Astenozoospermie

Astenozoospermia este o conditie in care spermatozoizii prezinta o mobilitate redusa. Pentru a stabili diagnosticul de astenozoospermie, este necesar ca mai mult de 60% din spermatozoizii aflati intr-o proba de sperma sa aiba tulburari de motilitate. Afectiunea se poate asocia cu:

• oligospermia (existenta unui numar redus de spermatozoizi);
• teratozoospermia (modificari ale morfologiei spermatozoizilor).

In functie de gradul de motilitate al spermatozoizilor, acestia se clasifica in patru categorii. Acestea sunt:

• tipul A - in aceasta categorie se afla spermatozoizii care sunt mobili si care au o deplasare rectilinie (in linie dreapta).
• tipul B - cuprinde spermatozoizii care au o motilitate redusa, dar care isi pastreaza directia rectilinie.
• tipul C - acesti spermatozoizi prezinta o motilitate scazuta, dar haotica.
• tipul D - spermatozoizii din aceasta categorie sunt imobili.

Proportia spermatozoizilor care prezinta tulburari de motilitate determina severitatea astenozoospermiei. Astfel, exista trei grade de astenozoospermie:

• astenozoospermie usoara - mobilitatea spermatozoizilor este pastrata pentru aproximativ 40-50% dintre acestia.
• astenozoospermie moderata - in acest stadiu de astenozoospermie, doar 30-40% dintre spermatozoizi sunt mobili.
• astenozoospermie severa - constituie cel mai sever stadiu de astenozoospermie. Mai putin de 30% dintre spermatozoizi sunt mobili.

Astenozoospermia poate fi cauzata de o multitudine de factori. Printre acestia se afla:

• anticorpii antispermatici;
• patologiile autoimune;
• afectiunile genetice;
• infectiile tractului genital masculin (boli cu transmitere sexuala);
• cancerul testicular;
• varicocelul (dilatarea venelor testiculare);
• vasectomia (obliterarea canalelor deferente);
• inflamatia prostatei;
• radioterapia;
• chimioterapia;
• febra.

De asemenea, o alta cauza de astenozoospermie este reprezentata si de factorii externi, precum:

• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• expunerea la radiatii sau toxine;
• expunerea la temperaturi ridicate in zona testiculelor;
• abstinenta sexuala pentru o durata lunga de timp;
• stresul prelungit;
• dieta dezechilibrata nutritional.

Astenozoospermia este una dintre cauzele principale ale infertilitatii. Se estimeaza ca afecteaza 1 barbat din 400. Ca urmare a faptului ca astenozoospermia se evidentiaza printr-o mobilitate redusa a spermatozoizilor, procesul natural de fertilizare a ovocitului este ingreunat.

Astfel, spermatozoizii vor intampina dificultati la parcurgerea traseului din vagin pana la nivelul uterului sau al trompelor uterine. Daca spermatozoizii sunt imobili, ei nu pot ajunge la ovocit pentru a-l fertiliza. Insa, in cazul in care prezinta o motilitate redusa, spermatozoizii ar putea ajunge la ovocit, daca timpul de traversare este optim pentru a le asigura viabilitatea.

In acest mod, daca spermatozoizii nu se pot asocia cu ovocitul, fertilizarea nu are loc, iar embrionul nu se formeaza.

Pentru a stabili diagnosticul de astenozoospermie, este necesara analiza lichidului spermatic. Aceasta se realizeaza prin intermediul unei analize numite spermograma. Investigatia permite evidentierea urmatorilor parametri:

• volumul spermei;
• pH (viabilitatea spermatozoizilor depinde de pH);
• concentratia spermatozoizilor;
• morfologia spermatozoizilor;
• motilitatea spermatozoizilor.

Medicul poate recomanda si alte investigatii suplimentare, precum:

• detectarea anticorpilor antispermatici;
• dozarea hormonilor sexuali;
• determinarea gradului de fragmentare al materialului genetic (ADN) din structura spermatozoizilor;
• analizele bacteriologice (pentru evidentierea infectiilor).

Tratamentul pentru astenozoospermie este personalizat pentru fiecare pacient. In cazul in care afectiunea este cauzata de factori ce pot fi schimbati sau eliminati, atunci tratamentul are capacitatea de a reda motilitatea spermatozoizilor.

Astfel, exista urmatoarele optiuni de tratament:

• administrarea antibioticelor (in caz de infectii);
• adoptarea unei diete echilibrate nutritional si administrarea suplimentelor alimentare (pentru dezechilibrele nutritionale);
• tratarea afectiunilor curabile (varicocel).

Dieta are un rol important in fertilitate. De aceea, pentru a stimula fertilitatea, sunt recomandate:

• alimentele bogate in vitamina E (oleaginoase, ulei de masline, avocado, peste);
• fructele si legumele crude (contin antioxidanti, vitamine si minerale);
• cereale integrale.

Insa, daca astenozoospermia este determinata de unele afectiuni genetice, tratamentul medicamentos nu va ameliora motilitatea spermatozoizilor. In aceste situatii, sunt indicate metodele de reproducere asistata:

• inseminarea intrauterina;
• fertilizarea in vitro.

Este important de mentionat ca, indiferent de cauza de astenozoospermie, o mare parte dintre barbatii care se confrunta cu aceasta afectiune au sanse destul de ridicate de a deveni tatici.

Astenozoospermia este o afectiune care consta in reducerea motilitatii spermatozoizilor. Aceasta poate fi determinata de unele patologii ale sistemului reproducator, de expunerea la factori nocivi sau chiar de unele anomalii genetice. Efectul asupra fertilitatii este semnificativ, fiind responsabila de aproximativ jumatate din cazurile de infertilitate. In prezent, exista unele variante terapeutice care pot imbunatati mobilitatea spermatozoizilor, dar si metode de reproducere asistata.

Bibliografie:
Curl S. M. et al, 2003, Asthenozoospermia: analysis of a large population, Archives of Andrology, 49:343-349;
www.metromaleclinic.com, https://www.metromaleclinic.com/asthenozoospermia/, accesat la data 06.09.2022;
www.invitra.com, https://www.invitra.com/en/asthenozoospermia/, accesat la data 06.09.2022;
www.sciencedirect.com, https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/asthenospermia, accesat la data 06.09.2022;
www.shreeivfclinic.com, https://www.shreeivfclinic.com/blogs/causes-of-asthenozoospermia/, accesat la data 06.09.2022.