Cele mai frecvente analize de laborator ginecologice, care se recolteaza de obicei in cadrul unui consult ginecologic, sunt:
Teste screening pentru cancerul de col uterin
Test Babes-Papanicolau (examen citologic cervico-vaginal)
- Celulele de la nivelul colului uterin sunt examinate sub microscop pentru a determina daca exista deja celule canceroase sau celule anormale, denumite celule precanceroase, care ar putea progresa catre celule canceroase.
- Aceste modificari apar ca urmare a persistentei infectiei cu HPV (Human papilloma virus).
- Cancerul de col uterin poate fi prezent fara sa ai niciun simptom sau semn. Testul Papanicolau verifica modificarile celulelor cervicale cauzate de HPV, ceea ce permite identificarea si tratarea celulelor anormale cu mult inainte ca orice simptom sa apara, motiv pentru care screening-ul este atat de important.
Test screening HPV (genotipare)
- HPV reprezinta prescurtarea din engleza a Human Papilloma Virus (in romana este cunoscut sub denumirea de virusul Papiloma uman).
- Infectia cu HPV este identificata in 99% dintre cazurile de cancer cervical diagnosticate.
- Testul HPV identifica tipurile de virus HPV cu risc oncogen inalt.
- Cele 13 tipuri HPV cu risc inalt si probabil inalt sunt: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68. Cele mai frecvente opt tulpini de HPV (16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58) sunt responsabile de aproximativ 90% dintre cancerele de col uterin. Tipurile HPV 16 si 18 determina 66% dintre toate cazurile de cancer cervical.
- In majoritatea cazurilor de infectie cu HPV, sistemul imunitar este capabil si reuseste sa elimine virusul din organism. Totusi, in 10% dintre cazuri, persistenta > 1-2 ani a infectiei cu acelasi tip de HPV cu risc inalt va determina aparitia leziunilor precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin.
- Proba este recoltata de la nivelul colului uterin, fiind nevoie de o singura recoltare, atat pentru testul Papanicolau, cat si pentru testul HPV.
- Testul HPV este pozitiv daca in proba pacientei se identifica unul sau mai multe dintre tipurile evaluate.
- Prin identificarea ADN-ului specific fiecarui tip de virus, testul arata daca infectia HPV este unica (un singur tip HPV identificat) sau multipla (mai multe tipuri HPV identificate).
- Rezultatul pozitiv va fi interpretat de medicul ginecolog care a recomandat analiza. Semnificatia acestui rezultat tine cont de rezultatele testelor Papanicolau actuale si precedente, de istoricul cervical anterior, de rezultatul altor investigatii (ca de exemplu, colposcopia), precum si de varsta pacientei. Un rezultat HPV pozitiv nu inseamna ca exista o leziune de col uterin, ci semnifica riscul de a face cancer de col uterin. De la caz la caz, acest rezultat pozitiv va impune efectuarea unor investigatii suplimentare la recomandarea medicului ginecolog (test Papanicolau, colposcopie, biopsie cu examen histopatologic si markeri moleculari) si o anumita supraveghere ginecologica in timp.
- Testul HPV este negativ daca in proba pacientei nu se identifica niciunul dintre tipurile evaluate (HPV nedetectabil).
- Rezultatul negativ semnifica un risc scazut de a face cancer de col uterin in viitorii ani, ceea ce permite distantarea testarii de screening la 5 ani.
Cand se recomanda screeningul pentru cancerul de col uterin
Screeningul pentru cancerul cervical trebuie inceput la varsta de 21 de ani. Dupa primul test Papanicolau, in functie de varsta, se recomanda urmatoarele teste de screening:
- 21-29 ani - test Papanicolau la fiecare 3 ani. Testul HPV (genotipare) nu este recomandat la aceasta categorie de varsta.
- 30 - 65 ani - test Papanicolau la fiecare 3 ani, test HPV (genotipare) la fiecare 5 ani sau cotestare: test HPV (genotipare) + test Papanicolau la fiecare 5 ani daca ambele rezultate sunt normale.
- Periodicitatea trebuie reluata daca femeia are un nou partener sexual si testarea trebuie continuata daca are mai multi parteneri sexuali.
