CK MB (Creatin kinaza izoenzima MB)

Creatinkinaza-MB (CK-MB) este o enzimă aflată în celulele musculare cardiace. Testul măsoară cantitatea CK-MB în sânge.

CK-MB este una dintre cele 3 forme (izoenzime) ale enzimei creatinkinaza (CK). Aceste enzime includ: CK-MM (aflată în mușchii scheletici și în inimă), CK-MB (găsită mai ales în inimă, și în cantități mici în mușchii scheletici), CK-BB (aflat mai ales în creier și în mușchiul neted, cum ar fi intestinul și uterul).

CK este eliberată din celulele musculare și este detectabil în sânge ori de câte ori există leziuni musculare. CK-MB este prezentă în sânge în cantități semnificative, atunci când inima este deteriorată. Un test CK măsoară nivelul total, dar nu distinge între cele 3 izoenzime. Atunci când există o cantitate crescută de CK prezentă în sânge, testul CK-MB poate fi utilizat pentru a determina dacă se datorează leziunilor cardiace sau este mai probabil să fie legat de leziuni ale mușchilor scheletici.

• Testul poate fi folosit ca un test de urmărire a unei creatinkinaze (CK) crescute, pentru a determina dacă creșterea se datorează leziunilor cardiace sau leziunilor musculare scheletice. Testul este cel mai probabil să fie comandat dacă o persoană are dureri în piept sau dacă diagnosticul unei persoane este neclar, de exemplu, dacă o persoană are simptome nespecifice, cum ar fi dificultăți de respirație, oboseală extremă, amețeli sau greață
• Când este suspectat un atac de cord și nu este disponibil un test de troponină

CK-MB este în mod normal nedetectabil sau foarte scăzut în sânge. Durerea toracică și creșterea valorilor CK plus CK-MB indică faptul că este probabil ca persoana să fi avut recent un atac de cord. Creșterea CK-MB poate fi detectată la o persoană care suferă de atac de cord, la aproximativ 3-6 ore de la apariția durerii toracice. Nivelul CK-MB atinge vârful la 12-24 ore și apoi revine la normal în aproximativ 48-72 ore. Dacă există un al doilea atac de cord sau o deteriorare continuă, nivelurile pot crește din nou și/sau se pot menține timp mai îndelungat.

Dacă CK-MB este crescut și raportul dintre CK-MB și CK total (indice relativ) este mai mare de 2,5-3, atunci este probabil că inima a fost deteriorată. Un CK înalt cu un indice relativ sub această valoare sugerează că au fost afectați mușchii scheletici.

Orice fel de afectare a mușchiului cardiac poate provoca o creștere a CK-MB, incluzând leziuni fizice cauzate de traume, intervenții chirurgicale, inflamații și scăderea oxigenului (ischemie). Exercițiul fizic intens poate, de asemenea, să crească atât CK, cât și CK-MB, dar de obicei cu un indice relativ inferior. De asemenea, deteriorarea renală poate provoca un nivel ridicat de CK-MB.

Rar, boala cronică a mușchilor, nivelul scăzut al hormonilor tiroidieni (T_3, T₄) și abuzul de alcool pot crește CK-MB.

Deoarece CK-MB este prezent în cantități mici și în mușchii scheletici, deteriorarea semnificativă a mușchilor scheletici poate crește, de asemenea, nivelul CK-MB. Dacă mușchii scheletici și ai inimii sunt afectați, prezența CK-MB din cauza unui atac de cord ar putea fi mascată.