Alergiile alimentare afecteaza intre 6 si 8% dintre copiii cu varste sub trei ani si aproape 5% dintre adulti, iar numarul cazurilor este in continua crestere.
Desi sunt frecvent confundate cu intolerantele alimentare, alergiile alimentare sunt diferite, intolerantele alimentare fiind mai putin grave.
In cazul unei alergii alimentare, organismul reactioneaza exagerat la anumite proteine dintr-un aliment si elibereaza substante chimice numite histamine, care cauzeaza inflamatie.
Clasificarea alergiilor alimentare
Alergiile alimentare se impart in doua categorii:
Alergii de tip IgE (imunoglobulina E mediata): In cazul acestor alergii, sistemul imunitar reactioneaza la un anumit produs alimentar prin producerea de anticorpi IgE, asa cum este histamina, care produce inflamatii si favorizeaza aparitia unor simptome precum mancarimi, inrosirea pielii, eczeme, dificultati de respiratie sau chiar soc anafilactic.
- Alergii non-mediate IgE: In cazul acestor alergii, care sunt intalnite indeosebi in cazul copiilor, alte parti ale sistemului imunitar reactioneaza si produc simptome, in special de natura gastrointestinala (diaree, varsaturi, constipatie, flatulenta), insa nu implica producerea de anticorpi IgE. O persoana poate avea atat alergii alimentare de tip IgE, cat si alergii non-mediate IgE.
Cum se manifesta alergiile alimentare
Simptomatologia imbraca forme variate: manifestari orale, gastrointestinale, cutanate, cardiovasculare, sistemice.
- Manifestarile orale constau in senzatia de parestezie (amorteala, furnicatura), prurit (mancarime), tumefierea (umflarea) buzelor si a limbii dupa consumul unor alimente crude (fructe, legume)
- Manifestarile gastrointestinale sunt reprezentate de senzatia de balonare, crampe abdominale, greata, varsaturi, diaree. Acestea apar relativ precoce: la 30 minute – 2 ore de la ingestia alimentului alergizant. Nu este exclusa nici aparitia semi-tardiva si tardiva: de la 4-6 ore pana la 2-4 zile, ceea ce face ca diagnosticarea sa fie stabilita cu dificultate.
- Manifestarile cutanate produse de alergeni sunt: urticarie, prurit, rash (eruptie cutanata), accentuarea dermatitei atopice. De asemenea, sunt descrise forme de dermatita de contact la vegetale produse in timpul manipularii si decojirii legumelor (telina, cartof, hrean).
- Manifestarile respiratorii sunt variate: de la cele nazale (rinoree si stranut) pana la edem glotic sever, wheezing (suierat in respiratie).
- Manifestarile cardiovasculare sunt reprezentate de hipotensiune, palpitatii, tahiaritimii.
Manifestarile sistemice sunt reprezentate de socul anafilactic: senzatie de slabiciune, ameteli, cefalee, zgomote auriculare, tulburari de vedere cauzate de hipotensiunea arteriala, care pot evolua pana la colaps vascular.
Cum se stabileste diagnosticul de alergie alimentara
Medicul va evalua simptomele resimtite la ingerarea anumitor alimente, istoricul familial de alergii, va efectua o examinare fizica si, nu in ultimul rand, va recomanda teste alergologice specifice.
Testul cel mai folosit cuprinde identificarea IgE specific fata de un aliment presupus cauzator de simptome. Se mai poate indica si test alergologic cutanat, care poate fi insa influentat de diferite tratamente.
Cum se trateaza alergia alimentara
Cel mai eficienta metoda este evitarea alimentelor implicate. Se pot indica si medicamente antihistaminice, in functie de severitatea acuzelor. Pacientii care au avut in antecedente reactii alergice severe pot fi sfatuiti de medicul curant sa aiba asupra lor medicatie care poate fi administrata in caz de urgenta (antihistaminice, injectii cu epinefrina).