Dismenoreea (durerile menstruale)

Asa cum am mentionat initial, dismenoreea este termenul medical pentru durerile care sunt asociate cu menstruatia. Durerile menstruale (crampele) pot fi resimtite in partea inferioara a abdomenului sau a spatelui. Totodata, durerile pot varia de la moderat spre sever, in functie de mai multi factori.

Crampele care apar in timpul menstruatiei pot dura intre 15 si 30 de secunde, cu o frecventa de una sau patru contractii la fiecare 10 minute. Durerile menstruale severe presupun crampe care dureaza mai mult de 90 de secunde si care pot avea o frecventa mai mica de 15 secunde.

Dismenoreea afecteaza cu precadere femeile cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani si apare la aproximativ 50% dintre acestea. De regula, durerile cele mai intense au loc in urmatorii doi ani dupa prima menstruatie. Pe masura ce inaintezi in varsta, acestea pot scadea in intensitate si pot inceta definitiv dupa prima nastere.

Uterul este un muschi care se contracta in mod regulat pe durata unui ciclu menstrual. Totusi, pe durata menstruatiei, contractiile se intensifica, ajutand la eliminarea mucoasei endometriale. Durerile menstruale apar prin contractiile care au loc la nivelul uterului din cauza unor hormoni, numiti prostaglandine. Acesti hormoni sunt implicati in procesul de contractie a uterului, iar un nivel ridicat de prostaglandine este asociat cu dureri menstruale severe.

Dr. Viorel Narcis Stoica explica de ce apar durerile menstruale: “La menstra corpul produce substante care se numesc prostaglandine. Acestea induc la nivelul uterului contractii uterine care sunt asemanatoare contractiilor din travaliu si expulzie (nasterea copilului).
Contractiile care apar pe perioada menstruatiei sunt normale, dar pot fi dureroase. Intensitatea durerii la menstra depinde de pragul de sensibilitate, anatomia uterului si pozitia sa.
La aparitia durerii menstruale poate participa si spasmul colului uterin (colul uterin fibros sau mai spastic forteaza uterul sa se contracte mai intens pentru a evacua sangele menstrual). Asa se explica de ce unele doamne scapa de durerea menstruala dupa o nastere. Dupa nastere colul ramane cu canalul cervical mai permeabil sangelui de la menstra”.

In cazul in care contractiile sunt mult prea puternice, acestea pot pune presiune asupra vaselor de sange din zona. Cand se intampla acest lucru, oxigenul nu mai este transportat catre tesutul muscular al uterului, iar aceasta lipsa de oxigen duce la aparitia durerilor menstruale.

Durerile menstruale tind sa apara dupa ovulatie, cand ovulul este eliberat din ovar si ajunge in trompele uterine. Durerile care sunt asociate doar cu menstruatia sunt cunoscute drept dismenoree primara, spre deosebire de dismenoreea secundara, care poate avea alte cauze. Despre acestea poti afla mai multe in cele ce urmeaza.

Este important de retinut faptul ca durerile menstruale pot fi clasificate in doua tipuri, primare si secundare. Iata care sunt diferentele intre cele doua tipuri de dureri menstruale:

• Dismenoree primara - reprezinta cel mai comun tip de dureri menstruale, sunt recurente si nu sunt cauzate de alte boli. Durerea poate sa fie resimtita cu una sau doua zile inainte sau odata cu sangerarile menstruale, in partea inferioara a abdomenului, spatelui sau coapselor. Durerea poate varia intre moderat si sever, dureaza intre 12 si 72 de ore si poate fi insotita, uneori, de greata si varsaturi, diaree sau stari de oboseala. Durerile menstruale primare pot scadea in intensitate pe masura ce inaintezi in varsta sau dupa prima sarcina.
• Dismenoree secundara - se refera la durerile care sunt provocate de o afectiune la nivelul sistemului reproductiv al femeii sau de o infectie. Durerile menstruale secundare incep sa apara devreme in timpul ciclului menstrual si pot dura mai mult decat cele primare.

In ceea ce priveste dismenoreea secundara, cauzele care pot duce la aparitia ei sunt urmatoarele:

• Endometrioza - portiuni din tesutul care captuseste uterul (endometru) se dezvolta in afara uterului; celulele endometriale nu ar trebui sa existe dacat in uter, dar se pot dezvolta in cavitatea abdominala, peretele vaginal, chiar in plamani si creier. Dismenoreea aparuta progresiv nu odata cu primele menstruatii din viata pledeaza pentru cauza endometriozica.
• Adenomioza - tesutul care captuseste uterul creste in interiorul muschiului uterului;
• Boala inflamatorie pelvina - este cauzata de o infectie  bacteriana care se poate dezvolta in uter si care poate afecta si alte organe de la nivelul sistemului reproducator;
• Stenoza cervicala - ingustarea deschiderii catre uter;
• Fibroame (tumori benigne) - care pot creste pe peretii uterului.

De regula, daca durerile menstruale sunt cauzate de alte afectiuni, exista si alte semne care pot indica prezenta unei probleme medicale. Aceste simptome se pot manifesta oricand si pot include dureri in timpul actului sexual, sangerari in timpul sau dupa actul sexual, dificultati in a ramane insarcinata, acnee, constipatie, secretii vaginale urat mirositoare, urinari frecvente, febra sau sangerari intre menstruatii, greata, diaree, oboseala extrema, dureri de cap, balonare, dureri de genunchi sau articulare. Simptomele difera de la o afectiune la alta. De asemenea, perioadele lungi de menstruatie, mai mari de sapte zile, si ciclul menstrual neregulat pot indica prezenta unei afectiuni la nivelul sistemului reproducator.

Factori de risc

Riscul de a avea dureri menstruale creste in urmatoarele cazuri:

• Femeile cu varsta mai mica de 30 de ani;
• Pubertatea a inceput precoce, la 11 ani sau mai devreme;
• Fluxul menstrual este abundent (menoragie);
• Sangerarile menstruale sunt neregulate;
• Fumatul;
• Lipsa efortului fizic;
• Stres emotional, depresie sau anxietate;
• Lipsa sarcinilor;
• Regimuri de slabire, in special in cazul femeilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 20 de ani.

Durerile menstruale nu provoaca alte complicatii, insa pot afecta activitatile zilnice de acasa, de la scoala sau munca. Totusi, alte afectiuni care sunt asociate cu durerile menstruale secundare pot avea complicatii. Endometrioza, de exemplu, poate provoca infertilitate, in timp ce boala inflamatorie pelvina poate provoca rani la nivelul trompelor uterine. Acest lucru poate creste riscul ca un ovul fertilizat sa creasca in exteriorul uterului (sarcina extrauterina).

Dr. Viorel Narcis Stoica considera ca este necesar consultul ginecologic in momentul in care durerile devin din ce in ce mai intense, medicamentele care functionau anterior nu mai functioneaza, durerile apar mai devreme in raport cu menstra decat o faceau de obicei sau dureraza mai mult. Medicul este cel care decide ce investigatii sunt necesare in functie de varsta, simptome asociate si particularitati individuale. Cel mai frecvent se incepe cu un consult ginecologic prin care medical poate aprecia marimea si forma vaginului, colului, uterului si ovarelor. Acesta este intotdeauna asociat cu examenul ecografic de preferat transvaginal. Ecografia foloseste o sonda endovaginala care emite unde sonore ale caror ecouri refletate de tesuturi sunt interpretate rezultand o imagine a anatomiei pelvine. Asfel pot fi apreciate organele genitale, dar si cele invecinate.

Este important de mentionat faptul ca femeile care folosesc tampoane si care dezvolta urmatoarele simptome trebuie sa contacteze de urgenta medicul:

• Febra peste 38.8 grade Celsius;
• Varsaturi;
• Diaree;
• Stari de ameteala sau lesin;
• Iritatie care are aspectul unei arsuri.

Aceste simptome sunt asociate cu sindromul de soc toxic, afectiune care poate pune viata in pericol.

Durerile menstruale se pot manifesta sub forma unor crampe puternice sau trepidante. Durerile pot sa apara cu doua zile inainte de menstruatie, sa creasca in intensitate pentru 24 de ore si sa scada treptat in urmatoarele zile. Uneori, durerea se poate extinde catre spate sau coapse.

Pe langa durerile menstruale, mai pot sa apara si urmatoarele simptome:

• Stari de greata;
• Dureri de cap;
• Tulburari digestive (greata, diaree, varsaturi);
• Ameteala;
• Dureri la nivelul sanilor;
• Dureri de spate;

Durerile menstruale pot fi tratate cu usurinta cu ajutorul medicamentelor antiinflamatoare, care ajuta la reducerea durerilor. Acestea trebuie utilizate in functie de recomandarea medicului, insa este eficient sa fie administrate de indata ce apar sangerarile sau durerile menstruale, timp de doua sau trei zile ori pana cand durerile se amelioreaza.

O alta metoda pentru a controla severitatea durerilor menstruale este folosirea anticonceptionalelor. Acestea contin hormoni care previn ovulatia si reduc astfel durerile menstruale. Alte tipuri de metode contraceptive, precum steriletul, inelele vaginale sau injectiile pot reduce durerile menstruale.

Totusi, in cazul in care durerile sunt extrem de severe, neobisnuite sau dureaza mai mult de doua-trei zile, este indicat sa consulti medicul. In timpul examenului medical, doctorul va intreba despre simptome si despre ciclul menstrual. De asemenea, medicul va efectua un examen pelvin, care presupune examinarea vizuala a regiunii vulvarei, palparea interiorului vaginului si examinarea vizuala a peretilor vaginali, prin utilizarea unui instrument numit specul vaginal, care indeparteaza peretii vaginali astfel incat acestia sa poata fi inspectati vizual.

Eventual, medicul va prelua o mostra de fluid vaginal pentru analiza si va folosi degetele pentru a verifica daca exista anormalitati la nivelul uterului si ovarelor. Poate fi efectuat si testul Papanicolau pentru a depista diferite afectiuni.

In cazul in care exista suspiciunea unei afectiuni care provoaca dureri menstruale secundare, este necesara efectuarea de investigatii suplimentare, precum ecografie transvaginala, CT sau RMN, ori laparoscopie. Cu ajutorul acesteia din urma, pot fi detectate afectiuni precum endometrioza, adenomioza, fibroame, chisturi ovariene sau sarcina extrauterina (sarcina ectopica). O alta investigatie medicala este histeroscopia, care presupune inserarea unui dispozitiv prin vagin si colul uterin cu scopul de a vizualiza cavitatea uterina.

Atat durerile menstruale primare, cat si cele secundare pot fi tratate, asa ca este recomandat un control medical. Daca durerile menstruale sunt provocate de afectiuni medicale, precum endometrioza sau fibroame, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a le trata. Acest lucru poate duce la ameliorarea simptomelor si durerilor asociate cu dismenoreea. Histerectomia (indepartarea uterului) poate fi o solutie pentru a scapa de durerile menstruale, in cazul femeilor care nu planuiesc sa aiba copii.

Alte remedii pe care le poti incerca acasa pentru a ameliora durerile menstruale includ:

• Folosirea unei sticle cu apa calda, pe care sa o asezi in partea inferioara a abdomenului; de asemenea, o baie calda poate ajuta la reducerea durerilor;
• Exercitii fizice in mod regulat;
• Administrarea de suplimente alimentare, precum vitamina E, B1, B6, omega-3 sau magneziu, daca medicul le recomanda;
• Reducerea stresului si a factorilor care pot provoca stres;
• Evitarea consumului de alcool si a fumatului;
• Odihna;
• Consumul de fructe si legume;
• Evitarea consumului de cafea si a alimentelor sarate;
• Masarea spatelui si a abdomenului.

De asemenea, yoga, presopunctura sau acupunctura pot fi de ajutor pentru a reduce intensitatea durerilor menstruale. Ceaiurile medicinale pe baza de fenicul, musetel sau radacina de ghimbir pot oferi confort in gestionarea durerilor.

Dr. Viorel Narcis Stoica considera ca “printre medicamentele care pot ameliora durerile mentsruale se numara antiinflamatoarele care au rolul de a scadea nivelul prostaglandinelor: ibuprofen sau preparate care il contin, naproxen, in principiu, orice antiinflamator. Efectul si tipul antiinflamatorului mai eficient depinde de fiecare persoana. Ele se administreaza incepand cu primele semne de durere si se administreaza inca 2-3 zile. La nevoie se asociaza cu medicamente care protejeaza mucoasa gastrica, ele avand potentialul de a afecta stomacul. Pot sa fie de ajutor si un obiect cald in contact cu abdomenul inferior, dar si exercitiile fizice, se cunoaste faptul ca femeile care fac mult sport au menstre mai putin dureroase. In functie de descoperirea sau nu a unei cause, dismenoreea se poate trata cu medicamente analgezice antiinflamatoare, antispastice, contraceptive orale, dispozitive intrauterine eliberatoare de progesteron (sterilete), interventii chirurgicale ce corecteaza patologii uterine – exemplu histeroscopia pentru tratamentul unei sinechii cervicale sau intrauterine (sindrom Asherman).

Durerile menstruale pot varia de la moderat catre sever si, uneori, pot avea legatura cu alte afectiuni medicale, caz in care sunt necesare investigatii suplimentare. Totusi, de cele mai multe ori, durerile menstruale pot fi ameliorate prin administrarea medicamentelor si a altor remedii acasa si, pe masura ce inaintezi in varsta, acestea pot sa dispara complet.

Consultant: Dr. Viorel Narcis Stoica