- Femeile care au un risc crescut de cancer cervical (femeile cu infectie HIV sau istoric de cancer de col uterin) trebuie testate mult mai frecvent.
- Femeile care au fost tratate pentru leziuni precanceroase (displazie cervicala) ar trebui sa continue testarea Papanicolau timp de 20 de ani dupa tratament sau pana la varsta de 65 de ani, oricare dintre acestea se aplica.
- Daca ai fost tratata cu histerectomie totala (operatia in care s-a indepartat uterul si colul uterin) si nu ai fost diagnosticata cu cancer de col uterin, nu va mai fi nevoie sa faci testul. Daca s-a efectuat histerectomie subtotala (s-a indepartat doar uterul), screeningul continua ca in cazul femeilor fara histerectomie.
- Dupa varsta de 65 ani - majoritatea femeilor pot inceta sa mai faca testul Papanicolau daca nu au fost diagnosticate cu cancer de col uterin sau leziuni precanceroase si daca ultimele 3 rezultate au fost negative in ultimii 10 ani. De asemenea, nu se mai recomanda testul Papanicolau daca colul uterin a fost indepartat ca parte din histerectomia totala efectuata pentru o afectiune necanceroasa, ca de exemplu, un fibrom uterin.
Teste screening si de diagnostic pentru boli genitale infectioase
Teste screening pentru infectiile cu transmitere sexuala (ITS)
Infectiile cu transmitere sexuala (ITS) sunt acele infectii transmise prin contact sexual. Sunt cauzate de diverse bacterii, paraziti si virusuri. Testarea pentru ITS este importanta intrucat o persoana poate avea o infectie fara sa cunoasca acest lucru (in majoritatea cazurilor, nu exista semne sau simptome). Acesta este motivul pentru care medicii prefera termenul de infectie cu transmitere sexuala (ITS) si nu boala cu transmitere sexuala (BTS), deoarece poti avea o infectie fara sa ai simptome de boala. La femeie, infectiile cu transmitere sexuala netratate se pot complica cu infertilitate, boala inflamatorie pelvina (BIP) si complicatii legate de sarcina (sarcina extrauterina, infectarea fatului).
Fii implicata in ingrijirea sanatatii tale:
- Discuta deschis cu medicul tau ginecolog despre istoricul sexual si despre simptomele pe care le ai
- Mergi la controalele ginecologice in mod regulat sau imediat ce a aparut o problema medicala
- Nu-ti fie teama sa-i pui medicului intrebari
Exista peste 20 de tipuri de infectii cu transmitere sexuala, cele mai frecvente fiind:
Femeile cu risc de infectii cu transmitere sexuala ar trebui examinate anual pentru aceste boli, chiar daca nu au simptome:
- Femeile active sexual < 25 ani
- Femeile care si-au inceput activitatea sexuala
- Femeile care au mai multi parteneri sexuali
- Femeile al caror partener este bisexual sau a avut mai multi parteneri sexuali
- Femeile care au avut o infectie cu transmitere sexuala
- Femeile care nu folosesc in mod constant un contraceptiv de bariera (cum ar fi prezervativul) si nu se afla intr-o relatie reciproc monogama sau nu sunt sigure daca relatia este reciproc monogama
- Femeile gravide
- Femeile care au o scurgere vaginala anormala (leucoree)
Femeile care cred ca pot avea o infectie cu transmitere sexuala pot solicita medicului ginecolog testarea.
Examen microscopic si cultura din secretia vaginala si de la nivelul colului uterin
Pentru majoritatea infectiilor cu transmitere sexuala, medicul va recolta pe un tampon o cantitate mica din secretia de la nivelul colului uterin. Proba este trimisa la laborator pentru analiza - se vor efectua un examen microscopic si cultura din secretia vaginala si de la nivelul colului uterin, cu antibiograma (care stabileste sensibilitatea si rezistenta bacteriei la diverse antibiotice), daca este cazul. Din aceeasi recoltare se pot efectua atat testul Papanicolau, testul HPV, cat si testarea pentru infectiile cu transmitere sexuala. Testarea pentru gonoree si infectia cu Chlamydia se poate face folosind un specimen de urina sau o proba din interiorul vaginului.
Surse de informatie:
- www.msdmanuals.com
- www.cdc.gov
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer