Cu toate ca exista o multitudine de beneficii pe care acidul acetilsalicilic le indeplineste, este important sa fie cunoscute toate interactiunile acestuia cu organismul, in scopul unei administrari eficiente, sigure si care conduce la obtinerea efectului dorit, cu minime reactii adverse.
Afla, in cele ce urmeaza, ce este mai exact aspirina, care sunt principalele roluri indeplinite de un acid acetilsalicilic la nivelul organismului, care sunt potentialele riscuri si reactii adverse ce pot interveni, dar si cum se realizeaza administrarea acestui medicament.
Acid acetilsalicilic - ce este si cum actioneaza
Aspirina (acid acetilsalicilic) este primul antiinflamator nesteroidian descoperit si pus in practica, fiind un tratament ce si-a continuat cursul pana in zilele noastre. Acest fapt a fost posibil datorita beneficiilor sale de a ameliora durerea, de a reduce febra si de a scadea riscul unor evenimente cardiovasculare.
In timp, s-a descoperit faptul ca doze diferite de acid acetilsalicilic au efecte diferite. Astfel, in timp ce dozele mai mari de acid acetilsalicilic detin beneficii analgezice si antipiretice, dar si antiinflamatorii, dozele mai mici sunt folosite cu scop anticoagulant, in mentinerea riscului scazut de evenimente coronariene acute.
Mod de actiune
Aspirina reprezinta, din mai multe puncte de vedere, o revelatie in lumea medicinei. Nu numai ca a fost cel mai utilizat tratament in timpul secolului 20, ci a fost folosit si drept model pentru a evidentia modul de actiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene la nivelul organismului.
Pentru ca acidul acetilsalicilic sa isi exercite efectele terapeutice, acesta interfera cu actiunea enzimei numite ciclooxigenaza (COX), inhiband-o. In acest mod, ciclooxigenaza nu mai este capabila sa determine formarea prostaglandinelor, mediatori ai inflamatiei, durerii si producerii febrei.
Astfel, prin impiedicarea formarii prostaglandinelor, inflamatia, durerea si febra sunt, la randul lor, oprite.
Totusi, este important de retinut faptul ca prostaglandinele detin un rol important de protectie al mucoasei gastrice. Inhiband formarea lor, mucoasa este expusa la agresiunea acidului clorhidric si sufera un proces de iritatie, reactie adversa des intalnita in cazul administrarii de acid acetilsalicilic.
De asemenea, prostaglandinele sunt implicate si in reglarea functiei renale si in coagularea sangelui, procese fiziologice ce pot suferi modificari, in urma ingestiei de acid acetilsalicilic.
Acid acetilsalicilic - pentru ce e bun (roluri)
Aspirina este un tip de tratament medicamentos utilizat la scara larga. Nu numai costul redus, ci si multitudinea de efecte terapeutice pe care le detine fac din acest medicament unul de prima intentie in multiple afectiuni, de la simplele raceli si stari febrile pana la boli cardiovasculare si autoimune.
Astfel, rolurile indeplinite de acidul acetilsalicilic sunt extrem de numeroase si variate. Inhibarea ciclooxigenazei si oprirea formarii prostaglandinei au un rasunet clinic asupra mai multor stari patologice. Acest fapt se traduce in efectele exercitate de acidul acetilsalicilic.
Printre principalele roluri indeplinite de un acid acetilsalicilic se numara:
- Ameliorarea durerii - efect analgezic;
- Ameliorarea inflamatiei - efect antiinflamator;
- Reducerea riscului de evenimente cardiovasculare (trombotice) - efect anticoagulant, mai precis antiagregant plachetar;
- Ameliorarea simptomatologiei unor boli autoimune (lupus, poliartrita reumatoida), precum si a pericarditei.
Efectele analgezic, antipiretic si antiinflamator
Optarea pentru o schema terapeutica ce include acid acetilsalicilic se realizeaza, cel mai adesea, in urmatoarele situatii:
- In raceli obisnuite, precum si in cazul starilor gripale - amelioreaza simptomatologia;
- In majoritatea durerilor de cap izolate (inclusiv migrene), dureri de dinti, dureri reumatice articulare si periarticulare, nevralgii, etc;
- Cu scopul diminuarii intensitatii durerilor menstruale;
- In cazul entorselor si luxatiilor - amelioreaza senzatia dureroasa, precum si inflamatia;
- In starile inflamatorii din poliartrita reumatoida, lupus si alte boli ce se asociaza cu un status inflamator prelungit.
