiile pe termen lung ar fi limitate. Cercetatorii au combinat rezultatele a 23 de studii clinice diferite. Persoanele cu sciatica au fost alese aleator pentru a primi fie o injectie cu medicatie pe baza de steroizi, fie o injectie cu medicatie placebo realizata in mod identic, dar cu substanta inactiva. Steroizii au redus durerea de la nivelul piciorului si disabilitatea pe termen scurt (pana la 3 luni dupa tratament).

Dar ameliorarea durerii a fost mai mica decat ceea ce ar fi fost considerat un efect important din punct de vedere medical, obtinand doar o ameliorare intre 3 si 6 puncte pe o scala de la 1 la 100. Dupa un an, nu a mai existat nicio diferenta intre persoanele care au fost tratate cu injectii cu steroizi si cele care au primit placebo. Efectul relativ redus al injectiilor sugereaza ca persoanele cu sciatica ar trebui sa apeleze mai intai la ingrijirea conservatoare, incluzand tratamentul cu medicamente antiinflamatorii si fizioterapia. Specialistii tind sa indice tratamentul cu antiinflamatoare steroidiene atunci cand exista risc mare de afectare nervoasa (neuropatie) datorita compresiei pe nerv.

Tratamentul chirurgical. Interventia se numeste chirurgie de decompresie si este luata in considerare atunci cand tratamentul non-invaziv nu a produs rezultate, cand sciatica este produsa de hernia de disc si asociaza slabiciune musculara sau daca se constata ca deficitul neurologic progreseaza. Durerile de spate asociate cu sciatica pot sa nu se amelioreze dupa operatie. Sunt insa putine cazurile in care interventia chirurgicala este tratament de prima intentie. Acestea sunt: sindromul de coada de cal, tumorile sau fracturile severe ale coloanei lombare, sciatica bilaterala, infectia la nivelul regiunii pelvine care nu raspunde la tratament. Medicul neurochirurg sau medicul ortoped sunt in masura sa stabileasca necesitatea tratamentului chirurgical, in functie de situatia particulara a fiecarei persoane.

Unele cauze ale sciaticii nu pot fi prevenite – acestea sunt boala degenerativa a discurilor vertebrale, sciatica provocata de sarcina sau caderi accidentale. Desi nu poti preveni totii factorii de risc ai sciaticii, urmatorii pasi te pot ajuta sa iti protejezi spatele si sa reduce riscul:

• Mentine o postura buna: Adoptarea tehnicilor de postura optima atunci cand te asezi, cand te ridici, cand cari diverse obiecte sau cand dormi contribuie la eliberarea presiunii asupra zonei lombare. Durerea poate reprezenta un semnal de alarma timpuriu ca nu ai o pozitie corecta. Daca incepi sa resimti durere sau senzatie de intepenire, modifica postura.
• Renunta la fumat: Nicotina reduce alimentarea cu sange catre oase. Fumatul slabeste coloana si discurile, ceea ce pune mai multa presiune pe acestea, provocand probleme ale coloanei.
• Mentine-ti greutatea optima. Surplusul ponderal si alimentatia deficitara in nutrienti sunt asociate cu inflamatia si durerea in corp. Cu cat esti mai aproape de greutatea ideala, cu atat pui mai putina presiune pe coloana.
• Fa miscare regulat: Poti efectua exercitii de intindere pentru flexibilitatea articulatiilor si pentru a intari muschii lombari si abdominali (acestia contribuie la sustinerea coloanei). De asemenea, nu sta asezat timp indelungat. Daca te decizi asupra unui sport, sa ai in vedere activitatile fizice care sa nu iti traumatizeze coloana – acestea sunt inotul, mersul, yoga.
• Evita caderile: Poarta incaltaminte care sa ti se potriveasca, asigura-te ca incaperile sunt luminate si ca ai puncte de sprijin la cada sau la trepte.

Surse:

www.nhs.uk
www.spine-health.com
www.joionline.net
https://my.clevelandclinic.org
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov