Fosfor seric

Fosforul este, după calciu, cel mai abundent element mineral din organism, aflându-se în majoritatea țesuturilor. Fosforul reprezintă 1% din greutatea corpului, cantitate repartizată, în cea mai mare parte în constituția scheletului (85%), în mușchi (6%), în nervi și sânge (9%). Fosforul din sânge este prezent în formă organică, aproximativ în proporție de 70%, în principal în fosfolipide, dar și în formă anorganică, sub formă de ortofosfați (〖H_2 〖PO〗_4〗^-, 〖〖HPO〗_4〗^(2-) ).

Fosforul intră în compoziția oaselor și a dinților, este unul dintre constituenții acizilor nucleici, nucleoproteinelor, fosfolipidelor din membranele celulare, fiind implicat, de asemenea, și în menținerea echilibrului acido-bazic, în stocarea și transferul de energie din procesele enzimatice, stimulează contracția musculară și intervine în menținerea activității neuronale.

• Boli osoase
• Boli renale (creșterea resorbției tubulare,insuficiență renală, nefrodializă)
• Afecțiuni ale glandelor, indeosebi paratiroide (boli paratiroidiene, status posttiroidectomie, acromegalie)
• Pacienți care necesită îngrijiri medicale intensive (nutriție parenterală, ventilație mecanică)
• Slăbiciune musculară
• Suspiciune de deficit de vitamina D
• Sindrom de malabsorbție
• Alcoolism cronic
• Liză celulară (rabdomioliză, hemoliză, leucemie, limfom, chimioterapie)

Nivelurile de fosfor trebuie evaluate întotdeauna, împreună cu cele ale calciului, între cele două elemente existând o relație inversă: creșterea unuia din cei doi electroliți în sânge, determină creșterea excreției urinare a celuilalt. De asemenea, multe din cauzele, care determină creșterea nivelului calciului, determină, implicit și scăderea fosforului.

Fosfatemia este influențată de metabolismul calciului (reglat de PTH, calcitonină și calcitriol), de absorbția intestinală (în mai mica măsură) și de excreția renală.

Creșteri:

• Insuficiența renală acută și cronică (cea mai frecventă cauză) -
• Hipoparatiroidism
• Pseudohipoparatiroidism
• Hipervitaminoza D
• Sindrom lapte-alcalin
• Sindrom acut de liză tumorală
• Sindrom de strivire
• Acidoză metabolică
• Cetoacidoză diabetică( înaintea începerii tratamentului cu insulină)
• Acromegalie
• Boala Adisson
• Hipertiroidism
• Sarcină
• Metastaze osteolitice
• Majoritatea cazurilor de hipocalcemie
• Fracturi osoase în curs de vindecare
• Sarcoidoză
• Medicamente: steroizi anabolizanți, androgeni, eritropoietina, furosemid, hormoni de creștere, hidroclorotiazida, meticilina (nefrotoxicitate), blocanți betaadrenergici (acebutolol, pindolol), fosfați, etidronat de Na, tetraciclina (nefrotoxicitate), tacrolimus, vitamina D. Excesul de fosfor determină depunerea sărurilor de fosfat în articulații, rinichi, pereții arterelor și la nivelul ochilor (inițiază apariția cataractei).

Scăderi:

• Hiperparatiroidism primar
• Sindrom Fanconi
• Alcoolism cronic
• Hipercalcemie
• Alcaloză respiratorie
• Osteomalacie oncogenică hipofosfatemică
• Hipofosfatemie familială
• Pierderi de fosfați pe cale gastro-intestinală (vărsături, diaree, sindroame de malabsorbție)
• Carențe de vitamina D (rahitism la copil, osteomalacie la adult)
• Atleți de performanță, bodybuilding
• Cetoacidoză diabetică
• Hiperinsulinism
• Arsuri severe
• Septicemie cu germeni Gram negativi
• Medicamente: acetazolamina, albuterol, epinefrina, fenitoina, sucralfate, insulina, estramusin, aminoacizi, anestezice, carbomazepina, calcitonina, glucocorticoizi, estrogeni,izoniazida, hidroclortiazida, antiacide care conțin aluminiu.