Efectul anticoagulant
Atat in cazul persoanelor care au suferit un eveniment cardiovascular de tip trombotic (infarct miocardic sau accident vascular cerebral), cat si in cazul celor cu risc crescut pentru a dezvolta un astfel de eveniment, administrarea unor doze mici de acid acetilsalicilic pentru perioade mai indelungate de timp este un tratament de electie.
Aspirina previne aderarea si agregarea plachetelor sanguine (trombocitelor) din sange, impiedicand formarea cheagurilor sanguine (trombi vasculari), asociate cu infarctul de miocard, accidente vasculare cerebrale, trombembolism pulmonar, etc după chirurgie vasculară sau interventii chirurgicale sau alte situatii care favorizeaza staza (stagnarea) sanguina si hipercoagulabilitatii sangelui.
Medicul va pune intotdeauna in balanta riscurile si beneficiile unei administrari indelungate de acid acetilsalicilic si il va recomanda atunci cand beneficiile depasesc riscurile schemei terapeutice.
Aspirina este folosita in scop profilactic impotriva evenimentelor cardiovasculare, in urmatoarele situatii:
- Pacientul sufera de patologii vasculare ce cresc riscul de tromboze;
- Exista o distributie vasculara ce impiedica suplinirea necesarului de oxigen la nivel cerebral;
- Este prezenta hipertensiunea;
- Analizele de sange releva dislipidemie si/sau sunt identificate placi de aterom la nivelul vaselor de sange;
- Exista alte patologii asociate (ex: diabet).
Tratamentul cu acid acetilsalicilic cu scop anticoagulant se poate administra si in situatii acute, imediat in urma instalarii unui eveniment trombotic, de exemplu infarct miocardic acut, in scopul reducerii riscului de mortalitate. Ulterior, acesta se mentine si in schema terapeutica de lunga durata, in scop profilactic.
Acid acetilsalicilic - utilizare (administrare)
Inaintea administrarii oricarui tip de medicament, este important sa se cunoasca atat efectul benefic pe care acesta il detine, cat si alte informatii, precum modul de administrare, potentialele efecte adverse si riscurile asociate.
In general, aspirina se poate regasi in mai multe doze si sub mai multe forme farmaceutice (ex: tablete masticabile, efervescente). Dozele cel mai des intalnite sunt de 81 mg, 325 mg si 500 mg.
Inainte de prima administrare, este util sa fie discutate, impreuna cu medicul specialist, urmatoarele aspecte:
- Prezenta unei alergii la acid acetilsalicilic;
- Existenta uneia sau a mai multor scheme terapeutice curente, ce ar putea interfera cu aspirina, reducandu-i efectul sau provocand orice fel de agresiune la nivelul organismului;
- Existenta unor patologii ce ar putea fi agravate de tratamentul cu acid acetilsalicilic - este esentiala evaluarea balantei risc beneficii, pentru orice tratament;
- Prezenta unei sarcini sau posibilitatea unei conceptii in viitorul apropiat.
Doza necesara este stabilita de catre medicul curant si difera in functie de scopul terapeutic ce trebuie atins (ex: doze mici pentru anticoagulare, doze mai mari in scop analgezic si antipiretic).
De asemenea, aceasta doza poate fi ajustata in cazul in care particularitatile pacientului impun acest lucru (ex: prezenta unei sarcini necesita utilizarea unei doze mici de acid acetilsalicilic).
Riscuri asociate si reactii adverse
Dat fiind modul de actiune al acidului acetilsalicilic, atat un tratament de scurta durata, cat si unul ce se desfasoara pe perioade mai lungi de timp pot atrage dupa sine aparitia unor reactii adverse.
Aceste reactii adverse pot avea un impact diferit asupra organismului. In general, cele mai intalnite reactii adverse sunt cele din sfera digestiva, data fiind inhibarea productiei de prostaglandina, cu rol in protectia mucoasei tubului digestiv.
Astfel, manifestari precum inflamatia, iritatia si durerea la nivelul stomacului sau chiar intestinului, digestia deficitara (indigestia) si greata sunt adesea asociate cu administrarea aspirinei. La acestea se adauga semne si simptome precum:
- Varsaturile - determinate in special ca raspuns la iritatia mucoasei tubului digestiv si fiind asociate cu greata;
- Sangerarile la nivelul tubului digestiv - evidentiate fie prin varsaturi cu sange (hematemeza), fie prin eliminarea sangelui prin scaun (hematochezie sau melena);
- Manifestarile circulatorii - echimoze (vanatai) facile;
- Complicatii la nivelul vaselor de sange (ex: ruperea unui vas de sange).
Nu in ultimul rand, trebuie luate in considerare riscurile aferente unei combinatii dintre acid acetilsalicilic si un alt medicament cu care acesta nu este compatibil. Astfel, trebuie acordata atentie suplimentara in cazul existentei unui tratament curent ce contine:
- Alte tipuri de antiinflamatoare nesteroidiene (ex: ibuprofen) - acestea pot agrava simptomatologia digestiva, conducand la aparitia unor complicatii de tip iritativ si/sau hemoragic;
- Un alt tip de tratament anticoagulant (ex: warfarina) - prin adaugarea de acid acetilsalicilic in schema terapeutica ce contine warfarina, efectul acesteia este diminuat, iar sansele de complicatii hemoragice cresc considerabil;
- Antidepresive (ex: SSRI sau triciclice) - cresc riscurile hemoragice;
- Imunosupresive (ex: metotrexatul) - administrarea de acid acetilsalicilic in combinatie cu un tratament imunosupresiv precum metotrexatul il poate aduce pe acesta din urma la un nivel toxic in sange, ca urmare a incetinirii eliminarii sale din organism.
Alte informatii utile - contraindicatii, utilizare necorespunzatoare
Cu toate ca aspirina este un tip de medicament ce se poate procura de la farmacie fara prescriptie medicala, acest fapt nu trebuie sa incurajeze folosirea lui in lipsa recomandarii si indrumarii unui medic specialist.
In unele cazuri, o persoana poate suferi de patologii ce se regasesc in lista de contraindicatii ale tratamentului cu acid acetilsalicilic. Aceste patologii, cel mai adesea, includ:
Boli ale sangelui (ex: hemofilia);
- Hipertensiune;
- Ulcer gastric sau duodenal;
- Insuficienta hepatica si/sau renala;
- Astm.
Administrarea de acid acetilsalicilic trebuie realizata intotdeauna conform indicatiilor medicului curant, atat din punctul de vedere al dozelor, cat si al frecventei administrarii lor.
Administrare necorespunzatoare (omitere doze)
In cazul omiterii unei doze de acid acetilsalicilic, aceasta poate fi luata atunci cand pacientul isi aminteste. In cazul in care se apropie momentul administrarii dozei urmatoare, cea precedenta poate fi sarita.
De asemenea, la fel de importanta precum instituirea tratamentului si administrarea corecta a acestuia este urmarirea efectului produs de aspirina.
Astfel, programarea unor consultatii periodice cu medicul ce a instituit tratamentul este esentiala, intrucat acesta poate evalua efectul terapeutic, evolutia pacientului sub acest tip de tratament, precum si potentialele efecte adverse ce pot prezenta un risc in cazul mentinerii dozei si frecventei administrarii de acid acetilsalicilic.
Administrarea de acid acetilsalicilic la copii
Nu in ultimul rand, trebuie cunoscute particularitatile unei administrari de acid acetilsalicilic la copii. In general, medicul pediatru nu va opta pentru includerea de acid acetilsalicilic in schema terapeutica a unui copil, indiferent de tipul afectiunii.
Acest fapt este cauzat de riscul crescut de complicatii pe care aspirina il atrage dupa sine, risc ce se diminueaza la atingerea varstei adulte.
Exista mici exceptii in care se poate opta pentru administrarea de acid acetilsalicilic la copii. Printre aceste exceptii se regasesc patologiile cu formare de trombi, precum si boala Kawasaki. In aceste cazuri, copiii trebuie monitorizati constant, pentru a preveni complicatiile sau a interveni cat de curand posibil asupra lor.
Astfel, acidul acetilsalicilic este un tip de tratament medicamentos extrem de cunoscut si larg utilizat in practica medicala. Costul sau redus, obtinerea usoara si beneficiile terapeutice pe care acesta le ofera fac din el un tratament de prima intentie intr-o multitudine de stari patologice, atat acute, cat si cronice.
Totusi, este de preferat ca administrarea de acid acetilsalicilic sa se realizeze numai la recomandarea si sub indrumarea unui medic, cu scopul evitarii complicatiilor asociate si al reducerii efectelor adverse. In acest fel, balanta risc beneficiu ramane inclinata inspre beneficiile terapeutice aduse de acest medicament.
Bibliografie:
Aspirina https://www.medicalnewstoday.com/articles/161255#precautions
Istoria https://reference.medscape.com/drug/bayer-vazalore-aspirin-343279#10
Despre acid acetilsalicilic https://medlineplus.gov/druginfo/meds/a682878.html
Generalitati https://www.drugs.com/aspirin.html#
Rolul analgezic https://www.nhs.uk/medicines/aspirin-for-pain-relief/about-aspirin-for-pain-relief/
Tratament chronic cu acid acetilsalicilic https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/in-depth/daily-aspirin-therapy/art-20046797
Mod de actiune https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14592543/